765 matches
-
care ne putem uita după pofta inimii. Fiecare se uită la ce vrea. Butonatul a devenit, de altfel, o meserie. Bernard Pivot, pe care, în absența televiziunii, nu l-am fi "întîlnit" niciodată, făcea un elogiu acestei continui alergări pe claviatura telecomandei. Ce bucurie, bucuria de a alege! După 1989, am avut, în fine, parte, în toate domeniile de ea. Un contraargument ar fi, admit, acela că butonatul este, de la un punct încolo, dovadă de frivolitate, de neputință de fixare, expresie
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
peste o sută de discuri. După 1972 începe colaborarea în zona muzicii ușoare cu majoritatea soliștilor de gen, iar după 1994 s-a angajat redactor la Radio România, Departamentul Actualități. Din 1966 devine membru al formației Mondial, ca instrumentist la claviaturi și compozitor. A participat la sute de concerte, dar după 1969 s-a retras de pe scenă. În acei ani au apărut celebrele șlagăre al formației Mondial, compuse de Romeo pe versurile marilor noștri poeți “Romanța fără ecou”, “De va veni
Adio, Romeo Vanica! by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83770_a_85095]
-
avea în vedere funcția d-sale formatoare în raport cu mai tinerii critici și, în general, cu oamenii de litere români de-o anume vîrstă. Dacă în răstimpul formației noastre am fost mai toți înrîuriți de scriitura călinesciană, fascinantă fugă asociativă pe claviatura neologismelor, prodigios-metaforică descriere a operelor, Virgil Ierunca ne-a deschis orizonturi de conștiință eliberatoare, încercînd mai întîi să denunțe impostura, apoi "să umilească uitarea". Să rostească adevărul cel făcător de dreptate prin sine, în sfera creației, chiar dacă ratificarea legală a
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
trecut, la rândul meu, cutioara cu ceai de Râia caprei. Mustața salamâzdrei, avea și ea. Dacă va bea cu încetul cinci, până la șase căni cu infuzii din aceste plante cu miros de veștejituri, suplimentând cu un cokteil de vitamine, pe claviatura tuturor literelor alfabetului și măcar cele mai recomandate concentrate de metale - fier, zinc, seleniu, crom, titan, plutoniu -, în concurs cu alte vindecătoare substanțe, argilă, var, ipsos și nu va uita, la culcare, capsula de Exitusal, înlocuitorul recomandat al mult discutatului
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
Gheorghe Grigurcu Afirmat cu întîrziere, după anul 2000, cînd seria optzecistă căreia cronologic îi aparține părea a-și fi făcut cunoscuți de mai multă vreme toți reprezentanții relevanți, Liviu Georgescu apasă pe o multitudine de clape ale claviaturii poetice, ca și cum ar dori să-și manifeste un surplus de energie acumulat în perioada de așteptare. Medic de profesie, desfășurîndu-și în prezent activitatea la New-York, dar și muzician și pictor, d-sa întrupează o complexitate, un neastîmpăr ce se transmite
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
a II-a pentru pian), Patru lieduri pe versuri de Tudor Arghezi, pentru soprană și pian (solistă - Bianca Manoleanu), Patru pastorale pentru clavicord și orgă, Monumentum II (solistă - mezzosoprana Antonela Bârnat). După cum se observă, autorul transcripțiilor, pianistul Sorin Petrescu, transformă claviatura în multiple surse timbrale: flaute (dar și percuție) pentru Ion Bogdan Ștefănescu, percuție (dar și vioară!) pentru Doru Roman și pian (preparat, percutat) sau sintetizor pentru sine-însuși. Pe lângă ideile morfogenetice, legile abstracte, matematice, aluziile la un folclor "planetar", muzica lui
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
din Bournemouth (Anglia) - au marcat etapele afirmării acestui muzician (“atins de aripă geniului” - dupa cum l-a calificat presă engleză). La 20 de ani, elevul Floricăi Musicescu stăpânea perfect pianul, concertând la Radio cu Theodor Rogalski, apoi “duelându-se” în claviatură cu Dinu Lipatti. La 25 de ani strălucea în compoziție, șocându-l pe maestrul Jora cu îndrăznelile sale armonice, profesorul amenințându-l că “dacă nu se potolește” cu atonalismele, îl da afară de la cursurile Conservatorului și nu-l mai primește
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
Katharinenkirche, plină de statui ale clasicilor germani (inclusiv statuia lui Wagner), ieșind dintr-un pian cu coadă, pe al cărui capac în formă de inimă scrisese cu vopsea albă "Zur Kunst die Lieb'" - pe care apoi cântă până se desprinde claviatura, cu atitudini și îmbrăcăminte amintind de Michael Jackson. În așteptarea examenului desenează pe toate mobilele, mai ales cuvântul "artă", urmărit de ucenicul David (Norbert Ernst, un cântăreț echilibrat), care se chinuie, disperat, să șteargă totul cu un burete. Examenul de
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
