20,606 matches
-
mult impresia că imaginea, fie ea statică sau cinetică, tradițională sau digitală, concurează serios textul literar mai ales cînd este vorba de cartea și cultura pentru copii, în care desenul animat are un loc sigur. Și nu știu dacă în civilizația imaginii în care trăim acest lucru trebuie să ne îngrijoreze, cîtă vreme textul este totuși inspiratorul, sursa, punctul de plecare și cîtă vreme ilustrația nu-l sărăcește, ci îl îmbogățește și îl împrospătează, îi dă o nouă viață. Cum fac
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
și joaca. La un moment dat, pe la 14 ani, am vrut să fac fotbal de performanță. Am renunțat la timp și am scutit sportul românesc de (încă) o mediocritate. Ce a câștigat literatura rămâne de văzut. Sportul este fapt de civilizație Ce carte, netradusă la noi, v-ar corupe să vă întoarceți ,în meserie"? După ce cărți inaccesibile în românește ați tânjit, ca cititor, de-a lungul timpului? Absolut nici una. Mai am, ce-i drept, mici elanuri când citesc în engleză ceva
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
probă la dosarul divorțului de bunul-simț. Exemple am destule, dar mă feresc să dau nume. Nu de teamă, ci fiindcă am naturelul simțitor și simpla pomenire a acestor nume îmi provoacă neplăcere. Sportul la români o să ajungă vreodată fapt de civilizație? Scăpăm, viitori europeni, de stadioanele nefrecventabile? Sportul ESTE fapt de civilizație, dacă știm să-l ferim de năvala brutelor. Peste tot în lume, nu doar la români. Noi nu facem decât să ne reactivăm glanda mimetică. Am văzut lucruri teribile
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
feresc să dau nume. Nu de teamă, ci fiindcă am naturelul simțitor și simpla pomenire a acestor nume îmi provoacă neplăcere. Sportul la români o să ajungă vreodată fapt de civilizație? Scăpăm, viitori europeni, de stadioanele nefrecventabile? Sportul ESTE fapt de civilizație, dacă știm să-l ferim de năvala brutelor. Peste tot în lume, nu doar la români. Noi nu facem decât să ne reactivăm glanda mimetică. Am văzut lucruri teribile la alții și le reproducem - începând cu dopajul și sfârșind cu
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
mănușă de catifea. Englezii au făcut-o la timpul potrivit, iar numărul spectacolelor scandaloase a scăzut. Însă dacă ieșim din fotbal și ajungem în alte zone (volei, tenis etc.), constatăm că situația arată onorabil. Aici, paradoxal și nu prea, avem civilizație în tribune, dar stăm mai prost cu sportul ca atare. Cert este că fotbalul a pus în umbră celelalte sporturi și știm care sunt elementele care l-au impus aproape abuziv: investiții colosale, publicitate enormă, capital de imagine pentru diverși
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
prin introducerea expresiilor: oligocordie și stenohorie; arată cu exemple concrete că în cântecul popular românesc se întâlnesc toate scărilor pentatonice, inclusiv cele pe care teoreticienii anteriori nu le întâlniseră; - heptatonia cântecului popular românesc este precreștină și- și are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în momentul de față, când precaritatea situației noastre materiale crește, zi de zi. De acord, însă în acest mod, măcar să fim bucuroși că viața noastră culturală se îmbogățește cu încă o carte, asigurând dreptul nostru necesar și inalienabil la o civilizație cu adevărat europeană. * întâi că sunt departe a fi un monarhist, ca să se știe... Doi, că, din contră, monarhia mi se pare o formă de stat depășită. Trei, că orice ar fi, port respect unor credințe chiar dacă istoria le-a
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
fi fost și umbra lui Ludovic al XVI-lea, ghilotinat de strămoșții bolșevicilor, așa ceva nu se face, ținând seama de un anume precept. Nu pui mâna pe rege, orișicât. On ne touche pas au roi, una din devizele străvechi ale civilizației europene, din care ținem să facem parte, o convenție culturală și ea, dacă pentru noi cultura are vreun rost. Privit de la distanță, omul devine o abstracție. în timpul războiului, soldații mărturiseau că mai ușor le venea să tragă într-un inamic
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
de imagini a Paulei Ribariu, sprijinită pe un repertoriu halucinant de semne și de reprezentări, în care lemnul, textila, hîrtia, efigia magică, ornamentica populară, insemnul eclezial, citatul sacru, mai mult prin enunțul axiomatic decît prin conținut, instituie un tip de civilizație și un sistem spiritual, sincretice ca morfologie, dar tocmai prin aceasta disponibile și deschise pentru orice tip de experiență. Acest complex de imagini, așezat într-un spațiu circular, o reproducere la scară mică a circularității universului, capătă, în mod spontan
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
