586 matches
-
reciproc ? i care a luat sf�r? it atunci c�nd unul dintre ele a �nceput s?? l extermine pe cel? lalt. Afinitatea această r? m�ne un mister. Dar ea constituie un ingredient esen? ial �n alchimia care i? a permis civiliza? iei occidentale s? ajung? la Iluminism. Este suficient s? pomenim numele lui Moses Mendelssohn. Acestea s�nt c�teva din motivele atitudinii evreilor din timpul Primului R? zboi Mondial. Dar �ncle? tarea nesocotit? cu na? ionali? ții rom�ni locali
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de triste? ea afi? at? de nomazi la moartea conduc? torilor lor spirituali ? i militari. Dup? care comenta �teribilele erori� ale lui Lenin ? i conchidea: �Poate c? tovar?? îi s? i nu l? au jelit �n aceea? i m? sur? că civiliza? ia pe care a distrus? o�. C�ț de diferite erau r? masul bun de la ? i elogiul adus pre? edintelui Wilson! ��ntreaga lume salut? nobilă figur? a defunctului Wilson�. Continuă, spun�nd c? toate statele na? ionale �i datoreaz? existen? a, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la Societatea Prietenilor Rom�niei, al c? rei Secretar General nu era altul dec�ț ț�n? rul John Foster Dulles 73. Iorga a fost �mpotriva izola? ionismului american. �Participarea americanilor la problemele lumii este obligatorie at�ț pentru pace, c�ț ? i pentru civiliza? ie�. ?i apoi: �Statutele Ligii Na? iunilor trebuie schimbate că s? permit? cooptarea Statelor Unite, pentru c? f? r? America nu am fi putut realiza �nf? ptuirea Rom�niei pe care o avem acum�. Iat? comentariile lui Iorga din timpul discu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Kemal ? i consideră cu triste? e �nfr�ngerea grecilor drept �ultimul capitol al lui Xerxes�. P? rerea lui era c? instituirea unei Grecii pe dou? continente era imposibil? , indiferent de faptul c? această constituia sau nu un element benefic pentru civiliza? ie. A fost �ngrozit de dezr? d?cinarea populă? iei grece? ți din Asia Mic? , acest lucru fiind �n ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de grav? a evolu? iei organice a unei na? iuni. Iorga interpreta gre? it politică lui Mustapha
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
liber, c? ruia Iorga i se opunea. Drept pentru care a ridicat problema central? a oric? rei mi? c?ri na? ionaliste: �Va veni oare vremea c�nd popoarele �? i vor limita ambi? iile că s? slujeasc? interesele comune ale civiliza? iei umane? � Iorga invocă faptul c? irlandezii nu?? i p? straser? limba na? ional? , tradi? iile etc., el nu prea accept�nd un asemenea na? ionalism 184. De Gaulle critică aspru preten? iile celor care vorbeau despre na? iunea algerian
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
burgheze de la 1789, f? r? s? aib? �ns? o burghezie. Ad? uga: �Via? a noastr? politic? trebuie s? pl? teasc? pentru acest p? cat originar al minciunilor, iar acest p? cat originar �nglobeaz? toate sferele vie? îi (noastre) publice, cultura, civiliza? ia, economia na? ional? , totul sem? n�nd cu un cadru distorsionat care nu corespunde esen? ialului, con? inutului adev? rurilor ce vin din trecutul �ndep? rtat, din ad�ncul existen? ei noastre �nse? i�10. Există foarte mult adev
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
li? se mit? , ? antaj�ndu? i etc.) era ? i ea �n cre? tere. Lucrurile acestea existau ? i �nainte, dar �ntr? o m? sur? tolerabil?. Agresivitatea ? i frecven? a incidentelor au f? cut că, prin 1937, Rom�nia s? fie incompatibil? cu civiliza? ia. Toate acestea se petreceau �n ciuda lipsei de cooperare a majorit?? îi cumsecade a rom�nilor. Nici nu era nevoie de cooperarea majorit?? îi pentru crearea unor asemenea condi? îi. Iorga condamnă secolul al XX-lea. �Trebuie s? g?sim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un col? al unui bloc, expus unui mediu �n conținu? schimbare ? i dezordonat, trude? te acest biet om modern. Truda lui �l stoarce (de toat? vlaga) ? i �l for? eaz? s???i caute refugiu �n pl? ceri care �i distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civiliza? îi absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci c�nd nu este cople? it de necazuri, nu g? se? te nici o alinare �n prietenie, �n ciuda unor scrisori vechi sau �n discu? îi despre zilele bune de pe vremuri. O via?? social
