10,213 matches
-
combinația aceasta nu e decât rezultatul unui compromis între deosebitele fracții ale majorității pe care s-a răzimat pîn-acum d. Brătianu. Noii miniștri, oricât de onorabili ar fi, n-aduc cabinetului decât sprijinul foarte restrâns al unei îndestul de slabe clientele personale. E probabil că d. Brătianu a trebuit să se resemneze la această soluție tranzitorie pentru că plecarea încurîndă a principelui Carol la Sigmaringen nu permitea de-a se mai lăsa mai multe portofolii fără titulari. D. Brătianu a trebuit să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alt deputat e șef de gardă și pensionar. Un altul e advocat al statului, membru salariat al comitetului permanent și mandatar al națiunii. Prototipul luminos însă al cumularzilor e un medic oarecare, care-n viață-i n-a prea avut clientelă, dar cu atât mai multe funcții înalte. Luând leafă de general în armată, e profesor de facultate, apoi e în serviciul Eforiei spitalelor, a Institutului Elena Doamna ș. a. m. d. Nu mai vorbim de lefile ce și le-a creat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obiectul pentru alții și totuși nu va fi învățat nicicând îndestul, nu va fi predat nicicând îndestul. Un medic privat poate merge la unii, poate refuza de-a merge la alții, își așază în fine o taxă, care face ca clientela lui să fie aleasă, însă mică. Un medic în serviciul public nu-și poate limita munca în acest chip. Și așa e cu toate însărcinările publice. Când vedem dar pe patrioți cumulând câte 4-5 însărcinări publice asupra lor putem fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în domeniu, atitudinea față de clienți, operativitatea servirii, eleganța, bunul gust etc. Calitatea relațională este apreciată prin prisma relațiilor care se stabilesc între turist și personalul care asigură serviciul turistic, respectiv personalul aflat la zona de contact cu acesta. Relațiile cu clientela se pot constitui într-un veritabil avantaj concurențial, dar numai în condițiile unei noi abordări a organizării întreprinderii, respectiv în formă de piramidă inversă (fig.2.7.). Această abordare are drept motivație faptul că pentru clientul unei întreprinderi de prestări
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
suportul fizic, la personalul de contact, la ambianță, la dotări. Aceste elemente induc creșterea mulțumirii clientului prin intermediul percepțiilor subiective, imaginilor, impresiilor, ceea ce reprezintă calitatea subiectivă. În acest sens un rol esențial este deținut de imaginea pe care și-o formează clientela asupra calității (calitatea subiectivă), poate mai mult chiar decât efectul obiectiv. Aceasta înseamnă că în domeniul serviciilor trebuie să construim atât calitatea obiectivă cât și pe cea subiectivă. Dintre caracteristicile calității serviciilor menționăm: * calitea serviciilor este întotdeauna relativă la loc
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
de informare și reclama aferentă, amplasarea unității de servire și accesul la aceasta, aspectul exterior, aspectul interior și confortul existent, varietatea și complexitatea serviciilor și produselor oferite și gradul de personalizare. Aceste elemente au importanță pentru formarea imaginii subiective a clientelei dar și pentru rezultatul efectiv al acesteia. În condiții normale, clientela poate considera drept cele mai importante caracteristici ale calității: prețul, rapiditatea servirii, comoditatea personală, atitudinea prestatorului etc. În alte condiții însă, aceste criterii pot conta mai puțin și pot
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
la aceasta, aspectul exterior, aspectul interior și confortul existent, varietatea și complexitatea serviciilor și produselor oferite și gradul de personalizare. Aceste elemente au importanță pentru formarea imaginii subiective a clientelei dar și pentru rezultatul efectiv al acesteia. În condiții normale, clientela poate considera drept cele mai importante caracteristici ale calității: prețul, rapiditatea servirii, comoditatea personală, atitudinea prestatorului etc. În alte condiții însă, aceste criterii pot conta mai puțin și pot deveni importante altele auxiliare. De exemplu în cazul duratei de servire
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
și deci timpul de servire să fie cât mai redus. Pentru client, de asemenea, rapiditatea servirii poate însemna o rezolvare rapidă a problemei sale. Ca efect indirect, firma poate beneficia de o mai mare stabilitate pe piață prin permanentizarea unei clientele în urma unei serviri prompte și rapide. În unele cazuri însă, de exemplu în cazul serviciilor aferente petrecerii timpului liber, este preferabil ca durata contactului prestator-client să fie cât mai mare, aceasta conducând la creșterea satisfacției clientului și la îmbunătățirea imaginii
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
anumite concluzii privind calitatea servirii, în sensul perfecționării agregatului servirii, reorganizării sistemului de așteptare, incluzând dimensionarea optimă a spațiilor de așteptare și a celor de servire propriu-zisă. Managerii din comerț, turism, agroturism, alimentație publică, etc. trebuie să-și cunoască bine clientela pentru a ști care dintre elementele menționate prezintă importanță pentru aceasta. Astfel, prin strategiile adoptate ei vor putea să anticipeze un anumit nivel și o anumită componență a calității, care vor constitui calitatea receptată de beneficiar. Să nu uităm însă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
