847 matches
-
randament normal. În compunerea acestor echipe vor intra meseriașii evrei înscriși în controale (între 18-50 ani), precum și numărul strict necesar de salahori. III. - Ceilalți meseriași evrei care nu intră în categoriile celor întrebuințați la lucrările prevăzute la punctul I (croitori, cizmari, frizeri, etc.), vor fi de asemenea organizați, de către Cercurile de Recrutare, în echipe omogene a câte 10 inși sau mai puțini, în raport cu numărul existent. Echipele din această categorie vor fi repartizate la munca de folos obștesc, în primul rând pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
meseriași evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această cifră. 3. Asemenea echipe se vor forma și din meseriașii care nu sunt necesari la lucrările arătate mai sus (croitori, cizmari, cojocari, curelari, etc.). 4. Meseriașii arătați la punctele 2 și 3 de mai sus, vor fi folosiți, fie în echipe omo gene, fie în echipe mixte (în care caz se vor divide echipele omogene de câte 10 inși) în raport
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o serie. e) Evreii ce vor intra în compunerea acestui detașament sunt acei care au fost întrebuințați la cultivarea terenurilor virane. Nu vor fi încadrați în acest detașament evreii din următoarele categorii: (total circa [...]). - Titrații universitari. - Meseriașii necesari armatei (croitori, cizmari, lingerii, zugravi, vopsitori, tâmplari). f) Se poate conta în general pe circa 1100 de evrei. În cazul când acest disponibil normal nu va fi realizat din cauza neprezentării acestor evrei potrivit comunicatului apărut în presă, se vor lua următoarele măsuri: - Urmărirea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tehnică de avangardă, lasă adesea actul narativ să se întoarcă asupră-și. Personajele (Nae Bumbuleț, Pripășeanu, Ibriceanu, Tase Clipici) sunt cele câteva fețe ale unui Mitică funcționar. Gustul pentru calambur și colajul de anecdote potențează sarcasmul, lăsând loc chiar absurdului (Cizmarul și criticul său). Un personaj din Obraze și măști, Tase Clipici, revine în „schițele glumețe” din volumul Nu te supăra (1922), iar Premiul Național pentru proză, primit în 1926, a venit ca o recunoaștere a valorii scrierilor sale. Unele povestiri
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica Filderman ș.a.). „Semnele epocii” nu lipsesc din micul univers al străzii provinciale, iar unele dintre ele sunt grave, zguduitoare chiar pentru percepția copilului, cu toate că, în principiu, aceasta e oarecum ocrotită de
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
, Dimitrie (8.X.1856, Suceava - 25.V.1927, Cernăuți), folclorist. Fiu al Domnicăi, fiica preotului din Straja, și al lui Nicolae Dan, cizmar, D. face studii gimnaziale la Suceava și, din 1876, studii universitare de teologie la Cernăuți; în 1880 este hirotonit preot la Straja, precum și în alte localități bucovinene, iar din 1920, consilier consistorial. A fost membru al Comisiunii Centrale din Viena
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
Rădulescu insistă asupra precarității materiale a activității creatoare. Profesia de scriitor nu e menită să asigure mijloace de trai: ...a fi cineva autor în secolul nostru nu e o meserie cu care să se hrănească. A defăima cineva pe un cizmar că nu face cizme bune, pricep că are cuvânt să se supere, să fie mâhnit, pentru că cu aceasta îl vatămă, îl păgubește la meseria lui, face să fugă mușteriii de dânsul și, prin urmare, îi ardică mijloacele traiului, îi ia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dar se înțelege că n-a putut recupera întreaga valoare a casei. Și, credeți-mă, a strâns banii cu mare greutate. Mânca pepene galben cu pâine ca să facă economii. Lucra la fabrica de confecții din oraș, iar bărbatul ei era cizmar. Au avut un băiat, George, care a fost profesor și a ajuns apoi și prefectul județului Buzău. C. I.: Înțeleg că viața dumneavoastră și a familiei în timpul deportării a fost luptă zilnică pentru satisfacerea nevoilor primare ale vieții. De aceea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de fier și cu pietre pe medicul evreu, dr. Cazac Averbuch XE "Averbuch, Cazac (medic)" , provocându-i moartea 73. O altă categorie de „mici ucigași” au fost diverși meseriași, printre care a ieșit În evidență În special numărul mare de cizmari. Din lipsă de spațiu și Întrucât acțiunile lor nu constituie o excepție de la modelul faptelor comise de alți români din Iași - descoperirea de evrei, transferarea lor În convoaie, lovirea lor cu toate obiectele amintite, jefuirea de bunuri și maltratarea femeilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