3. într-o emisiune la Radio România, am ascultat, întâmplător și numai spre sfârșit, intervenția unei persoane pe care o apreciez foarte mult: Denișa Comănescu. Editor avizat și om de cultură, ea a vorbit la un moment dat despre "cultură civilizației". Am crezut că a fost o scăpare, dar a repetat formularea. Să fie vorba de un nou concept în filosofia culturii?! Nu cred! Dar, să mă explic. în limba latină cuvântul cultură desemna acțiunea de îngrijirea pământului: cultură agri. Termenul
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
în a denumi cultură spirituală: cultură animi, sau chiar mai nuanțat - cultură litterarum. în fine, un al treilea sens se referea la rafinamentul cuiva: cultură mulieris, de pildă, adică elegantă feminină. Tot în limba latină își găsește originea și cuvântul civilizație. Pentru români, cel care locuia în cetate (civitas) era numit cetățean (civis). El avea îndatoriri cetățenești (civilia officia), iar viața în cetate îl obligă să dea dovadă de politețe (civilitas), să se comporte ca un cetățean (civiliter) și, dacă era
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
cetate erau, cum toată lumea știe, barbari. Cetatea era o creație omenească ce "elibera" pe om de "natură și instaură o nouă ordine în care individul se subordonă grupului, iar instinctul se subordonă rațiunii". Cu timpul noțiunea evoluează, astfel încât, la Voltaire "civilizație" înseamnă mai mult decat "urbanitate". Pe langă moravuri și comportament conceptul va cuprinde și artele, științele, filosofia și toate cuceririle minții omenești. Sensurile celor două concepte erau foarte apropiate în limba latină. Semantica acestor două cuvinte, însă, a evoluat în
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
filosofia și toate cuceririle minții omenești. Sensurile celor două concepte erau foarte apropiate în limba latină. Semantica acestor două cuvinte, însă, a evoluat în așa fel, odată cu evoluția societății, încât astăzi ele denumesc noțiuni opuse. în limba franceză, termenul de civilizație (civilisation) este folosit adesea cu sensul de cultură, iar în limba germană, termenul de cultură (Kultur) cu sensul de civilizație. Unii le apropie până la contopire, încât nu mai folosesc amândoi termenii, iar alții le separă categoric. Pentru Alfred Weber, ca
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
însă, a evoluat în așa fel, odată cu evoluția societății, încât astăzi ele denumesc noțiuni opuse. în limba franceză, termenul de civilizație (civilisation) este folosit adesea cu sensul de cultură, iar în limba germană, termenul de cultură (Kultur) cu sensul de civilizație. Unii le apropie până la contopire, încât nu mai folosesc amândoi termenii, iar alții le separă categoric. Pentru Alfred Weber, ca și pentru Arnold Toynbee, cultura este o manifestare spirituală și originală realizată de elite intelectuale, în vreme ce civilizația este efort intelectual
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
cu sensul de civilizație. Unii le apropie până la contopire, încât nu mai folosesc amândoi termenii, iar alții le separă categoric. Pentru Alfred Weber, ca și pentru Arnold Toynbee, cultura este o manifestare spirituală și originală realizată de elite intelectuale, în vreme ce civilizația este efort intelectual anonim. Oswald Spengler separă și mai mult cele două concepte pe care le vede într-o opoziție antagonica: civilizația se dezvoltă atât de mult, încât distruge cultură. După cum se vede, cele două concepte sunt bine delimitate azi
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
Weber, ca și pentru Arnold Toynbee, cultura este o manifestare spirituală și originală realizată de elite intelectuale, în vreme ce civilizația este efort intelectual anonim. Oswald Spengler separă și mai mult cele două concepte pe care le vede într-o opoziție antagonica: civilizația se dezvoltă atât de mult, încât distruge cultură. După cum se vede, cele două concepte sunt bine delimitate azi: civilizația este partea materială a efortului uman, care este anonim, iar cultură este partea spirituală a efortului uman realizată prin creație. A
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
este efort intelectual anonim. Oswald Spengler separă și mai mult cele două concepte pe care le vede într-o opoziție antagonica: civilizația se dezvoltă atât de mult, încât distruge cultură. După cum se vede, cele două concepte sunt bine delimitate azi: civilizația este partea materială a efortului uman, care este anonim, iar cultură este partea spirituală a efortului uman realizată prin creație. A vorbi despre cultura civilizației mi se pare un nonsens. Dacă totuși un asemenea concept există, o aștept pe d-
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
