560 matches
-
multă vreme a fost scindat din punct de vedere politic" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Imediat după retragerea aureliană, acțiunile (proto)românilor au fost ghidate de acel "instinct de unire" descoperit de R.G. Melidon: În ceasurile de mare primejdie, cnezatele au căutat să se unească între ele. Odată unite, nu s-au mai despărțit. Căci ținta lor, idealul lor era să formeze un stat mare, cuprinzînd tot poporul și tot pămîntul românesc" (Almaș și Fotescu, 1986, pp. 24-25). În versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său, Manuel Com-nenul întărîtă pe valahii de la nordul Dunării să-i atace pe ungurii din vest(J. Cinnamus Imper. Joannis et Manuelis Comnen). Aceste informații dovedesc faptul de netăgăduit că la nord de Dunăre în secolul Xl erau structuri politico-militare - cnezate și voievodate - care aveau o forță de luptă folosită pentru apărarea lor dar și a prietenilor sau aliaților de ocazie! În Historia, grecul Nicetas Choniates pomenește de răzmerița pusă la cale de vlahii Asan și Petru care a dus la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-azi Polonia - în Țara Bolohovenilor. Înscrisul papal dovedește că românii care au intrat în organizarea diocezei cu-mane ce cuprindea în Moldova, ținutul între Carpați și Siret iar în Valahia dealurile subcarpatice, erau organizați tot în vechile lor structuri de cnezate păstrîndu-și chiar și episcopii de rit ortodox care a stîrnit supărarea pontifului catolic. Termenul de ,,popoare” în acest text are sensul de structuri organizatorice și nu națiuni în sensul modern al cuvîntului. Aceste structuri militare românești și altele similare, identificate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Moldovei era un focar de cultură ce cunoștea chiar scrierile islamice, dovedind că nu eram sălbaticii Europei așa cum ne prezintă istoricii noștri în fața lumii. Manuscrisul menționat mai înainte a fost publicat în revista Getica din anul 2005, pagina 146. Așadar cnezatele românești din Cumania și din ..episcopia cumană” peste care au năvălit tătarii, erau înzestrate cu structuri militare ce erau obligate să se ridice pentru apărarea ținutului. Clericul catolic Rogerius, autorul scrierii Carmen mise-rabile(Cîntecul de jale) care a fost martor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un act solemn, întărit de papă ,,liber- tatea, imunitatea și stăpînirea pașnică a țării lor”(Hurmuzaki I). Invazia tătarilor din februarie-aprilie 1241 a urmărit distrugerea regatului ungar și s-a desfășurat pe două direcții principale. Ordu și Peta au nimicit cnezatele polone și armata ducelui Henric cel Pios al Sileziei, au atacat Boemia fără reușită și au jefuit Moravia de unde au venit spre sud în Ungaria. Altă coloană sun comanda lui Kadan, Bőcek și Büri au operat pe trei linii în afara
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ale erei creștine 729. Mongolii au intrat În istoria scrisă orientală și europeană odată cu Genghis Han730, unificatorul triburilor mongole și inițiatorul unuia dintre cele mai Întinse imperii, atingând cote maxime sub urmașii săi direcți (de la Marea Chinei de Sud, Asia Centrală, cnezatele rusești până la zona carpatică și Tisa) 728 Baikalul, cel mai adânc lac din lume (1640 m), cel mai mare rezervor de apă dulce (23.000 km2), cu o lungime de 635 km și o lățime de 48 km, iar lungimea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se menționează explicit existența unui guvern românesc după retragerea aureliană, iar mai apoi, a "Statelor României" în timpul împăratului Constantin cel Mare (Heliade Rădulescu, 1861, p. 42). Permanența politică românească se manifestă mai degrabă printr-o statalitate difuză și împrăștiată în cnezate și voievodate. În aceste forme de organizare politică locală este depusă și perpetuată istoric statalitatea românească. Cu greu poate fi găsită o afirmație explicită care să enunțe continuitatea istorică a statului românesc, de genul celor făcute de Heliade. Mult mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc, fragmentată sub efectul marilor migrații, se reafirmă odată cu așezarea primelor fundații ale statalității românești: "la mijlocul secolului al XIII-lea, vedem că Românii din toate țările românești trăesc viața lor proprie, cu o limbă formată, cu biserică, în confederații de cnezate, unele cu un voevod, având armamentul lor. Dintre acești voevozi se va ridica unul, apoi altul, cari vor începe să adune țările românești. Dar opera lor nu se va îndeplini decât peste 700 de ani" (Floru, 1923, p. 40). Instinctul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit adevărate Romanii populare, care vor deveni, cu timpul, țări românești în evul mediu timpuriu" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87). Teza bimilenarității, elaborată ca dogmă istoriografică în faza naționalistă a comunismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
multă vreme a fost scindat din punct de vedere politic" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Imediat după retragerea aureliană, acțiunile (proto)românilor au fost ghidate de acel "instinct de unire" descoperit de R.G. Melidon: În ceasurile de mare primejdie, cnezatele au căutat să se unească între ele. Odată unite, nu s-au mai despărțit. Căci ținta lor, idealul lor era să formeze un stat mare, cuprinzînd tot poporul și tot pămîntul românesc" (Almaș și Fotescu, 1986, pp. 24-25). În versiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]