alți români din Iași - descoperirea de evrei, transferarea lor În convoaie, lovirea lor cu toate obiectele amintite, jefuirea de bunuri și maltratarea femeilor -, problema nu va fi dezbătută aici pe larg. Nu există vreo explicație pentru cruzimea manifestată de acești cizmari români - și, În definitiv, de ce tocmai cizmari? „Cizmarul Rusu Dumitru XE "Rusu, Dumitru (cizmar)" , actualmente domiciliat la București... Împușca evrei pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
transferarea lor În convoaie, lovirea lor cu toate obiectele amintite, jefuirea de bunuri și maltratarea femeilor -, problema nu va fi dezbătută aici pe larg. Nu există vreo explicație pentru cruzimea manifestată de acești cizmari români - și, În definitiv, de ce tocmai cizmari? „Cizmarul Rusu Dumitru XE "Rusu, Dumitru (cizmar)" , actualmente domiciliat la București... Împușca evrei pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lor În convoaie, lovirea lor cu toate obiectele amintite, jefuirea de bunuri și maltratarea femeilor -, problema nu va fi dezbătută aici pe larg. Nu există vreo explicație pentru cruzimea manifestată de acești cizmari români - și, În definitiv, de ce tocmai cizmari? „Cizmarul Rusu Dumitru XE "Rusu, Dumitru (cizmar)" , actualmente domiciliat la București... Împușca evrei pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
toate obiectele amintite, jefuirea de bunuri și maltratarea femeilor -, problema nu va fi dezbătută aici pe larg. Nu există vreo explicație pentru cruzimea manifestată de acești cizmari români - și, În definitiv, de ce tocmai cizmari? „Cizmarul Rusu Dumitru XE "Rusu, Dumitru (cizmar)" , actualmente domiciliat la București... Împușca evrei pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu ginerele Ițicovici.” 74 Trei români - cizmarul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cizmar)" , actualmente domiciliat la București... Împușca evrei pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu ginerele Ițicovici.” 74 Trei români - cizmarul Ion Cucu XE "Cucu, Ion (cizmar)" , calfa de cizmar Constantin Alecu și fiul cizmarului, un tânăr pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evrei pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu ginerele Ițicovici.” 74 Trei români - cizmarul Ion Cucu XE "Cucu, Ion (cizmar)" , calfa de cizmar Constantin Alecu și fiul cizmarului, un tânăr pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu ginerele Ițicovici.” 74 Trei români - cizmarul Ion Cucu XE "Cucu, Ion (cizmar)" , calfa de cizmar Constantin Alecu și fiul cizmarului, un tânăr pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap toți evreii, dar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu ginerele Ițicovici.” 74 Trei români - cizmarul Ion Cucu XE "Cucu, Ion (cizmar)" , calfa de cizmar Constantin Alecu și fiul cizmarului, un tânăr pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap toți evreii, dar a ales ca țintă personală
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
bâta În cap toți evreii, dar a ales ca țintă personală pe muncitorul tipograf evreu Siegmund Brauner, pe care l-a lovit fără Încetare până la intrarea În Chestură, unde a reușit să-l omoare cu o ultimă lovitură 75. Câțiva cizmari, un măcelar și câțiva tineri români, care s-au Înarmat cu tot ce au găsit la Îndemână, au nenorocit un cartier Întreg - Podul Bucșinescu -, unde locuiau meseriași și muncitori evrei săraci. Acești români au fost atât de sălbatici nu pentru că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Încă nu era gata. „Pe la orele 10 a.m. a Început să sosească camioanele de cadavre.” Fiecare camion era acoperit cu o rogojină, „șezând pe cadavre era comisarul șIoanț Botez cu o mitralieră În mână, Însoțit de Vasile Botez, de profesie cizmar și dimpreună cu alți câțiva oameni șțigani - n.m.ț, care aveau misiunea să descarce cadavrele din camion”165. Întrucât groapa nu era terminată, cadavrele au fost aranjate alături, În stive. Prima groapă a fost gata la ora 4 după-amiază. Responsabilii