de mult, încât distruge cultură. După cum se vede, cele două concepte sunt bine delimitate azi: civilizația este partea materială a efortului uman, care este anonim, iar cultură este partea spirituală a efortului uman realizată prin creație. A vorbi despre cultura civilizației mi se pare un nonsens. Dacă totuși un asemenea concept există, o aștept pe d-na Denișa Comănescu să îl explice. 4. Nu mai vorbesc despre unii redactori de la Radio, care conduc emisiuni de muzică ușoară și vorbesc galopând de parcă
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
putem apropia de Dumnezeu? ” are doar un singur răspuns, așa cum este el dat în „Cartea sfântă”, prin Iisus Christos, Regele Drepății, Preot al celui Preaînalt, după tradiția Ordinului lui Melchisedec. Organizația Ordinul lui Melchisedec a avut diverse forme în diferite civilizații ale Pământului. Melchisedec, menționat în „Vechiul Testament”, a făcut parte din numeroase Școli ale Misterelor de-a lungul istoriei omenirii (ca membru al acestora a scris „Cartea lui Iov”, a înființat Școala Profeților și anticul Ordin al Esenienilor). Melchisedec este reprezentarea
Agenda2003-34-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281385_a_282714]
-
publică în limba română în Timișoara“. Cifra rotundă, probată cu acte în regulă, va fi marcată în 11-13 septembrie, de Zilele Bibliotecii. Manifestarea va cuprinde o sesiune de comunicări pe următoarele secțiuni: Istoricul lecturii publice în România; Locul Bibliotecii în civilizația secolului al XXI-lea; Rarități în colecțiile speciale ale colecțiilor. La lucrări vor participa directorii bibliotecilor județene din toată țara, reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai O.S.I.M. , experți în problemele cărții. În 13-15 septembrie, la Muzeul Banatului va avea loc
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
MARIUS HORESCU Burse Fulbright l În S.U.A. Comisia Fulbright din România anunță deschiderea competiției anuale pentru bursele Fulbright Senior adresate cetățenilor români. Candidații pot face cercetare la o instituție din S.U.A. sau să predea studii de limbă, cultură, istorie și civilizație română. Bursele sunt oferite în orice domenii, în afară de medicină clinică, durata acestora fiind cuprinsă între 3-8 luni. Solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții: să aibă cetățenie română; să aibă gradul de doctor; să poată demonstra că vor beneficia profesional
Agenda2003-35-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281396_a_282725]
-
a locuit în Peru antic. Inti și soția sa Pachamama, Zeița Pământului, erau priviți ca reprezentanți ai Binelui. Conform mitologiei antice a incașilor, Inca i-a învățat pe fiul său, Manco Capac, și pe fiica sa, Mama Occolo, artele și civilizația, și i-a trimis pe pământ, ca să transmită aceste cunoștințe omenirii. Pachamama este personificarea Pământului, căreia incașii îi sacrificau lame sau alte animale. Atât Pachamama, cât și Inca sunt zeități venerate și în zilele noastre de către peruvieni. Elemente mitologice (precum
Agenda2003-35-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281410_a_282739]
-
ca să transmită aceste cunoștințe omenirii. Pachamama este personificarea Pământului, căreia incașii îi sacrificau lame sau alte animale. Atât Pachamama, cât și Inca sunt zeități venerate și în zilele noastre de către peruvieni. Elemente mitologice (precum șarpele, sacrificiile) și tipul comun de civilizație alpină fac ca între culturile incașă și dacică să existe un paralelism interesant.
Agenda2003-35-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281410_a_282739]
-
Carol Gino. Mario Puzo a încercat să nu devieze de la faptele istorice cunoscute, țesându-și astfel cu artă narațiunea printre scenele renascentiste. Mario Puzo în colaborare cu Carol Gino: Familia Borgia. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 240 000 lei. Gardienii civilizației Autorul analizează pe baza doctrinelor ezoterice complexa relație dintre Știință și Religie, al „căror dualism a pus bazele civilizației umane și ne amenință cu catastrofele cele mai crâncene“. Teoreticianul și-a propus să demonstreze că misterul se află la originea
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]
-
printre scenele renascentiste. Mario Puzo în colaborare cu Carol Gino: Familia Borgia. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 240 000 lei. Gardienii civilizației Autorul analizează pe baza doctrinelor ezoterice complexa relație dintre Știință și Religie, al „căror dualism a pus bazele civilizației umane și ne amenință cu catastrofele cele mai crâncene“. Teoreticianul și-a propus să demonstreze că misterul se află la originea civilizației moderne și că doctrina misterului a creat, de fapt, marile religii ariene și semite. Éduard Schuré: Marii inițiați
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]