862 matches
-
, Veronica (22.IV.1850, Năsăud - 3.VIII.1889, Mănăstirea Văratec, j. Neamț), poetă. Este al doilea copil al Anei și al lui Ilie Câmpan, cizmar, și primește și ea la naștere prenumele Ana. După moartea soțului său (1849), Ana Câmpan trece cu cei doi copii în Moldova, la Târgu Neamț. De aici, în 1853, pleacă la Iași, unde se și stabilește. Începând să urmeze cursurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
ce-ai face dacă ai ieși din politică?“ și, în definitiv, „ce știi să faci?“ în afara coreografiei electorale curente. Politicianul e, de regulă, un profesor care s-a lăsat de profesorat, un medic care s-a lăsat de medicină, un cizmar care s-a lăsat de cizmărie. Asta în varianta bună. De multe ori, e un cizmar prost, un medic îndrăgostit mai curând de funcție decât de meserie, un profesor fără vocație. A nu (mai) avea o ocupație, un meșteșug, un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
coreografiei electorale curente. Politicianul e, de regulă, un profesor care s-a lăsat de profesorat, un medic care s-a lăsat de medicină, un cizmar care s-a lăsat de cizmărie. Asta în varianta bună. De multe ori, e un cizmar prost, un medic îndrăgostit mai curând de funcție decât de meserie, un profesor fără vocație. A nu (mai) avea o ocupație, un meșteșug, un domeniu de activitate bine circumscris - iată prețul pe care omul politic trebuie să fie dispus să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
botului broaștei sau a orăcăitului ei. La fel mă supraestimase și pe mine florăreasa cu câteva minute mai târziu. De câte ori până acum n-a trebuit să răspund în Germania la întrebarea de unde vin! La chioșcul de ziare, la croitoreasă, la cizmar ori la brutar, la farmacie. Intru, dau bună ziua, spun ce doresc, vânzătorii mă servesc și-mi spun cât costă - și-apoi, mai înghițind o gură chioară de aer: „De unde veniți?“. Cât durează să pun banii pe tejghea și să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
parohiei Santi Apostoli (1 noiembrie 1873) i-au fost impuse numele de Giovanni Oreste Maria. Numele de Oreste a trecut repede în uitare și a prevalat cel de Giovanni. Tatăl, Luigi Calabria, născut la Verona la 13 iulie 1820, era cizmar. După ce a lucrat într-o cizmărie specializată în echipamente militare, a lucrat singur, deschizându-și propriul punct de lucru într-o cameră îngustă, la poalele scării de la intrarea în locuința sa. Era un om simplu și blând, iubitor al muncii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trainică formare umană și creștină. Și-a îmbogățit sufletul cu o gentilețe de comportări, de evlavie sinceră, de încredere în Dumnezeu și de devoțiune față de Preasfânta Fecioară Maria Îndurerată. Frecventând biserica San Lorenzo a avut ocazia să se întâlnească cu cizmarul Luigi Calabria. Cei doi și-au schimbat priviri pudice, atente, îndrăgostite. Și dragostea a înmugurit. După o scurtă perioadă de logodnă, s-au căsătorit la 6 aprilie 1856, celebrându-și căsătoria în biserica Santi Apostoli. Angela avea 25 de ani
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a tăiat părul pe ceafă, în felul clericilor. Mama Angela l-a mustrat și l-a amenințat că-l va duce în Piazza delle Erbe pentru a fi ocărât de mulțime. Dar a rămas o simplă amenințare. Capitolul II Fiul cizmarului (1873-1886) Școlile primare Pe la trei ani, Giovannino a fost înscris la Grădinița de copii Santa Caterina, din Calea Porta Palio. Educatoare era domnișoara Giulia Botteon, o bună educatoare și o creștină minunată. Perioada grădiniței (dura 5 ani) corespundea și primului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fizice și m-am mutat și eu pe străduța Case Rotte. Ne asista un preot tânăr, don Diodato Desenzani și un oarecare Negrini. Doi domni din prietenii lui don Giovanni au pregătit la parter două mici ateliere: cizmărie și croitorie. Cizmarul, domnul Garusi Giovanni Battista, s-a afecționat de noi băieții. În fiecare duminică ne pregătea prânzul la fiicele sale. Pastrengo, 9.12.1958. Noventa Alessandro». PARTEA A DOUA Capitolul VII De la San Benedetto al Monte la San Zeno in Monte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lor. Cizmăria: prima școală rudimentară de meserii, apărută pe străduța Case Rotte, a fost cizmăria. Un prieten de-al lui don Calabria, domnul Battisti, s-a pus la dispoziția numeroasei familii a «Copiilor Buni». Era un bucătar discret și un cizmar iscusit. A întemeiat un mic atelier într-o cămăruță la parterul casei și a învățat să lucreze cizmăria și unor băieți. Munca era limitată la cusutul papucilor băieților interni. Când, mai apoi, Copiii Buni s-au transferat la San Zeno
