598 matches
-
pomœrium, fiind modelul suprem al virtuților întrupate. De la adventus la funus și consecratio, prin parcurgerea glorioasă a traseelor puterii intra muros/ pomœrium − ca edil și prim-cetățean garant sau ca erou aclamat −, dar și fuori le mura − ca sacrificator și civilizator −, conducătorul roman devine principalul autor și actor al discursului public. Împarte rolul de narator legendar cu populus romanus, "memoratorul" pentru posteritate al spectacolului puterii împăratului. Istoria rădăcinii semantice a cuvântului "imaginar", legată de ritualul funus imaginarium, îi stabilește marca identitară
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un dar pe care omul trebuie să-l întrețină întru păstrare, să-l valorifice sub semnul echilibrului și chiar să-l susțină în procesualitatea sa constitutivă. Conform acestei perspective, din natură ființa umană își extrage fiecare componentă a progresului său civilizator. Absența naturii echivalează cu absența vieții și implicit a omului. Dinspre acest raport, se utilizează, adesea, formularea prin care sunt descrise o prezență sau un fenomen drept naturale. Vom spune despre comportamentul unui om că este natural sau despre sosirea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
luminați” și al „funcționarilor responsabili”. * conform filosofiei lui confucius, Dao este întemeiată după Voința Cerului. A te conforma lui Dao înseamnă a urma voința cerului. * Calea Cerului pe care o descoperi în tine însuți a fost ilustrată exemplar de eroii civilizatori. * „Omul superior”, „omul nobil” practică sacrificiile și ritualurile tradiționale. * confucianismul nu neagă existența spiritelor, dar le contestă importanța. * Comportamentul ceremonial corect declanșează în societate o forță magicoreligioasă veritabilă. Exemplul dat de Mircea Eliade este cel al Suveranului înțelept Shun: „El
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele două „instituții” basarabene, Alexandru Ivanovici Brașevan și Anica Mesnicu, „mareșalul gubernial” Ștefan Gheorghevici Cazara, slavofilul Feodor Feodorovici Carpinschi, „moldovenizantul” Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Umplute numai cu ieșiri!”). Sub expresia reținută, calmă, arareori exclamativă, proprie mai degrabă unui visător, se descoperă un însetat de noutate și un explorator de spații largi, de preferință marine, dar și montan-silvestre, un nostalgic care nu ignoră nici semnificațiile civilizatoare ale burgului, cu turnuri, ziduri, statui, mansarde, și nici interioarele propriu-zise, uneori adevărate sanctuare, în care elementul dominant e oglinda. Poemele stau sub semnul unei elaborări controlate, fiind alcătuite exclusiv din câte trei catrene, cu o circularitate în care un
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
elemente de esență pentru romanul - ce se vrea doar o simplă povestire - Robinson în țara românească (1904). Utopie sămănătoristă în felul ei, scrierea, apropiată ca subiect de drama Năpasta a lui I.L. Caragiale, combină datele mitului justițiar cu acțiunea eroului civilizator. Romanul nu este lipsit de farmec, dar declamația și nota melodramatică destramă uneori epicul. În schițele din Taina a șasea (1905) domină fondul înnegurat al vieții de familie asupra căreia s-a abătut păcatul greu (Grăuntele, Afișul) sau în care
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
alungată din Muzeu și apoi ucisă de fanaticii creștini. Distrugerea completă a Bibliotecii a fost săvârșită de fanaticii musulmani, care au cucerit Egiptul în secolul VII. Se dovedește așadar că cel mai constant dușman al științei, care este purtătoarea progresului civilizator, a fost (și probabil că mai este încă) fanatismul religios, indiferent din ce direcție ar veni el. Simbioza și continuitatea dintre medicina greacă și cea romană Joncțiunea dintre cultura elenistică și cea romană a avut două importante puncte de sprijin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
alte regiuni ale lumii. În cele ce urmează vom face referire, pentru început, la epoca de înflorire culturală și științifică din Orientul Mijlociu (secolele VII - XI), perioadă în care Europa, confruntată cu războaie și mari epidemii, a înregistrat o relativă stagnare civilizatoare. Dispariția Imperiului Roman de Apus și dezvoltarea Bizanțului (Imperiul Roman de Răsărit) a avut drept consecință transferul teatrului de conflicte și de putere din vest către sud-estul Europei. Cultura greco-romană bogată în clasici s-a ciocnit în Orientul Mijlociu de civilizațiile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fost transmise primele mărturii ale umanității" - ni se spune. Însăși Biblia spune că vestiții patriarhi ai civilizației au trăit în Sumer, adică în sudestul actualului Irak, sud care, ne reamintim, a fost ținta atacului și invadării lui de către trupele americane, civilizatoare. Numai că, dacă receptăm