lucrarea sa ,,Managementul marketingului”, Philip Kotler definea termenul de ,,managementul marketingului” ca fiind ,,procesul de planificare și punere în practică a concepției stabilirii prețului, promovării și distribuirii unor bunuri, servicii și idei destinate schimburilor cu anumite grupuri, care să satisfacă clientela și obiectivele organizației”. Definiția de mai sus este o ilustrare a faptului că managementul activității de marketing implică analiză, planificare, implementare și control și că acesta acoperă sfera bunuriIor, serviciilor și ideilor, că se bazează pe noțiunea de schimb și
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
cantitativ) al puterii de cumparare și al solvabilității potențialilor clienți (în cazul școlilor private) dacă aceștia pot suporta costurile directe și indirecte ale formării al volumului de operații realizate/realizabile pe piață în general sau detaliat (pe produs, segment al clientelei sau piață, etc.). Studiile de implementare pentru o anumită instituție de formare sau pentru un anumit ciclu sau produs de formare. Sunt acele studii care se interesează de posibilitatea implementării unui anumit produs/serviciu educațional în funcție de criterii demografice, sociologice și
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
constrîngînd retina să le rețină. Ce încîntare toate aceste case, cu aerul lor înstărit, în care s-a plămădit, pînă la instalarea dictaturii, societatea liberală a tuturor posibilităților! Clipe reconfortante pe arterele neatinse, minune! de proiectanții plombelor hidoase, burdușite cu clientela regimului, pleava orașelor, și cu țăranii aduși în nesăbuita industrie socialistă. În lumina apusului, între două grindine, schimbarea gărzii la Palat (Palatul cui?). O urmăresc, nu fără amuzament, știind cum se developă cea de la palatul Buckingham. E o mică parodie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Răsăritului nu mai poate înșela decît pe naivi. Nu puțini la număr. Fariseicele griji ale formațiunilor neocomuniste pentru păturile defavorizate ale populației nu sînt altceva decît, pe de o parte, vetuste idealuri funciarmente marxiste, iar pe de alta, răsplată pentru clientela electorală. Pentru orice minte limpede, e clar că după jumătatea de secol comunist, care a anulat traiectoria firească a unei Românii aflată, organic, în familia europeană, a bate monedă pe autarhie nevăzînd soluția salvatoare în mîna viguroasă întinsă acum, punctual
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie, oare, mai periculos spasmul neofascist de la Viena decît năucitoarea reapariție, în societatea românească, a celulelor unui partid cu nostalgice apucături ilegaliste? 8 martie O viață a umblat numai în șemizetă. Nu de calicie. Pentru că era medic și avea o clientelă teribilă. Deși părea mai tot timpul plecat după fluturi, profesional mulțumea pe toată lumea. Nu numai pe-un timp ca ăsta Babele cînd el murea, probabil, de căldură, dar și pe la Bobotează era văzut în cămașă cu mîneci scurte, bătînd trotuarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
măsuță cu un album fotografic documentar (reclama lui), două scăunele albe și geanta burdușită cu ustensile. Ce face chipeșul? Tatuaje. Tatuaggi. Mai tot timpul, pe unul din scaune se află așezată o fată. De obicei, blondă. Nordicele îi asigură "pictorului" clientela de bază. Minute în șir, Brunhilda își oferă rotula, subsuoara, pîntecele crud stiletului negru al musculosului italian. Scena, de-o excitantă lascivitate de alcov, este, în forfota însorită a trotuarului, de o plasticitate rece, neutră, de scenă. Catedralele. Atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
L., nu uita, în prealabil, să laude înțelepciunea marilor gânditori din istorie. 6 Se pare că tot acolo, Willy Sancez a început să repare și arme de foc: revolvere, pistoale și chiar puști. 7 Bine gândit! În felul acesta, onorata clientelă, obișnuită cu vechiul atelier, n-a trebuit să-și schimbe itinerarul, mai ales că locul a devenit un punct de întâlnire foarte la modă pentru protipendadă. 8 Este imperios necesar să repetăm că, întrucât Ludovic L. nu este nici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
decât tipărirea, de altădată, a banilor. Ea naște dependență la nivel internațional și paralizează decizia politică la nivel național. Statele își permit să cheltuiască mai mulți bani decât pot produce, tocmai pentru că dețin un nou culoar de acces la bani. Clientela politică uriașă, aproape instituționalizată, proliferează și cheltuie mult. Nigel Dodd consideră că "relația dintre bani și stat are o importanță extraordinară pentru dezbaterile contemporane privind independența băncilor centrale"793. Dacă guvernul are limite clare în ce privește finanțarea de la băncile centrale, atunci
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
