1,118 matches
-
averii. Din documentele vremii aflăm că acești cnejii aveau patru moșii și aici amintim: Ciortea, Baiola (sat dispărut), Guluez (sat dispărut) și Zerdahel. Tot din documentele vremii reiese că în Ciortea ar fi fost o podgorie. Trebuie amintit că acești cneji de Ciortea au fost înrudiții cu celebrul cneaz din Banat, cneazul Baciu. Nu se știe din ce motive dispar cnejii de Ciortea la sfârșitul secolului al XIV-lea, căci la sfârșitul acestui secol ei nu mai apar în documente. Întemeietorul
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
aveau patru moșii și aici amintim: Ciortea, Baiola (sat dispărut), Guluez (sat dispărut) și Zerdahel. Tot din documentele vremii reiese că în Ciortea ar fi fost o podgorie. Trebuie amintit că acești cneji de Ciortea au fost înrudiții cu celebrul cneaz din Banat, cneazul Baciu. Nu se știe din ce motive dispar cnejii de Ciortea la sfârșitul secolului al XIV-lea, căci la sfârșitul acestui secol ei nu mai apar în documente. Întemeietorul familiei Ciortea este Iacob de Ciortea. Se mai
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
și aici amintim: Ciortea, Baiola (sat dispărut), Guluez (sat dispărut) și Zerdahel. Tot din documentele vremii reiese că în Ciortea ar fi fost o podgorie. Trebuie amintit că acești cneji de Ciortea au fost înrudiții cu celebrul cneaz din Banat, cneazul Baciu. Nu se știe din ce motive dispar cnejii de Ciortea la sfârșitul secolului al XIV-lea, căci la sfârșitul acestui secol ei nu mai apar în documente. Întemeietorul familiei Ciortea este Iacob de Ciortea. Se mai cunosc și Nicolae
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
dispărut) și Zerdahel. Tot din documentele vremii reiese că în Ciortea ar fi fost o podgorie. Trebuie amintit că acești cneji de Ciortea au fost înrudiții cu celebrul cneaz din Banat, cneazul Baciu. Nu se știe din ce motive dispar cnejii de Ciortea la sfârșitul secolului al XIV-lea, căci la sfârșitul acestui secol ei nu mai apar în documente. Întemeietorul familiei Ciortea este Iacob de Ciortea. Se mai cunosc și Nicolae fiul lui Iacob de Ciortea cu fii săi Ioan
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
nu mai apar în documente. Întemeietorul familiei Ciortea este Iacob de Ciortea. Se mai cunosc și Nicolae fiul lui Iacob de Ciortea cu fii săi Ioan, Matei și Caterina de Guuez care s-a căsătorit cu Dominic de Guluez fiul cneazului Baciu. În documente Ciortea apare sub numele de Chorta, Churtha, Chorto. E foarte probabil ca satul să se fi numit Cioarda, iar ungurii iau zis Csorda (Ciorda). Prima biserică construită în Ciortea este în anul 1781. Cea de a doua
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
Vasili al III-lea Ivanovici (; 25 martie 1479 - 3 decembrie 1533) a fost Mare Cneaz al Moscovei din 1505 până în 1533. A fost fiul lui Ivan al III-lea al Rusiei și al celei de-a doua soții a acestuia, Sofia Paleolog și a fost botezat Gavriil (Гавриил). A avut trei frați: Iuri, născut în
Vasili al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333676_a_335005]
-
în funcție “de la începutul veacului din timpul lui Ștefan cel Mare”-continuă să fie subiect de controverse, argumentele care susțin calitatea lui fiind destul de fragile. Iată contextul în care e menționat episcopul: la 29 septembrie 1523 se înfățișează magistratului Bistriței cnejii din Valea Rodnei împreună cu 3 preoți sau călugări de la Vad, de la Peri sau din Moldova: Matei Șandor (Șandru Alexandru) și Petru, cerănd învoire să înnoiască vechea mănăstire dintre Hordou (azi Coșbuc) și Telciu ”de la drum în stânga spre apus pe un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
fost amenajată o podea din scânduri, sprijinită pe grinzi transversale, podea care a fost înlocuită, după 1930, cu cea actuală. Alte renovări s-au executat în anii 1979 și 1989. Așa cum s-a precizat, ctitorul acestei biserici este unul din cnejii locali din Sânpetru, poate Dan, tatăl lui Ștefan (jurat al Țării Hațegului între 1411 și 1418), poate un altul, poreclit „Hitemre” („Pe Credința mea”). În acest caz, actul edilitar ar trebui plasat anterior anului 1443 când satul a fost divizat
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
de 40 de zile, donarea averii către săraci. În 976 ajunge pe tron primul împărat legitim după mulți ani, Vasile al II-lea, care a domnit până în 1025. S-a confruntat cu revoltele aristocrației până în 998 când a apelat la cneazul Vladimir. Nu a avut urmași la tron, nu s-a căsătorit niciodată, petrecându-și viața în campanii militare, fiind auster. În 1025 a fost urmat la tron de Constantin al VIII-lea care a domnit doar trei ani. În mai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Lecapenos îi recunoaște lui Petru titlul de basileu al bulgarilor, intrând în familia de principi ca Fiul Preaiubit al împăratului. După moartea lui Petru, bulgarii au atacat teritoriile bizantine din 968, iar împăratul Nicephor II Phocas a apelat la ajutorul cneazului Kievului, Sviatoslav, căci armatele bizantine erau în orient. Sviatoslav a ajuns în Balcani cu 70 000 de soldați și i-a înfrânt pe bulgari, dar apoi intenționa să se instaleze în Balcani. Împăratul n-a putut accepta și astfel, Ioan