preschimbat în ,ms" (merci sau, de fapt, mersi, cu s ca la Coana Chirița). Și ,sorry" a devenit ,scz" adică ,scuze", cu 40 la sută mai scurt și... avantajat de apropierea tastelor s.c.z în partea de jos-stînga a claviaturii. Asta poate explica de ce, față de viața reală, pe bara de mesaje oamenii se scuză foarte des! Unele anglicisme au rămas, ca fiind mai scurte, și nu le văd detronate: ,np" ("no problem" în sensul de ,nu face nimic") sau ,oops
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
întâlnim destul de rar: trio-ul cu pian. În ce privește această din urmă alcătuire, ea este una dintre cele mai interesante, prezența pianului aducând o bogăție cu totul specială sonorității de ansamblu, iar repertoriul abordat, a aparținut unor compozitori - mari maeștri ai claviaturii. Protagoniștii serii au fost: violonista Diana Moș (profesor și prorector al UNMB), violoncelistul Eugen Bogdan Popa - ambii membri ai Filarmonicii „George Enescu” - și pianistul Sandu Sandrin, profesor univ. la UNMB. Recitalul s-a bucurat de concursul Maestrului Leontin Boanță, care
Recital cameral - Triouri cu pian by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83464_a_84789]
-
În mod surprinzător pentru un cititor de azi, piesa este scrisă în versuri. Nu este vorba de o folosire mecanică a ritmului și a rimei, ci de un joc de eufonii și asonante, de o plimbare liberă a degetelor pe claviatură limbii române. Textul apare, de altfel, din punct de vedere tipografic, sub formă de proza. Cu atat mai mare este pentru cititor surpriză de a descoperi în această "proza" fraze melodioase: "SATANA: De, ce să fac? Se pare că tot
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
arhipline ca un alt Goga al vremii cu poezia sa inspirată din drama refugiului. A fost un excelent orator. Luat în brațe de critica timpului, de scriitorii lansați, un răsfățat al destinului, scotea o splendidă revistă de poezie cu titlul "Claviaturi", în societatea lui Gherghinescu-Vania, care domina viața literară a orașului de sub Tâmpa. Un viraj prompt, cert, nu fără suport politic, l-a adus în Năsăud ca inspector școlar. Asista la orele noastre și ne analiza în ședințe, intransigent în viața
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
și de recital când din prima clipă pogoară starea de grație. Un astfel de moment s-a petrecut în seara zilei de 16 martie 2013 sub cupola Aulei Palatului Cantacuzino. Am ascultat un recital Chopin, în interpretarea marii doamne a claviaturii care este Elisabeth Sombard. Aparițiile sale în concert și recital s-au derulat și au fost aclamate inclusiv pe scene dintre cele mai exlcusive ale muzicii planetare, cum sunt Theatre des Champs- Elisees - Paris, Carnegie Hall - New York, Victoria Hall - Geneva
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2. Aceste muzici de Chopin în starea de grație creeată de Elisabeth Sombar, au fost trecute în audibil cu aure continue ale expresiei, îmbinate cu o siguranță impecabilă pe claviatură, într-o lume sonoră - și aici nu e nici un fel de tautologie - și în trăiri umane, cu o vibrație continuă și cu timbralități superbe, în spațiile unor noi și-atât de vii splendori. A fost un fapt de artă, care
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
la un moment dat la televiziune că la universitate merg astăzi numai cei ce sînt prea proști pentru a-și putea găsi un job. Este drept, tineri foarte dotați care nici n-au ajuns încă la vîrsta pubertății, rezolvă pe claviatura computerelor teoreme de logică formală interesante și importante, dar, după propriile lor mărturisiri, ei nu mai citesc nimic. Vizavi de noi, acești tineri sînt niște agramați - dar și noi sîntem față de ei. De unde dialogul surzilor. Electronizarea culturii mai comportă și
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
forță, un artist de impecabilă realizare a formei performanței muzicale, un artist de impresionantă acuratețe în formularea discursului variațional improvizatoric; rafinamentul armonic definește și astăzi o veritabilă osmoză cu simțul timbral, ambele susținute de vigoarea ritmică privind atacul pianistic al claviaturii. Săptămânile trecute, Iancsi Körössy a urcat pentru prima oară pe scena de concert de la Ateneul Român; a făcut-o în compania mai tânărului său coleg minunatul saxofonist Nicolae Simion. Împreună au înnodat spiritul unei cordiale conversații muzicale camerale. La cei
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
și aprecierea lui Ioan Stanomir, care comentează volumul pe coperta a IV-a: „În tot, ea (această carte, n.n.) marchează un moment în exegeza lui Caragiale și este proba maturității polifonice a unui istoric literar rafinat, stăpân pe vasta sa claviatură.” Politicieni de ieri În numărul dublu 5-6 din acest an al DACIEI LITERARE, care se vrea, așa cum este menționat pe copertă, o „revistă de reconstituiri culturale”, chiar putem citi câteva interesante restituiri documentare: de pildă, despre generalul Iacob Zadik și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