le sabotează și le aruncă în aer din start. Inflația funcționează ca un impozit nedrept, pentru că sumele nu sunt recunoscute ca atare și nici măcar nu ajung în bugetul statului. Aceste sume ajung direct în buzunarul celor mai bine plasați, al clientelei politice și economice. Statul câștigă din inflație atunci când își finanțează deficitele prin tipărirea de monedă. În rest, redistribuirea se realizează doar în favoarea celor care conduc, care au afaceri și care pot specula piața financiară sau piața bunurilor reale. Inflația este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prima jucând rolul de Banca băncilor sau de casă centrală a băncilor comerciale, alimentând cu sume suplimentare băncile comerciale, În condițiile regulamentelor naționale, de regulă, În următoarele situații: • atunci când retragerile de monedă de la băncile comerciale sunt mai mari decât depunerile clientelei; • atunci când băncile comerciale sunt obligate de autoritățile monetare naționale să suplimenteze rezervele constituite de Banca centrală; • alte situații prevăzute de actele normative, privind operațiunile din sistemul bancar. 2.1.4. Crearea și multiplicarea banilor În sistemul bancar Mecanismul creării și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
interbancare Știința financiar-bancară grupează relațiile dintre instituțiile financiarbancare În două categorii, respectiv: • relații intrabancare; • relații interbancare. Din acest punct de vedere, trebuie făcută o diferențiere clară Între marketingul intern instituțiilor financiar-bancare, care vizează În special operațiunile de trezorerie, operațiunile cu clientela, operațiunile cu titluri, respectiv operațiunile diverse și marketingul operațiunilor (decontărilor) intrabancare și interbancare, care vizează relațiile dintre unitățile care aparțin aceleiași instituții (societăți) bancare și relațiile dintre instituțiile (societățile) financiar-bancare. 2.1.5.1. Marketingul operațiunilor intrabancare Piața financiar-monetară este
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
criteriu În baza căruia creditele se grupează În următoarele categorii: • credite rambursabile la scadență; • credite rambursabile prin rate fixe; • credite rambursabile prin anuități constante. 4) Beneficiarii (clienții) creditelor, criteriu În baza căruia creditele se grupează În următoarele categorii: • credite acordate clientelei bancar-financiare; • credite acordate societăților nonbancare (nonfinanciare); • credite acordate persoanelor fizice (populației). 5) Forma creditului, criteriu În baza căruia creditele se grupează În următoarele categorii: • avansul În contul curent; • Împrumutul acordat; • cesiunea de creanțe (scontare, factoring etc.); • creditul pe semnătură sau
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pentru a putea obține credite de la alte instituții financiar-bancare; • acordarea creditului prin semnătură, care nu presupune constituirea de către clienți de depozite pentru garanții. 4) Soldul descoperit În cont reprezintă o formă modernă de creditare, pentru efectuarea unor plăți curente, de clientela bancară. Făcând o relativă abstracție de tipologia creditelor menționate anterior, principalele categorii de credite de care beneficiază clienții băncilor comerciale pot fi structurate În următoarele categorii<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: • creanțele comerciale
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
finanțării programelor de dezvoltare economică din această zonă, promovarea investițiilor În statele membre, inclusiv acordarea de credite, În condiții avantajoase statelor membre, din Fondul African de Dezvoltare, administrat tot de BAD. Din punctul de vedere al gestiunii financiar-bancare, creditele acordate clientelei nonfinanciare (nonbancare) și operațiunile asimilate acesteia se grupează În felul următor: A) Creanțe comerciale - grupate În următoarele categorii: 1) creanțe comerciale, care cuprind următoarele operațiuni: • scont și operațiuni asimilate; • factoring; • alte creanțe comerciale. 2) creanțe atașate. B) Credite de trezorerie
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
2) creanțe atașate. D) Credite pentru echipamente - cuprind următoarele operațiuni: 1) credite pentru echipamente; 2) creanțe atașate. E) Credite pentru bunuri imobiliare - cuprind următoarele operațiuni: 1) credite investitori imobiliari; 2) credite promotori imobiliari; 3) creanțe atașate. F) Alte credite acordate clientelei nonfinanciare cuprind următoarele operațiuni: 1) alte credite acordate clientelei; 2) creanțe atașate. 2.1.7.3. Garanțiile pentru acordarea creditelor Majoritatea sistemelor bancare naționale condiționează acordarea credi telor, de constituirea garanțiilor bancare, care pot fi: de bază sau complementare, reale
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
operațiuni: 1) credite pentru echipamente; 2) creanțe atașate. E) Credite pentru bunuri imobiliare - cuprind următoarele operațiuni: 1) credite investitori imobiliari; 2) credite promotori imobiliari; 3) creanțe atașate. F) Alte credite acordate clientelei nonfinanciare cuprind următoarele operațiuni: 1) alte credite acordate clientelei; 2) creanțe atașate. 2.1.7.3. Garanțiile pentru acordarea creditelor Majoritatea sistemelor bancare naționale condiționează acordarea credi telor, de constituirea garanțiilor bancare, care pot fi: de bază sau complementare, reale sau personale. Principalele elemente care se au În vedere
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]