1,115 matches
-
administrativ local strict. Unitatea de bază era knežina (districtul). Knežina era formată din mai multe sate, care, la rîndul lor, includeau o serie de zadrugi (organizații familiale destul de numeroase). Fiecare knežină avea un consiliu de notabili care îl alegea pe cneaz. Ca și în alte zone, această oficialitate reprezenta districtul respectiv față de autoritățile otomane și răspundea de evaluarea și perceperea taxelor, avînd și alte îndatoriri polițienești generale. Conducerea locală asigura și unele servicii juridice pe baza legilor cutumiare nescrise. Biserica ortodoxă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
afla în mîinile oficialilor habsburgi, dar ale cărei niveluri inferioare erau formate dintr-o puternică rețea a cîrmuirii locale sîrbe. Unitatea administrativă de bază era numită nahije, plasată sub autoritatea unui oficial purtînd titlul de oborknez. Knežinele, conduse de un cneaz, au rămas cele de dinainte. Îndatoririle autorităților locale constau, ca și în timpul stăpînirii otomane, mai ales în perceperea impozitelor, îndeplinirea funcțiilor polițienești locale și împărțirea dreptății. Belgradul a fost și el afectat de aceste schimbări. Au fost aduși meșteri germani
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
singuri. Statul a construit și un aliniament de sate fortificate și avanposturi ale căror garnizoane erau formate din acești coloniști și dintr-o serie de soldați profesioniști. Coloniștii își alegeau propriii lor comandanți militari (voievozii) și pe vîrstnicii satelor lor (cnezii). Au fost instituite două centre administrative: Karlovac pentru Frontiera Militară croată și Varaždin pentru cea slovenă. În secolul al șaisprezecelea, granița a ajuns pînă la Marea Adriatică, cu cartierul general la Karlobag. Cheltuielile pentru apărarea frontierei, pentru arme și muniții, de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bază ale organizației într-o perioadă dificilă și periculoasă. Era de așteptat ca fiecare zadrugă să asigure un soldat, ele fiind răspunzătoare în mod colectiv în privința obligațiilor față de stat. Zadrugile formau sate, care își alegeau propriii lor conducători, voievozii și cnejii; aceștia dețineau responsabilitatea administrației locale alături de oficialii habsburgi. Membrii comunităților de graniță se bucurau deci de un mare grad de autoguvernare. Asemănările cu organizarea politică din Imperiul Otoman sînt evidente. Ocîrmuirea habsburgică îi dădea populației sîrbe asigurări și referitor la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să îl anexeze, Banatul a devenit la început ținut al coroanei, fiind pus sub jurisdicția administrației militare. El a fost împărțit în unsprezece județe; conform sistemului în vigoare în teritoriile otomane și în cadrul Frontierei Militare, satele rămîneau sub controlul administrația cnezilor locali. Puterea habsburgică deținea controlul deplin asupra pămîntului, care era acum proprietatea statului. Scopul era transformarea regiunii într-un puternic bastion împotriva Imperiului Otoman și într-o zonă economică prosperă care să asigure în schimb mari venituri din impozite. A
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un acord verbal, confirmat ulterior de sultan printr-un firman. Miloš a pretins și a obținut termeni asemănători celor pe care Poarta fusese dispusă să i-i garanteze lui Karagheorghe în 1807. Liderului sîrb i s-a recunoscut titlul de cneaz suprem, sau domnitor al Serbiei. Urma să fie înființată la Belgrad o Curte de Justiție Națională formată din doisprezece notabili sîrbi, cu statutul de cel mai înalt tribunal al ținutului. Oficialii sîrbi aveau să perceapă taxele și să administreze afacerile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
economice generale sînt tratate în secțiunea următoare. SERBIA DE LA MILOŠ LA MILAN Să ne amintim că statutul principatului sîrb fusese stabilit pe baza înțelegerii dintre Miloš și Marashli Ali Pașa, vizirul Rumeliei. Lui Miloš i s-a recunoscut titlul de cneaz suprem, guvernul lui urmînd să administreze țara și să strîngă impozitele. Domnia lui nu a fost însă ereditară. În plus, spre deosebire de Principatele Dunărene, prezența otomană în Serbia era încă puternică și evidentă. A fost numit un guvernator otoman al Belgradului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fi străbătute numai cu piciorul, călare sau într-un car tras de boi. Doar două drumuri erau potrivite pentru trăsuri, dar aceasta nu crea nici o problemă, întrucît numai doi oameni se puteau lăuda că au trăsuri, pașa Belgradului și însuși cneazul Miloš. Țăranii sîrbi considerau pădurile din jur drept o pacoste de care trebuiau să scape cît mai curînd posibil, și, ca și americanii din zona de frontieră, ei au dat foc la mari întinderi ca să semene grîne printre trunchiurile carbonizate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lui Miloš era organizarea unei administrații centrale. El moștenise o singură instituție de stat, Curtea Supremă Națională de Justiție, care era cea mai înaltă istanță judecătorească; în afară de aceasta Miloš nu dispunea de nici o temelie pe care să poată clădi ceva. Cneazul nu era un om educat, nu știa să scrie sau să citească. Nu avea nici experiența vieții din afara Imperiului Otoman, astfel că era firesc să adopte modelele otomane în administrarea statului; în fond, el acționa ca un pașă turcesc. Lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
