588 matches
-
la femele. Penajul de pe cap este de culoare albă, irisul este galben, picioarele sunt de culoare cenușie, ciocul și ghearele negre. De departe păsările aflate în zbor se pot confunda cu pescărușii. Vulturul pescar, este răspândit în toată lumea, regiunea un clocește se întinde din regiunea boreală, arctică până în regiunile subtropicale din Caraibe, Asia de Sud Est și Australia. În Europa datorită vânării păsării prin anii 1950 efectivul de păsări s-a redus simțitor, fiind o specie periclitată. În Europa de Vest, vulturul pescar cuibărește numai
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
pescar cuibărește numai în Scoția, regiunea centrală din Franța și Țara Galilor. În Europa Centrală se mai găsește numai în Germania și Polonia ca și Scandinavia. În România pasărea a fost semnalată pentru prima dată cu certitudine în anul 1960, că clocește în Delta Dunării. Iernează în țările calde din Africa la sud de Sahara și Asia de Sud. Cuibul este construit în arbori înalți. Femela depune prin aprilie 2-3 ouă albe pătate cu cărămiziu. Clocitul este asigurat numai de femelă și durează ca
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
din 1929, Lazăr Șăineanu preciza că bibilica este „turbulentă și gâlcevitoare”. Bibilicile se hrănesc cu semințe și insecte și se împerechează pe viață (sunt monogame). Ouăle lor au coaja mult mai dură decât cea a ouălor de găină și se clocesc în mai mult timp, mai precis patru săptămâni. În dicționarul său, publicat în 1939, August Scriban indică faptul că denumirea de specie "meleagris" își are originea în mitologia greacă, în care bibilicile sunt surorile eroului Meleagru, pe care ele l-
Bibilică () [Corola-website/Science/320064_a_321393]
-
se fălește cu aspectul propriu și al adăpostului său. Aceste umbrare dovedesc creativitatea păsărilor. Sunt unice, deoarece sunt folosite doar în perioada împerecherii. După împerechere femela își construiește un cuib în altă zonă, unde își va depune ouăle și va cloci. Dansul nupțial în grup La unele specii de păsări, mai ales la galinacee, cum sunt cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn, s-a dezvoltat o manifestare în grup a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
sprânceană (dunga supraciliară) albă, vizibilă. Fruntea și creștetul capului cu multe pete; rahisul acestora albicios. Ciocul fin și arcuit. Gheara degetului posterior este mai lungă de 8-10 mm. Prin luna aprilie-mai, depune 5-6 ouă albe cu pete ruginii, care sunt clocite de femelă, timp de circa 15 zile. Scoate pe sezon, două generații de pui. Strigătul este un "tsii-tsii" fin și pătrunzător, iar cântecul un ciripit subțire și rapid, accelerat spre final. Sunt descrise 10 subspecii, în România și Republica Moldova trăiește
Cojoaică de pădure () [Corola-website/Science/317508_a_318837]
-
hrăniți cu insecte și larvele lor. Sunt specii atât sedentare, cât și migratoare. Speciile nordice întreprind migrații anuale ori la intervale de mai mulți ani, înspre ținuturile sudice. Sunt, de obicei, păsări monogame. Adesea numai femelele își construiesc cuibul și clocesc ouăle, iar masculii hrănesc femela pe cuib și apoi puii împreună cu ea. Cuibul lor este descoperit, în formă de cupă, construit îngrijit și căptușit în interior, el este situat între crengile boschetelor, ale arborilor, în ierburi sau între bolovani ori
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
1968 a fost descoperit prima oară locul ei de cuibărit din delta Dunării. Pasărea își face cuibul ascuns în vegetația umedă, la marginea plaurului cu iarbă. Prin luna mai femela depune 5-6 ouă alb-verzui, cu puncte ruginii, pe care le clocește singură 13-14 zile. Toamna migrează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest.
Gușă albastră () [Corola-website/Science/316921_a_318250]
-
marine. În timpul scufundării vâslea simultan cu picioarele și își deschidea ușor aripile. Era de fel o pasăre silențioasă. Doar în timpul perioadei de clocit, în timpul căutării partenerei și când își proteja teritoriul de clocit, emitea sunete croncănite, bârâite și țipete. Păsările cloceau în perioada mai-iunie, pe insule mici și lăturalnice cum ar fi Insula Funk, aflată lângă coastele Newfoundland,Insulele Feroe și Insula St. Kilda. Coloniile erau numeroase, iar în acestea pinguinii mari se amestecau cu alți reprezentanți din familia lor, precum și cu
Marele pinguin nordic () [Corola-website/Science/328945_a_330274]
-
Insulele Feroe și Insula St. Kilda. Coloniile erau numeroase, iar în acestea pinguinii mari se amestecau cu alți reprezentanți din familia lor, precum și cu alte păsări marine. Femela depunea un singur ou mare, albastru verzui deschis, cu pete maronii, care era clocit de ambii părinți. Puiul pufos ieșea din ou după 44 de zile, după care era hrănit și îngrijit de părinți.