informațiile acuzatoare de ultimă oră, operațiunea în cauză a vizat nu numai petrolul localnicilor, ci și civilizația acumulată în timp aici. Cum se întâmplă și la noi, în România, cu vestigiile romane de la Roșia Montană, așa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în România, emigrația nu beneficia de îndrumarea sau sprijinul statului, ci se reducea, la început, la o decizie personală. în plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de încrederea în valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decât atât, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ai intelighenției. Tendințele politice ale acestora pendulează ușor, de la extrema dreaptă, la extrema stângă. Pentru fiecare națiune din „Orientul Mijlociu” european, statul se legitimează în primul rând istoric, printr-o formațiune feudală care a jucat un „rol strălucit” pe plan european, „civilizator” sau de apărare în fața migratorilor. Se face apel la drepturile istorice. Acestea însă funcționează după principiul bumerangului; ele pot fi folosite ca armă politică de oricine împotriva oricui. După ce a făcut aceste observații, Kolarz a analizat invocarea trecutului în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că istoriografia sovietică post-1934 se afla în slujba construirii unui mit al spațiului sovietic în care Rusiei îi revenea rolul de frate mai mare în raport cu celelalte popoare. Principiile acestei istoriografii erau reabilitarea trecutului imperialist țarist, ilustrarea superiorității ruse, accentuarea misiunii civilizatoare a Rusiei și incapacitatea non-rușilor de a crea state independente. De asemenea, era subliniată ideea că teritorii ca Ucraina și Belarus nu constituiau anexări, ci reîntregiri ale spațiului rus. Toate aceste idei sunt aprig combătute în fostele state sovietice după
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au în centrul atenției imperialismul real, concret, material, ci imperialismul reprezentării, al discursului eurocen-tric, cultural sau academic, un imperialism metaforic al imaginației. În termenii imperialismului reprezentării, consideră Steven Connor, această dominație a narațiunii universale poate produce proiectarea din centrele suverane "civilizatoare" a unor imagini fetișizate ale Africii, "Orientului", Americii Latine etc., ca alteritate a civilizației, în maniere în care, pentru Europa, dau viața acestor regiuni, răspund necesității ei de cercetare psihologică și politică și, simultan, reduc la tăcere orice tentativă de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
veche strategie de a demonstra inferioritatea Celuilalt, determinarea lui istorică, genetică și culturală (ne-apusean, irațional, neajutorat, incapabil să se auto-con-ducă, lipsit de o cultură autentică, războinic, cu tendințe despotice înscrise în genele sale etc.) pentru a justifica necesitatea intervenției civilizatoare sau indiferența totală pentru o cauză pierdută. În concepția lui Benedict Anderson, începând cu jumătatea secolului al XIX-lea, instituțiile puterii care au reconfigurat geografia ierarhizărilor culturale, au fost recensământul, harta și muzeul 92. Inovația reală a recensământului în anii
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ființă trezită, posesoare a unei conștiințe de sine, care îl pune într-o situație unică în raport cu sine și cu lumea. Noi, oamenii, suntem creatori de cultură și pe această bază suntem creatori de civilizație. Capitalismul este o etapă a construcției civilizatorii care se bazează pe o cultură unică, cultura omului occidental. ,,Eu"-l sau conștiința de sine îl diferențiază pe om de animal. În cazul evoluției de tip social sau darwinismului de tip social, nu există mutații genetice și salturi. Cultura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
medieval se afla în decădere și dezagregare, ,,(...) Imperiul Bizantin și-a creat o monarhie absolută și o administrație puternic centralizată, a conservat tradițiile clasice - cultura greacă și dreptul roman - cărora le-a integrat elemente orientale, și și-a extins acțiunea civilizatoare și culturală în țările Europei sud-estice și răsăritene, devenind în felul acesta o componentă importantă a culturii medievale europene în totalitatea ei, și singurul stat civilizat din Europa Evului Mediu timpuriu"151. Imperiul Bizantin reprezintă nu numai o punte în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
între societatea umană și univers, toate acestea realizând împreună un sistem de civilizație; ,,ideea care predomină mentalitatea chineză este că funcționarea gândirii nu este de a cunoaște, ci de a secreta o ordine totală, și prin aceasta are o acțiune civilizatoare"310; efortul chinezului, din punct de vedere religios, este acela de a se integra într-o ordine concretă pe care trebuie s-o caute și care guvernează în întregime viața umană, fie că este vorba despre microcosmos sau macrocosmos; această