i se opuneau notabilii locali, care erau nemulțumiți de atitudinea lui și de faptul că funcția supremă era ocupată de unul dintre ei. Ei erau obișnuiți să-și conducă propriile districte cu amestec minim din partea unei autorități centrale. Lupta dintre cneaz și notabilii disidenți va constitui tema principală a istoriei politice a Serbiei în deceniile care vor urma. Miloš avea avantajul de a fi un politician extrem de inteligent și viclean. El a reușit nu numai să domine situația politică, ci și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
întinse și șaptesprezece sate în Valahia. Deși avea o atitudine autocratică și era evident corupt, Miloš era un conducător popular și respectat de marea masă a populației. El era o figură pe care țăranul o putea înțelege. Analfabet și necioplit, cneazul nu era prea departe de omul de rînd. Pe toată durata domniei lui, Miloš a întîmpinat dificultăți în relațiile cu Poarta și cu notabilii, dar a beneficiat de sprijinul deplin al celei mai mari părți a populației. Divergențele dintre Miloš
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
turcești; făcea frecvent profesiuni de credință și devotament față de sultan și împărțea bacșișuri grase în stînga și-n dreapta. Primul lui obiectiv era asigurarea dreptului ereditar la succesiune pentru familia sa. Din cauză că nu voia să-și primejduiască relațiile cu Poarta, cneazul a refuzat să coopereze cu Eteria în strădania acesteia de a organiza o mare revoltă balcanică. Fără îndoială că nu a existat nici o legătură strînsă între sîrbi și greci, iar interesele Serbiei fuseseră prejudiciate de influența fanarioților la Constantinopol. La
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
chestiune a ajuns să fie implicată în politica internă a țării și să aibă efect asupra opoziției notabililor care vedeau în Karagheorghe o alternativă preferabilă lui Miloš. Revenirea în țară a liderului primei revoluții constituia așadar o provocare la adresa puterii cneazului. Asasinarea lui în iulie 1817 a marcat declanșarea conflictului dintre familiile Obrenović și Karagheorghević. Atunci cînd Miloš nu a reușit să obțină aprobarea otomanilor privind succesiunea sa ereditară, el a convocat în 1817 o adunare și a convins-o să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
-l declare domnitor ereditar. Fără consimțămîntul Porții sau a marilor puteri, actul acesta avea însă o mică valoare reală. Drept urmare, Miloš a pornit să-și consolideze domnia în țară. Curtea Supremă Națională de Justiție a fost ticsită cu adepți ai cneazului. El s-a asigurat și de atitudinea favorabilă lui a autorităților comunale, numindu-i personal pe oborcnejii fiecărei localități și plătindu-le un salariu; adunările locale au fost private de autoritatea de care se bucurau înainte. Cu ajutorul rudelor și al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a asigurat și de atitudinea favorabilă lui a autorităților comunale, numindu-i personal pe oborcnejii fiecărei localități și plătindu-le un salariu; adunările locale au fost private de autoritatea de care se bucurau înainte. Cu ajutorul rudelor și al prietenilor lui, cneazul a reușit să-și mențină controlul asupra statului. Cu toate că au existat mai multe conspirații împotriva lui, el le-a dejucat pe toate prin metode directe și brutale. Cu toate acestea, Miloš nu a reușit să extindă drepturile de autonomie ale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
apariția unei opoziții unite alcătuită mai ales din notabili, negustori, oficiali din conducerea statului și din alte persoane care suferiseră daune din cauza acțiunilor lui Miloš sau care îl urau personal. Pe parcursul acestui deceniu, aceștia au încercat să-l oblige pe cneaz să înființeze un consiliu sau o adunare cu care să împartă puterea, o acțiune care era de fapt stabilită prin acordul încheiat cu Imperiul Otoman. Așa cum era de așteptat, Miloš nu a acceptat să-și limiteze de bunăvoie autoritatea. