560 matches
-
făcut o alianță cu Marele Cnezat al Tverului și a efectuat trei expediții împotriva Moscovei, încercând să profite de tinerețea marelui cneaz al Moscovei, Dmitri Ivanovici, care a reușit totuși să respingă aceste atacuri. Primele intruziuni ale trupelor lituaniene în cnezatul moscovit au avut loc în 1363. În 1368, Algirdas a efectuat prima expediție majoră împotriva Moscovei. După ce a devastat zona de frontieră, liderul lituanian a izgonit oastea cneazului Starodoubului, Simeon Dmitrievici Krapiva și cneazului Obolenskului Konstantin Iurevici. La 21 noiembrie
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
La 6 decembrie, el a asediat Moscova și a început să devasteze zona din jur. După ce a primit veste că cneazul Vladimir Andreevici sosește în ajutorul Moscovei, Algirdas s-a întors în Lituania. În 1372 Algirdas a atacat din noul cnezatul moscovit și a ajuns până la . Marele cneaz al Moscovei, Dmitry Ivanovich, i-a gonit însă pe soldații lui Algirdas și s-a convenit asupra unui armistițiu. În 1375, Algirdas a mai devastat și cnezatul Smolenskului. Unele elemente moscovite doreau să
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
1372 Algirdas a atacat din noul cnezatul moscovit și a ajuns până la . Marele cneaz al Moscovei, Dmitry Ivanovich, i-a gonit însă pe soldații lui Algirdas și s-a convenit asupra unui armistițiu. În 1375, Algirdas a mai devastat și cnezatul Smolenskului. Unele elemente moscovite doreau să dobândească control asupra tuturor teritoriilor ce făcuseră anterior parte din Rutenia Kieveană, dintre care multe acum fuseseră cucerite de Marele Ducat al Lituaniei (inclusiv teritoriile actuale ale Belarusului și Ucrainei). Mai mult, Moscova dorea
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
importantă. Astfel, conflictul dintre Lituania și Moscova era abia la început. Conflictele s-au reluat în timpul domniei fiului lui Dmitri, Vasile I, care a fost căsătorit cu , unica fiică a marelui duce al Lituaniei. În 1394, Vytautas a devastat Marele Cnezat al Reazanului, arzând multe sate. În 1402, a intrat în conflict cu ginerele său pentru controlul asupra cnezatului Smolenskului. După ce Vytautas i-a cucerit capitala, cneazul a fugit la curtea lui Vasile și a încercat să obțină ajutorul acestuia pentru
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
lui Dmitri, Vasile I, care a fost căsătorit cu , unica fiică a marelui duce al Lituaniei. În 1394, Vytautas a devastat Marele Cnezat al Reazanului, arzând multe sate. În 1402, a intrat în conflict cu ginerele său pentru controlul asupra cnezatului Smolenskului. După ce Vytautas i-a cucerit capitala, cneazul a fugit la curtea lui Vasile și a încercat să obțină ajutorul acestuia pentru recucerirea Smolenskului. Vasile a ezitat până când Vytautas a înaintat spre Pskov. Alarmat de expansiunea persistentă a Lituaniei, Vasile
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
Imperiului Bizantin decăzut și apărător al Bisericii Ortodoxe. El s-a proclamat și "suveran al toată Rutenia" și a revendicat drepturi asupra fostelor teritorii ale Ruteniei Kievene. Aceste ambiții au fost susținute de constanta creștere a puterii și a teritoriului Cnezatului Moscovei. Dominația mongolă asupra cnezatelor rusești a luat sfârșit după cu al Hoardei de Aur în 1480. Moscova și-a extins influența asupra în 1456, a anexat Republica Novgorodului în 1477 și în 1483. Alte obiective expansioniste ale lui Ivan
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
al Bisericii Ortodoxe. El s-a proclamat și "suveran al toată Rutenia" și a revendicat drepturi asupra fostelor teritorii ale Ruteniei Kievene. Aceste ambiții au fost susținute de constanta creștere a puterii și a teritoriului Cnezatului Moscovei. Dominația mongolă asupra cnezatelor rusești a luat sfârșit după cu al Hoardei de Aur în 1480. Moscova și-a extins influența asupra în 1456, a anexat Republica Novgorodului în 1477 și în 1483. Alte obiective expansioniste ale lui Ivan al III-lea se ciocneau
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
țări rămăseseră tensionate. Sigismund I a cerut extrădarea lui Mihail Glinski, iar Vasile al III-lea a cerut tratament mai bun pentru sora sa Elena, rămasă văduvă. Vasile a descoperit și că Sigismund îl plătea pe hanul să atace Marele Cnezat al Moscovei. În același timp, Albert al Prusiei a devenit al Cavalerilor Teutoni și nu era dispus să accepte suzeranitatea Poloniei așa cum obliga . Tensiunile s-au soldat în cele din urmă cu și a dus la alierea lui Maximilian I
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
în 1519 prădând Orša, Moghilău, Minsk, Vitebsk și Polock. Până în 1521, Sigismund îl învinsese pe marele maestru și se aliase cu hoardele tătărești din Crimeea și de la Kazan împotriva Moscovei. În 1521, hanul crimeean a condus un atac devastatori asupra cnezatului moscovit, soldat cu un angajament din partea cneazului de a plăti tribut. Trupele lituaniene conduse de Dașkovici au participat la acest atac și au încercat să cucerească Reazanul. În 1522, s-a semnat un tratat care cerea armistițiu de cinci ani
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
au distrus Vicebskul, și au construit cetățile și Zavoloce. Lituania și Rusia au negociat un nou armistițiu pe cinci ani, fără schimb de prizonieri, prin care Homel rămânea sub controlul regelui, în timp ce Moscova păstra Sebej și Zavoloce. În 1547, Marele Cnezat al Moscovei s-a proclamat oficial Țaratul Rusiei, cu Ivan al IV-lea încoronat ca țar și „domnitor a toată . Strângerea tuturor teritoriilor fostei Rutenii Kievene locuite de slavi răsăriteni a devenit politică oficială a statului rus. Următorul război poate
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]