o înțeleagă. Când mă întorc acasă, după una sau două plimbări de felul acesta, în același loc, mi-e ușor să mă așez în fața unei pagini albe. Scriu totdeauna prima variantă de mână, nevoind să mă confrunt cu tehnica unei claviaturi și a unui ecran. Chiar și a doua versiune o scriu deseori de mână. Pentru versiunea de calculator, mă concentrez de obicei ca să nu fac prea multe corecturi. E nevoie de timp pentru toate; căutarea ideilor, formularea lor cu voce
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
Ce zgârcită e noaptea la explicații, elucidări. Mie îmi este groază de acest subiect, Însă una, intuitiv, el ghicește, știe, - De ce, nerecunoscut de nimeni, - predilect, De undeva de dânșii eu sunt luat în chirie. 1913, 1928 Improvizație Din palmă hrănii claviatura - stol de clape Sub bătăi de aripi, plesnete, croncănire, În vârful degetelor stând, le-ntinsei mâna aproape, Și noaptea se freca de coate sub mâneci în răsucire. Și era întuneric. Și un heleșteu cu apa amară Vălura, unduia. - Și păsări
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
puțin de favorizarea gazdelor, din cei 11 laureați doar 2 fiind români! Așadar, totul a fost “live”, făcându-ne o deosebită plăcere să transcriem numele instrumentiștilor de elită conduși cu o mână de maestru de Ionel Tudor (pian): Andrei Tudor (claviaturi), Eugen Tegu (chitară bas), Dan Ioniță (saxofon, percuție), Marian Georgescu (chitară), Laurențiu Zmău (baterie, percuție), Daniel Bouroșu (chitară solo), Dan Pirici (percuție, chitară bas). Aceștia au muncit enorm, realizând orchestrațiile și acompa- niamentul nu numai pentru cele 42 de melodii
Suprema?ia profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
ale începutului de secol XIX. Scăpărarea de spirit, luciditatea construcției, farmecul comunicării, se constituie în date prețioase cu care Christian Zaccharias investește muzica Concertului în mi bemol major de Mozart, lucrare a cărei realizare de ansamblu o conduce de la nivelul claviaturii pianului; și aici și mai ales pe parcursul Sonatei de Domenico Scarlatti, oferită la cererea insistentă a publicului, imaginația sa de constructor întâlnește savuroasa strălucire a spiritului. în compania unor asemenea muzicieni, creația clasică iese din istorie, pătrunde în imediata noastră
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
personală față de ideea de romantic, azi. într-un fel, a fost un act de curaj, ca strategie a programului, și piesa finală a recitalului, în care muzica enesciană transcede spre universal inventariind un întreg arsenal de probleme ale literaturii de claviatură, de la ecouri de clavecin la conglomerate armonice complexe, într-o arhitectură dificilă și pentru audiție (și pentru interpretare, desigur...). între aceste pagini, o undă primăvăratică de vis traversat de adierile transparente ale tristeții, Fantezia de Mozart a fost ceea ce probabil
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
trio-ul propriu „Sangam” un program de aleasă ținută, ce a inclus compoziții semnate de Lloyd (inclusiv piesa-dedicație „Garana Woods”) și Hussain. Unind trecutul cu viitorul, ansamblul arădean „PREZENT” al bateristului profesor Mario Florescu (în componență profesorul Radu Rotaru la claviaturi și foarte tinerii percuționiști Alex Florescu, Admin Bocșa, Bogdan Nica, Andrei Voica, Patric Cojerean, Vasile Boiciuc) a continuat cât se poate de poliritmic și policrom-timbral „ostilitățile festivaliere” ale primei seri / nopți sub cerul liber. Seară încheiată pe coordonatele virtuozității de
G?R?NA JAZZ FEST 2013 ? UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
cât se poate de poliritmic și policrom-timbral „ostilitățile festivaliere” ale primei seri / nopți sub cerul liber. Seară încheiată pe coordonatele virtuozității de un grup debutant la Gărâna, „Azara” condus de tânărul și talentatul pianist ardelean Peter Sarosi, tehnician surprinzător al claviaturii aflându-și aliați pe măsură: percuționistul cubanez Gilberto Ortega Torres, bateristul Pál Gábor și Gyergyai Szabi la ghitară bass. Tentante debuturi și în seara a doua, vineri 12 iulie: tânăra și energizanta vocalistă Irina Popa a compărut însoțită de grupul
G?R?NA JAZZ FEST 2013 ? UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
veritabil urmaș al lui Jaco Pastorius. Se cuvine să constatăm că seara cea mai lungă incluzând nu mai puțin de cinci recitaluri scenice a fost una a pianiștilor... aceasta întrucît l-am apreciat pe un tânăr și nonconformist mânuitor al claviaturii / compozitor din Polonia, Pawel Kaczmarczyk și grupul propriu „Audiofeeling” (cu saxofonistul Grzech Piotrowski, bass-istul Maciej Adamczyk, percuționistul Dawid Fortuna), apoi pe Dainius Pulauskas considerat „copilul teribil” al pianisticii de jazz din Lituania dar și un înzestrat creator de teme
G?R?NA JAZZ FEST 2013 ? UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]