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fratelui religios Francesco Perez a fost supusă atenției Sfintei Congregații a Sfinților, și se așteaptă răspunsul pentru beatificarea sa. În scurt timp, la 23 noiembrie, cere să aibă onoarea de a-i servi pe Copiii Buni domnul Alessandro Podavini, un cizmar optim. El a fost cel care a implantat eficient atelierul de cizmărie din Casa de la San Zeno in Monte. Lor li se adaugă alți tineri: Luigi Borgo, fostul sacristan al bisericii de la San Benedetto al Monte, și Angelo Faccioli, care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tânără, București, 1953; Süto´´ András, Candidatul necunoscut, București, 1954, A șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare cu Alexandru Aldea), Cireșe tomnatice, pref. Gálfalvy Zsolt, București, 1963 (în colaborare cu Constantin Olariu, Alexandru Aldea și Nicolae Străvoiu); József Attila, Csoszongyi - bătrânul cizmar, București, 1954 (în colaborare cu T. Cozma); Papp Ferenc, Rugina, București, 1955; Simon Magda, Nunta mare, București, 1959; Szabó Gyula, Neamul Gondoșilor, București, 1967; Henryk Sienkiewicz, Quo vadis?, pref. Stan Velea, București, 1967 (în colaborare cu Elena Lința); Ranko Marinković
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
prietenilor lui Rosetti și Dimitrie Tănăsescu în numele comercianților.. La ora 3, cortegiul pornește în următoarea ordine: gimnaziul Cantemir, liceul Sf. Sava, școala Normală, școala [Societății] pentru învățătura poporului român, comercianții Capitalei, ceasornicarii, deputațiunea din Argeș, cofetarii, birtașii, precupeții, măcelarii, bărbierii, cizmarii, Cercul studiilor sociale, redacția Drepturile omului, loja anarhistă Mircea Rosetti, ambele cu coroane mari având panglici roșii, societatea tipografilor Gutenberg, presa, toate societățile și grupurile cu steaguri și coroane mari, trei care mari cu coroane trase de câte un cal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cancelariei în care lucra și în societatea vieneză. Într-o listă de cheltuieli, de la sfârșitul șederii sale în Viena, printre furnizorii săi se aflau maistrul peruchier și frizer Josef Zeiff, bărbierul Josepf Karl Spitznagel, care era și chirurg orășenesc, sau cizmarul Mihael Anhamer 89. III.6. Implicarea în reorganizarea bisericii ortodoxe din Bucovina Una din problemele cele mai calde ale momentului era cea privitoare la continuarea procesului de reorganizare a bisericii ortodoxe bucovinene și, mai ales, la definirea raporturilor ce rezultau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
zicea el, era foarte grăbit, nu-l lăsau treburile de la cabinet. Asistentele Căminului l-au luat în serios, s-au dus la noptiera și șifonierul decedatei și i-au numărat : patru perechi de cioropei, trei de pantofi, proaspăt reparați la cizmar, câteva cămășuțe cu dantelă, niște mănuși, agrafe, un pieptine cu câțiva dinți lipsă, o perie de păr, mai mulți năsturei de mărimi diferite, ceasul de mână, cerceii, patru brățări, mărgeluțele, oglinda de pe pervazul ferestrei, trei pălăriuțe, un rest de vată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
singurică și i-a crescut. Și au fost copii buni - doi dintre ei, unchiul Naie era bolnav de picioare și mergea în cârje, iar cel mic, unchiul Alexandru, era un bărbat înalt și frumos, harnic și deștept. Amândoi au fost cizmari de lux în comună, foarte apreciați de cetățeni, că nu-mi pot da seama nici azi cum de realizau cizme de bărbați și ghete pentru femei, înalte, cu butoni și șireturi care duceau până la genunchi, de oboseau cucoanele până se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
