570 matches
-
plin de partid, de leadershipul carismatic și de lipsa unor structuri de partid funcționale. SPR-RSČ era în esență o rețea constitută din grupuri locale legate de o conducere națională dominată de Sládek, care ținea cârma formațiunii servindu-se de o clică de oameni de încredere, de prieteni și rude (Cerqueirová, 1999: 59-78). Dominația personală exercitată de Sládek, condusese deja la mai multe conflicte între facțiuni și la mai multe valuri de plecări din partid 6, care au devenit și mai frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
consecință, produce rezultate diferite. Conform principiului coeziunii sociale, actorii sunt agregați într-o poziție comună dacă densitatea relațiilor (reciproce) între aceștia este foarte ridicată. Nu întâmplător terminologia asociată metodei de identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică” pentru a desemna pozițiile astfel obținute. Evident, ne așteptăm ca atitudinile, valorile generale, comportamentele, afilierile, categoria de profesiuni și așa mai departe să fie relativ similare pentru membrii unei clici. Probabil că rezultatul unei astfel de analize se apropie în
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică” pentru a desemna pozițiile astfel obținute. Evident, ne așteptăm ca atitudinile, valorile generale, comportamentele, afilierile, categoria de profesiuni și așa mai departe să fie relativ similare pentru membrii unei clici. Probabil că rezultatul unei astfel de analize se apropie în mare măsură de identificarea grupurilor de status în sens weberian 1. Analiza de rețea, care urmează principiul coeziunii și care este concentrată asupra relațiilor reciproce între indivizi, este limitativă din
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
iar alegerea uneia adecvate pentru obiectul nostru de cercetare depinde de tipul de date de care dispunem, de finalitățile cognitive, de întrebările pe care le punem, de nivelul explicației. Atunci când dorim să aflăm structura unui câmp social în termeni de clici, vom folosi o tehnică de grupare a unităților statistice (cazurilor) în funcție de distanța dintre ele, unde distanța dintre cazul A și cazul B este definită prin numărul de legături necesare lui A pentru a ajunge la B (această măsură poartă numele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
observabil. Principiul coeziunii sociale. Conform principiului coeziunii sociale, actorii sunt agregați într-o poziție comună dacă densitatea relațiilor (reciproce) între aceștia este foarte ridicată. Nu întâmplător terminologia asociată metodei de identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică” pentru a desemna pozițiile astfel obținute. Se așteaptă ca atitudinile, valorile generale, comportamentele, afilierile, categoria de profesiuni și așa mai departe să fie relativ similare pentru membrii unei clici. Principiul echivalenței structurale. Conform principiului echivalenței structurale, două unități statistice (indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică” pentru a desemna pozițiile astfel obținute. Se așteaptă ca atitudinile, valorile generale, comportamentele, afilierile, categoria de profesiuni și așa mai departe să fie relativ similare pentru membrii unei clici. Principiul echivalenței structurale. Conform principiului echivalenței structurale, două unități statistice (indivizi, organizații, evenimente și așa mai departe) sunt echivalente structural dacă și configurațiile de relații întreținute cu celelalte unități statistice sunt similare. Principiul simplității. Principiul simplității afirmă că este preferabil
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
populații ale Austro-Ungariei. Refugiați în țările Antantei sau în țări neutre. aceștia se pretind purtători de cuvînt ai celor 23 de milioane de supuși, membri ai minorităților lingvistice ale Imperiului 45 % din totalul populației în vreme ce ei nu erau decît niște clici mărunte. Mai norocoși sînt activiștii cauzei slavilor de sud318, adică adepții unificării politice din afara spațiului austriac al sîrbilor, croaților, slovenilor și mai tîrziu al muntenegrenilor. Aceștia servesc în fapt intențiilor expansioniste ale Regatului Serbiei protejate de către Franța, Marea Britanie și Rusia
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
calificativ”. O altă publicație care merită să fie menționată este Bulletin d’Informations pour les Roumains en Exile (BIRE). Încercînd să se adreseze tuturor românilor din exil, editorii considerau că „majoritatea tipăriturilor românești nu se adresează publicului cititor, ci unei clici restrînse de partizani ai ideilor susținute de publicațiile În chestiune”. În țară, tirajul cel mare Îl aveau ziarele de informație, pe cînd În exil „toate publicațiile sînt făcute de amatori și diletanți”. Primul număr a apărut la 10 februarie 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Corneliu Moldovanu, proză de Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, Ion Dragoslav. După șaisprezece ani, seria a doua afirmă același crez estetic: „Adevăr. Clasicism. Tradiționalism”. Cele trei articole-program, Un cuvânt, scris probabil de M. Dragomirescu, Tradiționalism - modernism de George Dumitrescu și Conspirația clicilor literare de Raul Teodorescu, preconizau o revistă opusă modernismului: „Suntem năvăliți de această boală sub diferite forme, din toate părțile. Sub forma intelectualismului din Italia: pirandellismul; sub forma subiectivismului ironist din Anglia: shawismul; sub forma senzualismului dezmățat și expresionismului german
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
unei democrații românești lipseau, frămîntările sterile lăsau o singură alternativă: o dictatură radicală (de stînga) sau una reacționară. Neoliberalismul (așa cum și-a elaborat Manoilescu ideile corporatiste) a ajuns la concluzia sa logică: un stat fascist (sau pseudofascist) sub conducerea unei clici favorabile industrializării; un regim modernizat cu regele jucînd rolul de dictator. Deoarece poporul nu accepta de bunăvoie sacrificiile industrializării forțate, libertățile politice trebuiau desființate. Dar democrația nu putea fi pusă în practică, comunismul nici nu intra în discuție, iar radicalismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