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Miloš nu a acceptat să-și limiteze de bunăvoie autoritatea. În 1835 s-a întrunit o adunare, la care au participat circa patru mii de reprezentanți, care a elaborat așa-numita Ofertă Constituțională. Aceasta cerea constituirea instituțiilor menționate mai sus. Cneazul a numit într-adevăr un consiliu, pe care după aceea l-a ignorat însă, așa cum a făcut și cu celelalte prevederi incluse în document. Chestiunea constituțională le implica și pe marile puteri, care urmăreau evenimentele interne din Serbia prin consulatele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în privința obținerii influenței asupra guvernului și participau activ la certurile interne. În timpul acestei crize politice, opoziția față de Miloš era constituită de Partidul Constituțional, al cărui șef era Toma Vučić-Perišić. Scopul acestui partid era adoptarea unei constituții care să limiteze puterea cneazului și să-l oblige să guverneze împreună cu oamenii de frunte ai țării. Nu se punea problema participării populare sau a unei reforme democrate. Alternativa oferită era domnia unui conducător corupt sau a unei oligarhii. Avînd aceste opțiuni, guvernele britanic și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
limitarea stabilită de prevederile lui în legătură cu puterea arbitrară de pînă atunci a domnitorului. El urma să conducă de acum înainte împreună cu un consiliu alcătuit din șaptesprezece membri. Aceștia erau numiți de el, dar după aceea nu puteau fi înlocuiți. Atît cneazul cît și consiliul stabileau legislația, iar Miloš avea drept de veto. Actul reglementa și alte aspecte ale vieții statului, cum ar fi aparatul birocratic și sistemul juridic. Neputînd accepta noul aranjament, Miloš a abdicat și a plecat din țară. În ciuda
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Miloš avea drept de veto. Actul reglementa și alte aspecte ale vieții statului, cum ar fi aparatul birocratic și sistemul juridic. Neputînd accepta noul aranjament, Miloš a abdicat și a plecat din țară. În ciuda plecării lui în aceste condiții vitrege, cneazul realizase multe în timpul domniei lui. El rezolvase problema statutului Serbiei în cadrul Imperiului Otoman și obținuse o trasare foarte favorabilă a granițelor ei. Cu toate că Rusia era conform tratatului puterea protectoare, nici ea, nici oricare altă mare putere nu putea exercita tipul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vor putea controla pe participanți, ei s-au pomenit în situația de a fi manevrați. A existat realmente o foarte mare opoziție nu numai împotriva lui Alexandru, ci și a dinastiei Karagheorghević. Drept urmare, adunarea a decis detronarea lui Alexandru, rechemarea cneazului Miloš și reinstalarea dinastiei Obrenović. Întors după o lungă perioadă de exil, Miloš a domnit doar un an și jumătate înainte de a muri la vîrsta de optzeci de ani. Ideile lui politice nu se schimbaseră; el intenționa să fie un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să fie un monarh absolut. În 1859 s-a stabilit totuși ca adunarea să se întrunească cu regularitate la fiecare trei ani, dar mai curînd ca organism consultativ decît legislativ. Guvernul sîrb era deci compus din trei elemente potențial rivale: cneazul, consiliul și adunarea. Aceste sectoare aflate într-o competiție acerbă vor constitui baza unei noi alinieri politice și cea a două partide. Pe viitor, Partidul Liberal avea să joace rolul de aliat al susținătorilor adunării, în timp ce Partidul Conservator sprijinea autoritatea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mare se înregistra în politica externă, dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Mihail să-și continue strădaniile în vederea implementării programelor lui active și agresive. Cît privește administrația internă, guvernul evoluase de la nivelul primitiv din timpul lui Miloš, cînd cneazul deținea întreaga putere și făcea ce voia cu vistieria statului, la regimul constituțional din 1869. După cum am văzut, pe parcursul acestei perioade, administrația locală a fost trecută sub controlul aparatului birocratic centralizat. Cu toate că s-ar putea argumenta că majoritatea acestor schimbări
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acestor valuri. În 1554, de pildă, după sosirea În masă a evreilor din Peninsula Iberică În sud-estul european, sultanul Soliman Magnificul s-a văzut obligat să emită un firman Împotriva celor care Îi acuzau pe evrei de practicarea omorului ritual. Cneazul Bolestaw cel Pios (1247-1279) i-a primit pe evrei cu brațele deschise În Polonia. Cu toate că primele inculpări de omor ritual au fost Înregistrate pe la 1400, astfel de acuzații au fost interzise Încă din 1264, printr-un act de privilegii acordate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
domnească din Iași, Ulița mare și Pomul verde 1913), opera muzicală Cetatea Neamțului, opera comică Pescarii din Sulina ș.a. Era și un pasionat muzician. Nașterea, moartea și întreaga lui creație sunt legate de orașul Iași. Ieșenii mai vechi îi spuneau „cneazul Moruzzi din Tătărași”. Ultimii ani i-a trăit retras într-o căsuță din fundacul Tătărașului ieșean. Dumitru C. Moruzi a încetat din viață la 9 octombrie 1914 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -SUȚU, RUDOLF
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]