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în introducerea în coaliție, de bună voie sau cu forța, a unor noi parteneri, de data aceasta externi, ale căror mize să fie cât mai diferite de acelea ale primilor participanți la alianță"8. Ideea de bază este păstrarea elanului civilizator și dorinței de a merge înainte, valori pe care o lume îndestulată le poate pierde în momentul în care ajunge la apogeu. În orice caz, subliniază autorul citat, ,,soluția constă în lărgirea coaliției, prin diversificare internă, fie prin cooptarea de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
față de unicitatea ființei sale pe acest pământ. În societățile tinere, așa cum este și cea românească, bătălia pentru normă și libertate este una care îmbracă particularități aparte. Aici există o capacitate mare de apariție a corupției prin încălcarea moralei de ordin civilizator și construcție a unei morale proprii, paralele, cutumiare și de tradiție istorică, ce o subminează în mod grav și permanent pe prima. Civilizarea, ca proces este unul discontinuu, cu suișuri și coborâșuri, proces de care asemenea societăți se pot îndepărta
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în introducerea în coaliție, de bună voie sau cu forța, a unor noi parteneri, de data aceasta externi, ale căror ,,mize" să fie cât mai diferite de acelea ale primilor participanți la alianță"110. Ideea de bază este păstrarea elanului civilizator și dorinței de a merge înainte, valori pe care o lume îndestulată le poate pierde în momentul în care ajunge la apogeu. În orice caz, subliniază autorul citat, ,,soluția constă în lărgirea coaliției, prin diversificare internă, fie prin cooptarea de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar până la noi, când trebuie să le respectăm noi, orice lege, orice normă, orice instituție ni se par arbitrare, lipsite de conținut și cerem cu voce tare desființarea lor. Suntem sfâșiați între două lumi, o minoritate conștientă de impunerea normei civilizatoare și tribul, cu preotul și șeful său de trib80. Atunci când un înalt funcționar al statului, care conduce aparatul administrativ dintr-un județ refuză să se urce în mașina poliției, el nu face acest gest din frondă sau din dorința de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
însăși, cu decorul ei arhaizant, cu mișcările ceremoniale și cu gesturile cotidiene resorbite în stereotipii rituale, corespunde și ea unui anumit eminescianism generic și unei utopii romantice împinse pînă la limita hipostazierii. Aparent, aceste similitudini, asociate și cu enorma capacitate civilizatoare, prometeică, aceea de a redimensiona lumea prin reconstrucția limbajului, sunt fatalități ale geniului pe care nimeni nu le poate contesta. Și totuși, privit cu mai multă atenție, Constantin Brâncuși este mai aproape de Caragiale, iar absolutul lui este un enorm parcurs
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
putea fi corect înțeleasă fără acceptarea antinomiei dintre cunoașterea ideologică și cea științifică. Ideologia e departe de-a fi o știință. Ea are un indenegabil vector literar, așa cum iarăși recunoaște preopinentul nostru: ,,Prestigiul de care se bucura literatura ca element civilizator fundamental, dar și ca păstrătoare a identității naționale, făcea, este indiscutabil, ca majoritatea contribuțiilor importante în domeniul ideologiei să capete un aspect "literar", autorii scriind expresiv și cu evidentă vervă polemică. Mișcările literare și cele ideologice se suprapun și se
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
culturii Problemele de fond ale acestui domeniu - care ar putea fi numite ale unei securități culturale, în sens larg - sunt în mod direct legate de nevoia afirmării unor noi mentalități și atitudini care să contribuie la configurarea dimensiunii culturale și civilizatorii a reformelor, cerută în mod implicit de procesul integrării europene și euroatlantice. Spiritul comunitar, solidaritatea națională, cultura comunicaționala, atitudinea față de performanță, respectul pentru elite și promovarea lor se află încă în stadii insuficiente de dezvoltare. De aceea punerea în valoare
STRATEGIE din 18 decembrie 2001 de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165377_a_166706]
-
le ridicau expunerea și participarea copiilor la forme și manifestări artistice erau tratate fie în lucrări specializate,[5] fie în lucrări care abordau mai general impactul mass-media asupra tinerilor.[6] În ambele instanțe, școala apare ca un factor stabilizator și „civilizator”, menit să ofere un cadru instituțional multiplelor forme de artă și recreere și să controleze mesajul ideologic. „Școala”, spunea Ioan Cerghit, „nu poate să rămînă indiferentă la avantajele sau primejdiile pe care le poate aduce cu sine expunerea atît de
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]