53 Iorga, Credința mea, pp. 81, 99, 125 54 R. W. Seton-Watson (pe care Iorga îl numea "un prieten") și alții din Occident considerau aceste alegeri drept "o prostituare a metodelor electorale", adăugînd că România se află în mîinile unei clici. Iorga a scos în evidență faptul că era membru al acestei "clici" și i-a cerut lui Seton-Watson să-i șteargă numele de pe lista sponsorilor "Revistei slave". A fost și o dispută între Iorga și Fundația Carnagie. Fundația Carnagie i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care Iorga îl numea "un prieten") și alții din Occident considerau aceste alegeri drept "o prostituare a metodelor electorale", adăugînd că România se află în mîinile unei clici. Iorga a scos în evidență faptul că era membru al acestei "clici" și i-a cerut lui Seton-Watson să-i șteargă numele de pe lista sponsorilor "Revistei slave". A fost și o dispută între Iorga și Fundația Carnagie. Fundația Carnagie i-a explicat lui Iorga că Seton-Watson era liber să-și exprime punctul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În vrac de la băcănie... Epurările și procesele, cu corul aferent de plăsmuiri, au distrus În Est și ce mai rămăsese din sfera publică. Politica și administrația au devenit sinonime cu corupția și represiunea arbitrară practicate În folosul propriu de o clică venală, mânată la rândul ei de teamă și suspiciune. Nu era o experiență nouă În regiune. Dar anti-guvernarea comunistă se remarca prin cinism: abuzurile tradiționale erau acum migălos Înveșmântate Într-o retorică a egalității și progresului social, ipocrizie de care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau nu. Europa de Est era pe punctul de a reintra În istorie. După 1985, sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, Uniunea Sovietică a renunțat treptat la supravegherea directă a statelor-client. Implicațiile acestei detașări crescânde rămâneau neclare. Democrațiile populare erau Încă guvernate de clici autoritariste de partid a căror putere se baza pe un masiv aparat represiv. Poliția și serviciile lor secrete rămâneau strâns legate și Îndatorate aparatului de securitate al Uniunii Sovietice, acționând semiindependent față de autoritățile locale. și, În timp ce conducătorii de la Praga, Varșovia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
astfel de scepticism e absolut nefondat: toate dovezile care au ieșit la lumină de atunci sugerează că pe 17 noiembrie securitatea cehă a mers pur și simplu prea departe. Nu a fost nici un „complot” cu scopul de a forța mâna clicii conducătoare. În 1989, poporul cehoslovac și-a luat soarta În mâini. Cazul României a fost cu totul altul. Acolo, pare incontestabil că o facțiune din interiorul Partidului Comunist Român a decis În 1989 că singura șansă de supraviețuire era să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
potențialii imigranți și refugiați. Este revelator pentru atmosfera vremii faptul că un guvern al noilor laburiști, care dețineau o covârșitoare majoritate parlamentară și 11 milioane de simpatizanți la alegerile din 2001, a fost șantajat să răspundă astfel la propaganda unei clici neofasciste care putea aduna doar 48.000 de voturi În Întreaga țară - o cincime de procent, cu doar 40.000 mai multe decât Monster Raving Loony Party, Partidul țicniților. Franța era altă poveste. Aici Frontul Național avea o problemă (imigranții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și coborâte în adânc, peste care se toarnă multe damingene de vitriol - funestă ceremonie și acoperite cu vagoane de beton din ordinul unei clici trădătoare - guvernanții de atunci în frunte cu nefericitul Miron Cristea, Patriarh al Bisericii noastre și Prim Ministru, patronați de un criminal purtător de coroană, Carol al IIlea, hain și nesățios băutor de sânge. Am vizitat acest subpământen „mausoleu”, în vara
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în "Scînteia". Gheorghiu-Dej preciza acolo că în România nu există nici o problemă legată de cultul personalității. Singura greșeală pe care o făcuse conducerea de partid fusese aceea că neglijase să pună publicul la curent în mod mai detaliat cu devierile "clicii Pauker". Așa se explica faptul că mai rămăseseră cîteva manifestări ale acestui cult respingător, dar aveau să fie în curînd eradicate 856. Cît despre opozanții liberali, Constantinescu și Chișinevski aveau să plătească pentru opiniile lor prin epurarea din 1957, descrisă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se datora, în cea mai mare parte, armatei și poporului român, deci, implicit, nu Uniunii Sovietice. El își justifica acțiunile de epurare a Partidului identificîndu-i pe Pauker, Luca, Georgescu, Chișinevski și Constantinescu cu Stalin și grupul de opoziție și învinuia clica Stalin-Molotov pentru toate problemele României 995. La ședința Comitetului Central, Gheorghiu-Dej și-a manifestat din nou opoziția față de "teoriile eronate" care negau dreptul fiecărei țări socialiste de a-și construi propria industrie grea. El a descris interpretarea sovietică a "principiilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Războiul Sfânt de Reîntregire a Neamului". Din perspectiva comunistă, România participa la "războiul imperialist", ale cărui tranșee au reprezentat "un uriaș abator pentru soldații care trebuiau să-și verse sângele numai pentrucă așa cereau interesele imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului prin alipirea Transilvaniei este doar un alt opiu al popoarelor administrat de capitaliștii burghezi, pe care "partizanii intrării în acțiune alături de Antantă [îl] flutură în fața opiniei publice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]