o oarecare măsură și mergea în cârje, frumușel și simpatic, s-a căsătorit cu o fată foarte frumoasă și bogată. Pe acele timpuri, părinții și fetele erau fericite să se căsătorească cu meseriașii, iar cizmăria era foarte căutată. Doamne, făceau cizmarii niște pantofiori de damă în găurele de îți era mai mare dragul să-i porți, ceea ce n-am mai văzut. La fel și unchiul Alexandru, s-a căsătorit tot cu o fată bună și amândoi și-au cumpărat mașini mari
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Al cincilea născut al soților Vasile și Iordana a fost Scarlat. N-a vrut sau n-a putut să învețe carte. A fost dat să învețe o meserie. Nici la meserie nu s-a arătat sârguincios. A învățat meseria de cizmar. Când era cavaler, flăcău cum se zicea la noi, spunea cu fală: „sunt pantofar de București.” Bunicii i-au cumpărat calapoade și toate uneltele necesare acestei meserii, l-au aprovizionat cu talpă și piele pentru cizmărie, dar el nu s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
bani pe obiectele turnate de fiul său Gheorghe. După satisfacerea stagiului militar, vărul Gheorghe a lucrat ca operator de cinema, la Casa Armatei, și s-a stabilit în București. Al treilea copil al mamei Ileana, Netuțu, a învățat meseria de cizmar, dar n-a practicat-o decât puțin timp. Luat la armară după 23 august 1944, a fost remarcat ca om de valoare, a fost făcut membru de partid, reangajat, trimis la liceul seral, apoi la politehnică, a devenit inginer, și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și alte dispoziții care îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri la Vistierie.În 1832, la Huși funcționau 749 instalații industriale, din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Corp de infanterie (ieșit din uz) 32 Potolit. 33 S-a revoltat. 34 Generația tânără. 35 Adversar. 36 Mitropolit. 37 Un bătrân soldat francez (franceză). 38 Urâtă (regionalism). 39 Monedă de patruzeci de bani. 40 Bocanci, cu vârful lat. 41 Cizmar. 42 Impozit; cotă parte. 43 Ochesc. 44 Așchii de lemn. 45 Defect. 46 Bucăți. 47 Negustor. 48 Mustăți. 49 Glumeț, poznaș. 50 Priceput. 51 Fânețe. 52 Pipă. 53 Deal mic, colină. 54 Pândă vânătorească. 55 Cărare pe care trec animalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aleșii poporului, nu erau și nu sunt ale lui Ceaușescu, nu le-a făcut el, cu banii lui, sunt ale poporului român, unele sunt în patrimoniul românilor, devenind marcă identitară a României. Ceaușescu, cât era el de fără diplome, de cizmar, de analfabet, de cum vor să-l facă cei care se cred îndreptățiți, avea, între atâtea și atâtea rele, și un simț pozitiv al grandorii, al monumentalului, până a nu cădea în megalomanie. Îl puteți voi condamna că voia ceva deosebit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vadă filme italienești, cu Alida Vali, sau franțuzești, cu Viviane Romance. Câteodată, Silvia o ducea la cumnata ei, Alice, măritată cu un neamț căruia toată lumea, chiar și soția lui îi spunea Onkel Joseph. Numele de familie al lui Onkel Joseph, cizmar de felul lui, era Hütler, dar de când se stabilise la Galați, cu jumătate de secol înainte, vocala ü din numele lui, necunoscută românilor, fusese înșfăcată de cea mai apropiată dintre vecinele ei, vocala i. Îi ziceau așadar Hitler. Începând din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-lea. Meseriile sau profesiunile practicate de evreii din Iași erau din cele mai diverse. În 1774 sunt atestați evrei covrigari și brutari, în 1820 era atestată o breaslă a căciularilor evrei. Ei practicau și meseriile de cărămidari, ceasornicari, caretași, ceaprazari, cizmari, croitori, medici, dogari, butnari, fanaragii, casapi, lăutari, pecetari, pietrari, sticlari și geamgii, negustori și fabricanți de băuturi spirtoase. În Iași, atelierele și dughenele evreiești erau predominant dispuse pe două mari artere - Ulița Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]