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în cronică lui Nestor. Rușii primeau privilegii mai extinse decât ceilalți negustori, fiindu-le asigurați banii pentru a se întoarce în ținuturile lor și puteau să se stabilească în capitala bizantină timp de un an, exceptând iarnă.Fiul lui Oleg, cneazul Igor, a încercat să-și sporească privilegiile comerciale și a asediat capitala în anii 941-944 pentru a forța mâna împăratului. Roman Lecapenos a reînnoit privilegiile acordate de Leon VI. În societatea rusă au pătruns influențe bizantine. Rușii au fost creștinați
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
încercat să-și sporească privilegiile comerciale și a asediat capitala în anii 941-944 pentru a forța mâna împăratului. Roman Lecapenos a reînnoit privilegiile acordate de Leon VI. În societatea rusă au pătruns influențe bizantine. Rușii au fost creștinați. În 945, cneazul a fost ucis, iar soția sa, Olga, a guvernat ca regentă în numele fiului său, Sviatoslav. Olga, când s-a creștinat, a fost botezată chiar de patriarhul Constantinopolului. Planurile ei de a creștină ținuturile rusești au fost zădărnicite de fiul ei
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de timpuriu în structurile feudale ale regatului Ungariei, satele Someșene și-au conservat multă vreme formele de organizare și libertățile comunitare legate de existenta obștilor sătești și ale instituției cnezatului și voievodatului. Într-un document din 1486 se afirma că, cneazul Ioan și românii din Rebrișoara se conduceau după legile nescrise ale românilor. La 1503 este amintit voievodatul de pe Valea Rebrei care la acea dată avea în frunte pe voievodul Pașcu din Rebra și de care ascultau cnezii din Salva, Rebrișoara
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
se afirma că, cneazul Ioan și românii din Rebrișoara se conduceau după legile nescrise ale românilor. La 1503 este amintit voievodatul de pe Valea Rebrei care la acea dată avea în frunte pe voievodul Pașcu din Rebra și de care ascultau cnezii din Salva, Rebrișoara, Zagra, Mocod și Telciu. În 1453 satele văii Rodnei au fost acordate lui Iancu de Hunedoara, comite perpetuu al districtului Bistrița. După desființarea comitatului, Matei Corvin include Valea Rodnei la orașul Bistrița. În registrele asupra contribuției strânse
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
al celor Cinci", care a stat la bazele școlii muzicale naționale ruse, din cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Este cunoscut în special pentru simfoniile sale, cele două cvartete de coarde, poemul simfonic "Stepele din Asia Centrală" și opera "Cneazul Igor". A fost un militant pentru drepturile femeilor și a spirijinit drepturile acestora la educație în Rusia, fiind fondatorul Școlii de Medicină pentru Femei din Sankt Petersburg. Borodin s-a născut în Sankt Petersburg ca fiul nelegitim al unui nobil
Alexandr Porfirievici Borodin () [Corola-website/Science/306476_a_307805]
-
treia simfonie dar care a rămas neterminată la momentul morții sale. Două părți din această lucrare au fost ulterior terminată și orchestrată de Alexandr Glazunov. În 1868 Borodin a abandonat lucrul la Simfonia nr. 2 pentru a lucra la opera "Cneazul Igor" care este considerată cea mai semnificativă lucrare a sa și una dintre cele mai importante opere istorice ruse. Conține "Dansurile Polovțiene", frecvent interpretate separat în sălile de concert și este poate cea mai cunoscută compoziție a lui Borodin. Opera
Alexandr Porfirievici Borodin () [Corola-website/Science/306476_a_307805]
-
obiectele găsite aici din care se remarcă: topor, secure, brățara etc. În perioada Daciei romane (106-271) s-au format pe teritoriul orașului Călan pagus-ul Aquae, precum și alte așezări romane (vicus-uri). Orașul Călan făcea parte dintr-un vechi ținut al unor cneji și juzi români care și-au păstrat față de voevodat și principatul Transilvaniei vreme îndelungată o situație politică, administrativă și judecătorească proprie. Călanul și satele din jur treptat, sunt transformate în sate iobăgești, proces ce s-a încheiat la sfârșitul sec
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
timp numită ulterior „Epoca de Aur a Georgiei”. Ea a făcut parte din dinastia Bagrationi și a fost prima femeie care a condus Georgia. Tamara a fost căsătorită de două ori; primul său mariaj a fost între anii 1185-1187, cu cneazul rus' Iuri Bogoliubski, de care ulterior a divorțat și l-a expulzat din țară, reușind, mai apoi, să respingă încercările lui de a prelua tronul. Cel de-al doilea ales al Tamarei a fost, în 1191, cneazul alan David Soslan
Tamara a Georgiei () [Corola-website/Science/334025_a_335354]
-
anii 1185-1187, cu cneazul rus' Iuri Bogoliubski, de care ulterior a divorțat și l-a expulzat din țară, reușind, mai apoi, să respingă încercările lui de a prelua tronul. Cel de-al doilea ales al Tamarei a fost, în 1191, cneazul alan David Soslan, cu care ea a avut doi copii, George și Rusudan, cei doi monarhi succesivi la tronul Georgiei. Diagrama de mai jos prezintă arborele genealogic prescurtat al Tamarei și familiei sale, de la buneii săi până la nepoți.