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu românce; Au obținut învoiri prin corupție; La rigoare, și-au făcut procese între ei, au fost citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmari, cojocari, etc.) s'au dat drept meseriași ca să scape de lucru; Au căutat să-și îmbunătățească condițiunile de trai, au cumpărat tot ce au găsit, scumpind piața locală, au adus lucruri și din altă parte în cantități mari, pe care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
randament normal. În compunerea acestor echipe vor intra meseriașii evrei înscriși în controale (între 18-50 ani), precum și numărul strict necesar de salahori. III. Ceilalți meseriași evrei care nu intră în categoriile celor întrebuințați la lucrările prevăzute la punctul I (croitori, cizmari, frizeri, etc.), vor fi de asemenea organizați, de către Cercurile de Recrutare, în echipe omogene a câte 10 inși sau mai puțini, în raport cu numărul existent. Echipele din această categorie vor fi repartizate la munca de folos obștesc, în primul rând pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nicolescu, Lenuța, 6 Nicolescu, Manole, 170 Nicolicescu, Nicolae, 404, 406, 413, 414, 420-422, 425, 431-433, 437, 438, 442, 443, 445, 472, 474 Niculescu, Gheorghe I., 567 Niculescu, Mihail, 34, 404, 406, 412-414, 422 Niculescu-Cociu, Radu, 574 Novorâbnaia (strada), 407 Nuhan (cizmar evreu), 115 O Obiziuc, Stelian, 6 Obogeanu, Corneliu M., 567 Ohlendorf, Otto, 18 Olteanu, Marcel, 430 Onișor, Titus, 788 Oprișanu, Emil, 890 Orășanu, Alexandru, 117 Ordeanu, Gheorghe, 241 Orenstein (șeful Comunității evreiești din Copaigorod), 767 Orezeanu, Tudor Cristescu, 706, 707
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
făcea mai bine față nevoilor proprii"81.Mommsen vorbește cu ajutorul unor surse istorice și despre dezvoltarea meșteșugurilor romane, din cele mai vechi timpuri. Enumeră opt corporații ale meșteșugarilor și anume: flautiștii, orfevrii, lucrătorii în cupru, dulgherii, piuarii, boiangiii, olarii și cizmarii 82. Nu este epoca schimburilor comerciale intense, astfel că majoritatea obiectelor lucrate erau destinate gospodăriei și folosinței proprii. În orice caz nu putem discuta, încă, despre un comerț extins. Autorul citat pune în evidență că nu exista o asociere a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
26, 76.16, de exemplu). H) Nicovale; forje portabile; polizoare cu batiu, de mână sau cu pedala. Grupa cuprinde: 1) Nicovalele (inclusiv nicovalele cu două coarne) de orice dimensiuni și pentru orice utilizări: pentru fierari, pentru ceasornicari sau bijutieri, pentru cizmari (inclusiv nicovalele sau formele pentru bătut încălțămintea), nicovalele mici pentru bătut secerile etc. 2) Forjele portabile, echipate, în general, cu un ventilator și uneori cu o menghina, de tipul celor utilizate pentru atelierele mici, șantierele de construcție sau lucrările publice
ANEXĂ nr. 82 din 5 ianuarie 2000 UNELTE ŞI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE ŞI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166482_a_167811]
-
general, o execuție mai puțin îngrijita decât cele din categoria precedentă; printre aceste cuțite, pot fi menționate: Cutițele de măcelar sau de mezelar; cutițele pentru legatorie sau pentru cartonat; cutițele pentru tăbăcari, pentru blănari, pentru marochineri, pentru șelari sau pentru cizmari (inclusiv transetele cu sau fără mâner); cutițele apicultorilor sau grădinarilor; cutițele, săbiile și cutitele-pumnal de vânătoare; cutițele de cercetaș; cutițele de deschis stridii; cutițele de descojit legume sau fructe. 3) Cutițele pliabile, cosorasele și bricegele de buzunar de orice fel
ANEXĂ nr. 82 din 5 ianuarie 2000 UNELTE ŞI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE ŞI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166482_a_167811]