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca ? i orice alt? form? de manifestare a violen? ei. Putea oare cineva care avea o pozi? ie at�ț de individualist? s? aib? c�? tig de cauz? �n asemenea vremuri? Spunem adesea �da, dar... �, �ns? acesta este ? ablonul la care recurg civiliza? iile occidentale. Pentru Iorga nu există �ns? nici un �dar� �n atitudinea adoptat? de el �mpotriva lui Hitler sau a lui Stalin. Putea accepta autonomia cultural? a ungurilor (�n cadrul Rom�niei Mari, fire? te), putea fi de acord cu asimilarea evreilor, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chen, atunci c�nd Hitler a declarat c? �nu mai are nici o alt? preten? ie teritorial? �n Europa�, Iorga comenta: �Dac? � M�nchen? ul reu? e?te s? potoleasc? sufletul german, atunci pacea este salvat? ? i meritul �i apar? ine lui Chamberlain. Civiliza? ia ? i?a dat seama de pericol la M�nchen, a? a c? am mai putea spera 73. Colonelul Beck, ministrul de Externe al Poloniei, avea acum preten? îi asupra Szeczezinului. Iorga a avut unele presim? iri: �Polonia ar trebui s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este un exemplu elocvent al �ncerc? rîi lui Iorga de a face astfel că jurnalismul s? u s? satisfac? �nevoile zilei� ? i de a asigura calmul �n r�ndul intelectualilor care vedeau �n el o c? l?uz? 92. Marele r? zboi peloponesian al civiliza? iei europene era �n curs de preg? țîre. Pozi? ia oficial? a Rom�niei era practic neutralitatea, cu o nuan?? prooccidental?. Dar Iorga nu a fost niciodat? neutru. ?i? a manifestat puternicul sprijin fă?? de Anglia ? i Fran? a chiar din prima zi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tem o na? iune mic? � ? i s? a ridicat �ntru ap? rărea dreptului na? iunilor mici la existen?? �ntr? o epoc? �n care acest lucru devenea tot mai anacronic �n Europa. �Nu na? iuni mici�, scria el, �ci na? iuni sacre ? i civiliza? îi originale! � �Pot oare na? iunile ? i popoarele s? fie distruse? � �ntreba el. �Na? iunile s�nt forme organice ale omenirii! � Imperialismul distruge na? iunile mici. Iorga consideră �nfiin? area unui �Protectorat ceh� drept o ofens? , dar continuă afirm�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate fortifica? iile nu vor fi suficiente. �Independen? a de? abia c�? tigat? , demnitatea ? i libertatea trebuie ap? rate�104. Dup? p? rerea lui Iorga, �ntreaga simpatie a lumii se �ndrepta spre Finlanda, spre �mică na? iune ? i marea ei civiliza? ie�. El lua atitudine �n sprijinul Finlandei �n editorialele sale aproape zilnic, �ndemn�nd Suedia ? i pe alte ?? ri s? ajute Finlanda �n numele umanit?? îi�105. �n timpul �R? zboiului fals�, Bucure? țiul era un �centru plin de via?? �, �Parisul Orientului�. De? teptarea se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ziarele literare �Cuget clar�, �Noul s? m?n? tor� ? i �Neamul rom�nesc literar� �ntru sus? inerea crezului s? m?n? torist. Pe l�ng? curentele moderne din literatur? ? i art? , Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna antipatia fă?? de aspectele ur�te ale civiliza? iei moderne. El prezicea evolu? ia ur�ț? a sporturilor departe de idealul clasic al dictonului mens sana în corpore sano. A prezis ? i politizarea, comercializarea, brutalizarea ? i dezumanizarea din lumea sportului. Drept urmare, voia s? elimine disciplinele sportive din universit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
discute cu ei în mod normal. O "statistică" în acest sens nu s-a făcut. Există însă numeroase informații din care rezultă că unii reprezentanți români au folosit din plin asemenea ocazii pentru a se întâlni și discuta în termeni civilizați cu reprezentanți sud-coreeni. "Noua" atmosferă creată a dus și la creșterea numărului de invitații primite la diferite acțiuni ale reprezentanților sud-coreeni, cât și a volumului corespondenței și a numărului de publicații de la autoritățile și misiunile sud-coreene care erau citite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trecut, statuia lui Carol I, prințul întemeietor, e scoasă din beciuri cu lilieci și așezată pe soclul ei, în soare (pentru vecie?), cine e ăsta?, ei mișună, adulmecă, întreabă, calcă, cine mai e și ăsta? hooo! nu! aici, nu! fii civilizat, domnule! trăiască regele! ce te-a apucat? încă nu! întreabă, mișună, ce-a fost aici? întîi Ferdinand? nu, întîi Carol! aha! ce vrei, ignoranță, a trecut jumătate de secol, nu? mișună, calcă, dar Mihai? fiul cui? fantomele chicotesc, fantoma 1
