2,061 matches
-
adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici, prin conversiune, adjective. Tot adjectiv
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici, prin conversiune, adjective. Tot adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial considerăm și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici, prin conversiune, adjective. Tot adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial considerăm și ceea ce unii cercetători numesc verb la supin, în exemple ca: pe fată o crezusem de măritat (după V. Hodiș, art. cit., II, p. 114). ii. prin substantiv fără prepoziție în cazul nominativ, acordându-se cu regentul nominal în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu trebuia./ Om prudent, lui nu-i plăcea să se amestece unde nu trebuia.) iii. prin substantiv cu prepoziție, subordonarea realizându-se prin aderență(Un avion cu viteză sporită, ar acoperi distanța numai în jumătate din timpul calculat inițial.) Atributul circumstanțial este izolat prin intonație și pauză, marcată în scris prin virgulă. ,, Unele acuzative cu prepoziție considerate de unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-se prin aderență(Un avion cu viteză sporită, ar acoperi distanța numai în jumătate din timpul calculat inițial.) Atributul circumstanțial este izolat prin intonație și pauză, marcată în scris prin virgulă. ,, Unele acuzative cu prepoziție considerate de unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de tip nominal. În această situație se află în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu viteză sporită, ar acoperi distanța numai în jumătate din timpul calculat inițial.) Atributul circumstanțial este izolat prin intonație și pauză, marcată în scris prin virgulă. ,, Unele acuzative cu prepoziție considerate de unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de tip nominal. În această situație se află în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă un regent neexprimat de tipul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de tip nominal. În această situație se află în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă un regent neexprimat de tipul existente. Că așa stau lucrurile se poate verifica și prin structura primară în cadrul căreia în grădină are de asemenea funcția de circumstanțial de loc”: | florile le prefer | | care flori sunt în grădină
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă un regent neexprimat de tipul existente. Că așa stau lucrurile se poate verifica și prin structura primară în cadrul căreia în grădină are de asemenea funcția de circumstanțial de loc”: | florile le prefer | | care flori sunt în grădină | Atributul circumstanțial exprimat prin substantiv sau substitutele sale poate sta și în cazul genitiv, atât fără prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
loc lângă un regent neexprimat de tipul existente. Că așa stau lucrurile se poate verifica și prin structura primară în cadrul căreia în grădină are de asemenea funcția de circumstanțial de loc”: | florile le prefer | | care flori sunt în grădină | Atributul circumstanțial exprimat prin substantiv sau substitutele sale poate sta și în cazul genitiv, atât fără prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în cazul genitiv, atât fără prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt după V. Hodiș, art. cit., II, p. 140). Atributul circumstanțial exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: modală: O mie de neamuri,plecate, domoale,te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fără prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt după V. Hodiș, art. cit., II, p. 140). Atributul circumstanțial exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: modală: O mie de neamuri,plecate, domoale,te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici ei nimeni.; condițională: Îmbrăcat în cojoc, ciobănașul n-ar fi tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ar fi tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi reprezentat printr-un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi reprezentat printr-un substantiv (exemplu: oamenii merg grăbiți), printr-un pronume (exemplu: ei merg grăbiți) sau printr-un numeral întrebuințat substantival (exemplu: doi merg grăbiți). „În același sens, cel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fi un verb concret”, un adjectiv (exemplu: ne-am fotografiat lângă monumentul considerat cel mai reprezentativ - după V. Hodiș, art. cit., I, p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
lângă monumentul considerat cel mai reprezentativ - după V. Hodiș, art. cit., I, p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]