Tamara a Georgiei () [Corola-website/Science/334025_a_335354]
-
de acest fel, doar domul Bazilicii Sfântul Petru din Roma, construită în secolul al XVI-lea, a întrecut imensitatea ei. Se spune că slujbele ținute în Sfânta Sofia erau grandioase, iar participarea la una din aceste slujbe a determinat delegația cneazului Vladimir I să opteze pentru creștinarea rușilor de către Patriarhia de Constantinopol. Ultima ceremonie creștină a fost ținută la data de 29 mai 1453. În prezent oficialități ale Patriarhiei Ecumenice și ale Sfântului Scaun întreprind demersuri pentru restituirea Sfintei Sofia către
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Ivan al III-lea cel Mare (; n. 22 ianuarie 1440; d. 27 octombrie 1505) a fost din 1462 până în 1503 suveran a întregii Rusii. Este menționat în documente din anul 1450 ca mare cneaz, coregent al tatălui său. A fost un om de stat remarcabil, cu aptitudini politice și diplomatice ieșite din comun. În timpul cârmuirii acestuia s-a definitivat formarea nucleului teritorial al statului Rus centralizat, fiind alipite statului Rus cnezatele Iaroslavl (1463), Rostov
Ivan al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/304385_a_305714]
-
Ivan al III-lea începe să se formeze aparatul puterii centrale, prin "Ordine" și a fost alcătuit codul judiciar "Sudebnik 1497". Pătura nobiliară (dvorenii) a căpătat o importanță politică tot mai mare. Ivan al III-lea a luptat cu separatismul cnejilor locali, inclusiv cu cel al fraților săi Boris Voloțkii și Andrei cel Mare în anii 1480-1490, limitând considerabil drepturile suverane ale acestora. Către sfârșitul cârmuirii lui Ivan al III-lea, au fost lichidate multe cnezate locale mici (udeluri). Una dintre
Ivan al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/304385_a_305714]
-
al III-lea a sporit considerabil autoritatea internațională a statului rus, au fost stabilite relații diplomatice cu Papa de la Roma, Imperiul german, Ungaria, Moldova, Turcia, Iranul, Crimeea. În timpul lui Ivan al III-lea s-a profilat pe deplin titlul de cneaz al „întregii Rusii” (în unele documente, este numit chiar „Țar”). Soția lui Ivan "cel Tânăr", fiul lui Ivan al III-lea, a fost Elena, fiica domnului Moldovei, Ștefan cel Mare(1457-1504). Cea de a doua soție a fost Zoe (Sofia
Ivan al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/304385_a_305714]
-
voievod al Maramureșului, infidelul nostru.". Înainte de 15 septembrie 1349 are loc un alt moment de adversitate împotriva partizanilor regelui când Ștefan, nepotul de frate al lui Bogdan I, năvălește în cnezatul Marei, de la nord-vest de Cuhea, alungând din Giulești pe cneazul Gyula cu cei șase fii ai săi fideli lui Ludovic I, în încercarea de a-i aduce de partea lui Bogdan I împotriva regelui. În urma acestui act regele îi cere voievodulului Ioan, fratele lui Ștefan, la data de 15 septembrie
Bogdan I () [Corola-website/Science/299087_a_300416]
-
fideli lui Ludovic I, în încercarea de a-i aduce de partea lui Bogdan I împotriva regelui. În urma acestui act regele îi cere voievodulului Ioan, fratele lui Ștefan, la data de 15 septembrie 1349, să-l repună în drepturi pe cneazul Gyula și pe cei alungați pentru că au refuzat să treacă de partea lui Ștefan și a unchiului său Bogdan I, "fostul voievod", "necredincioși cunoscuți ai regatului nostru" Cândva, înainte de 1353, cnezatul lui Bogdan I se împarte între acesta și fiii
Bogdan I () [Corola-website/Science/299087_a_300416]