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult mai moral-plauzibil al cinstirii memoriei Reginei mamă Elena, atît de dureros marcată, o viață, de tupeul celeilalte, intrusa. De altfel, acesta a și fost motivul capital al refuzului Regelui Mihai de a participa la recentele ceremonii ale înhumării. Delegîndu-și civilizat protocolar fiica să facă, ea, prezentă implicarea legitimă a monarhiei române în actul ce o privea nemijlocit. Dar totul, din păcate, s-a consumat într-o Românie care nu mai e de mult cealaltă Românie. Așa încît, fastul orchestrat de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să mai lase loc dubiului, altceva însă interesează după ce scaunul habanez va rămîne gol. Dacă bolșevismul moscovit mai dăinuie, mascat sau fățiș, în cîteva enclave asiatice și, primitiv ascuns, în cîteva colibe africane, penetrarea lui într-o lume care se civilizează global are șanse minime. (Contrar poncifelor că omenirea nu e în stare să învețe din lecțiile dure ale istoriei. Iată că e în stare.) Altceva, cu totul altceva se insinuează în simbolul trîntei habaneze. Cît îi va trebui paradisiacei insule
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iar mai apoi În Franța și În alte părți ale continentului, civilizarea comportamentului a devenit atât o misiune, cât și o obsesie a clasei negustorești În formare, ajutată de Biserică și, Într-o mai mică măsură, de nobilime. A fi civilizat Însemna să fii manierat, bine Îngrijit, să-ți controlezi funcțiile biologice și, În primul rând, să fii rațional și stăpân pe sine. Numai atunci când fiecare persoană putea să-și controleze propria natură animală ea va fi capabilă să-și exercite
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-lea și al XIX-lea pe frontiera de vest. Oamenii munților și alți singuratici trăind În sălbăticie, vagabonzi și cowboys, au fost remarcați și puși sub controlul predicatorilor, al reformatorilor sociali și al femeilor, Într-un efort de a le civiliza comportamentul și de a-i transforma În cetățeni integri și productivi, fiecare răspunzător pentru comportarea sa. Noua obsesie În ceea ce privește politețea a luat diverse forme În Europa. De exemplu, nuditatea, care nu fusese o sursă de consternare În trecut, a deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
animală erau de asemenea folosite mai frecvent pentru a denigra pe alții. John Milton râdea de dușmanii săi chemându-i „cuci, măgari, maimuțe și câini”7. Masa s-a dovedit a fi clasa de școală cea mai importantă pentru a civiliza comportamentul uman și a crea un sentiment al individului. În 1526, Erasmus a publicat cartea sa despre maniere și etichetă. A devenit rapid biblia politeții pentru noua clasă burgheză 8. Mâncatul era un lucru obișnuit În Europa medievală. Cina era
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apoi consumau, cât și pentru a crea bariere Între comeseni Înșiși. Obiceiul de a aduce un animal Întreg la masă - un miel sau un porc - pentru a fi apoi tăiat cu multă solemnitate de către gazdă a făcut loc practicii mai civilizate În care servitorii tranșau carnea În bucătărie, departe de privirile mesenilor 13. Autorii tratatului The Habits of Good Society, publicat În 1857, condamnau barbaria de a tăia o halcă Întreagă În fața oaspeților 14. Cuțitul, care pentru mult timp a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unității sale politice și naționale, România se găsea în plin avânt cultural și economic, străduindu-se, cu încordarea tuturor forțelor sale morale și intelectuale, să completeze lipsurile din trecut și, dornică de pace, să-și deschisă drum larg între țările civilizate din lume. Ea nu deține decât ceea ce era al ei și nu avea de revendicat nimic vecinilor săi. Dar în această atmosferă de muncă și creație căzu asupra ei, ca un fulger din senin, nota ultimativă a URSS din 26
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un efort din partea dascălului, pentru ca el să-și cunoască elevii, să știe momentul și modul în care să folosească aprecierile, să nuanțeze și să diversifice aceste forme pentru a nu crea invidie și suspiciune între ei. 3.3. Dezvoltarea conduitei civilizate la elevi prin orele de dirigenție „Bunul simț e geniul umanității” (Goethe) În cadrul procesului educativ desfășurat în școală, noua arie curriculară Consiliere și orientare are ca scop: formarea personalității elevului și pregătirea lui pentru o integrare ușoară și rapidă în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut ; în pofida ideologiei multiculturaliste, nu e privit ca un coleg sau un partener decît în discursuri umanitariste ori în afaceri. El este în genere străinul, altul de respectat, de suportat sau de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]