Marele pinguin nordic () [Corola-website/Science/328945_a_330274]
-
negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului și Siretului, cu stuf abundent. Clocește în Lunca și Delta Dunării. Este o specie migratoare. Pentru clocit preferă lacurile puțin adânci de apă dulce. Este în număr mic, necesită protecție Furtunarii sunt caracterizați prin nară unită și sept de mărime medie. În lume sunt 75 specii
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
70-86 centimetri, greutatea 900-1350 grame. Înoată foarte bine și se scufundă pentru a prinde peștii. În timpul sezonului de împerechere masculul este viu colorat, de culoare albastră și verde strălucitoare. Ponta este formată de obicei din 7-14 ouă pe care le clocește 26-35 zile. <br> <br> Caracteristica cea mai pregnantă a raței arămii este ciocul îngroșat de culoare albastră. În timpul perioadei de împerechere ciocul masculului capătă culoarea bleu, iar ochii de culoarea galbenă. Sand grouses Hulubi de stepă În limba <br> <br
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
masculului capătă culoarea bleu, iar ochii de culoarea galbenă. Sand grouses Hulubi de stepă În limba <br> <br> <br> Coțofana este o pasăre clocitoare comună în România care se poate întâlni de la Marea Neagră până în Munții Carpați la altitudini de peste 1000m. Clocește în apropierea așezărilor umane. Se crede că este unul din animalele cele mai inteligente. <br> <br> Carrion Crow; Corneille noire; Aaskrähe; Fekete varjú <br> Hooded Crow; Corneille mantelée; Nebelkrähe; Dolmányos varjú <br> Common Raven; Grand Corbeau; Kolk-Rabe; Holló <br>
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
inundabila a râului Prut. Importantă ecologică acestui parc, rezultă prin caracterul de poartă de intrare în Rezervatia Biosferei Delta Dunării a părții terminale a râului Prut, respectiv prin specificitatea de traseu a trei coridoare majore de migrație a păsărilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei - traseul East Elbic (pe tot traseul râului Prut), traseul Carpatic (care se regăsește de-a lungul râului Siret) și traseul Pontic (spre nordul continentului european) . Teritoriul parcului exceptând Lacul Brateș, a fost declarat Sit de Importanță Comunitară
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Scobitura din stâncă, potrivită clocitului, trebuie să asigure spațiu suficient chiar și pentru patru pui și nu trebuie să fie în raza de acțiune a prădătorilor. Depunerea ouălor începe la sfârșitul lunii martie. Femela depune 3-5 ouă pe care le clocește timp de o lună. Puii părăsesc cuibul la vârsta de 5 săptămâni, dar devin independenți față de părinții lor la vârsta de 2 luni. Dacă supraviețuiesc dușmanilor lor (frigului sau bufniței), atunci pot trăi 25 de ani. Prada șoimului călător este
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
nici un entuziasm pentru căsătorie. Ea a fost cel mai apropiat prieten al fratelui ei, și el a dezvoltat un resentiment puternic față de Juliana Maria, atunci când ea a încercat să-i despartă. În februarie 1779, primul ministru Andreas Peter Bernstorff a clocit un plan ingenios pentru tânăra prințesă. Din moment ce un copil de sex masculin al ei ar fi putut moșteni tronul într-o zi, ar fi fost avantajos să aranjeze o căsătorie timpurie și să se căsătorească în interiorul familiei regale. Strămoșii viitorul
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
sezonul cald, dar iarna și din semințe. Cuibul și-l fac pe pământ, în crăpături de stânci, în desișuri sau în scorburi de arbori, uneori în diferite construcții. Femelele depun 2-7 ouă, frecvent albe, maro sau cenușii, pe care le clocesc 2-3 săptămâni. Puii sunt nidicoli (ies din ou golași și orbi) și părăsesc cuibul după 12-18 zile. le sunt răspândite pe întregul glob pamântesc, cu excepția arhipelagului polinezian, și singura specie de paseriforme din regiunea antarctică face parte din această familie
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
Puii sunt nidicoli (ies din ou golași și orbi) și părăsesc cuibul după 12-18 zile. le sunt răspândite pe întregul glob pamântesc, cu excepția arhipelagului polinezian, și singura specie de paseriforme din regiunea antarctică face parte din această familie. Speciile care clocesc în ținuturile nordice sunt migratoare. Speciile din familia motacilidelor sunt răspândite îndeosebi în vecinătatea apelor curgătoare și stătătoare, dar și în păduri, câmpii, stepe, lunci și pășuni umede; unele dintre specii se întâlnesc în zone aride de mare altitudine ori
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
după perdeaua de apă a unei cascade. Cuibul este asemănător cu o cupolă, format din mușchi, căptușit de obicei cu iarbă și frunze, cu intrarea printr-o gaură laterală. Femela depune 3-6 ouă albe. Durata incubației este de 15-18 zile. Clocește numai femela. Puii sunt nidicoli, fiind hrăniți de ambii părinți. Imediat ce părăsesc cuibul, puii sunt capabili să se hrănească sub apă. Cele cinci specii cunoscute de cinclide trăiesc în apropierea unor cursuri rapide de apă în munți și pe dealuri
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
de la sfârșitul lui martie până la începutul lui aprilie. Ouăle sunt depuse de 2, mai rar de 3 ori pe an. Ouăle sunt netede, mate, albe nemarcate, fusiforme, puternic ascuțite către capătul îngustat Incubația durează 12-18 zile, de obicei, 16 zile. Clocește numai femela. Puii sunt nidicoli; rămân în cuib 19-25 de zile, de obicei, 22 de zile și sunt îngrijiți de ambii părinți. Înainte de a fi capabili să zboare, puii pot înota și se pot scufunda. Pe cap și pe spate
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
sfârșitul sezonului, au riscul de a fi abandonați, adulții pierzând în cazul acesta instinctul de reproducere în favoarea instinctului de migrație spre sud înainte de venirea iernii. Ouăle sunt fusiforme până la ovale, netede, slab lucitoare, albe sau roz-albe. Incubația durează 13-16 zile. Clocesc ambele sexe cu schimbul, de obicei femela noaptea și masculul ziua. Puii sunt nidicoli, acoperiți cu puf grosier, asemănător cu părul, maroniu deschis; pielea este gri-albăstruie. După 19-21 de zile se acoperă complet cu pene. Puii rămân în cuib de
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
un strigăt „tiip" sau „triip" nazal. În România este o pasăre de pasaj întâlnită în special pe litoral și lângă apele dulci din Dobrogea, venind din tundra eurasiatică, unde cuibărește. Unele exemplare pot fi observate și peste vară, dar nu clocesc la noi. Mici stoluri rămân și iarna pe litoral românesc. În România este prezentă subspecia "Calidris alpina alpina".
Fugaci de țărm () [Corola-website/Science/329517_a_330846]
-
au fost întâlnite exemplare în România care au sosit din ținuturile nordice ale Europei. Ponta este formată din 4-7 ouă albe, lunguiețe, pe care femela le depune în luna aprilie. Ele sunt depuse direct pe substrat fără așternut. Ouăle sunt clocite timp de 33-34 de zile, numai de femelă, căreia masculul îi aduce hrană. Din punct de vedere morfologic, ca în general la bufnițe, partea anterioară a capului are aspectul unei fețe, în formă de inimă. La picioare, care sunt lungi
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
și Rusia de sud-est. În Europa sunt doar populații regionale de cuibărit în Spania, Franța, Germania de sud, Austria, Italia și în Peninsula Balcanică: Grecia, Ungaria, România, Bulgaria și o răspândire mare în Polonia de sud până la Marea Neagră. Stârcul roșu clocește în colonii în întinderi mari de stufăriș, dar și în tufișuri. Hrană și-o caută principal în stufăriș. Datorită degetelor sale lungi de la picioare poate apucă foarte bine stuful. Stârcul roșu este o pasare călătoare. Migrarea spre Africa începe din
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
sexual este asemănător cu cel al stârcilor cenușii. Stârcii roșii devin adulți deja în primul an de viață. Cuibul are de la 0,8 până la 2.3 m și este de pa 0,5 până la 1,6 m peste nivelul apei. Clocesc în colonii, fiecare cuib fiind situat de la 5 până la 20 de m unul de altul. Ambii părinți construiesc cuibul. Depunerea oualelor începe de la sfârșitul lui aprilie și se sfârșește la începutul lunii iulie. De obicei sunt 4-5 ouă. Acestea sunt
Stârcul roșu () [Corola-website/Science/334963_a_336292]
-
au loc în timpul cântecelor de împerechere. Într-o colonie, reproducerea este importantă. Femelele care se apropie de masculi care o curtează sunt în primul rând avertizate. Dacă aceasta îl acceptă, perechea se curăță după actul sexual și clampane din cioc. Clocesc că și celeilalti stârci, stârcul de Canada ("Ardea herodias") și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]