3,215 matches
-
alt punct de sprijin decât balamaua care mai ține ușa nopții fără nici-o stea iar carul mic pe cer își frânge oiștea de sare și crapă limba cotidianului ca într-un tablou de Dali și razele de lumină ca două coarne de bou își lasă gelatina în creierul nostru și nu observă că în ochii nopții se nasc noi melodii iar nepoții nu întrezăresc simbolul pe cer când eu tot mai puțin simt copitele cailor ca o mângâiere și cer ca
ETERNUL NUD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348133_a_349462]
-
Frumoasele moldovence oneștene Nadia Comăneci, Carmen Rădulescu, Alexandra Ungureanu... ar fi mai singure fără ea, cum mai singur ar fi însuși Oneștiul dacă nu și-ar avea genunchii plecați la malul Trotușului, unde împărații cerbi ai pădurii își văd fălnicia coarnelor! Chiar Trotușul, curge însetat de cântecul Loredanei și însetează la rându-i, de drag de Loredana și de glasul ei, de-a lungul curgerii sale. Cântecul Loredanei constituie un așezământ al iubirii! Iubirea din cântecele Loredanei Groza e nesecabilă, deși
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
tot mai repede pentru a scăpa, pentru a nu fi ajuns din urmă de o fiară cu o atingere la fel de implacabilă ca și destinul... Apoi mă regăsesc în propriul apartament, cu Andrei, iubitul Silviei... Acum Andrei are o pereche de coarne care i-au crescut și doi ochi negri ca tăciunele... Iau de pe noptieră un revolver pentru a-mi împușca ucenicul, devenit acum și mesager al Iadului, și rival în dragoste, dar îmi dau seama că astfel mi-aș semna condamnarea
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
prohibite... Chiar dacă viața pe Pământ implică suferință, chiar dacă nu sunt mai bun ca Rimbaud sau ca Wilde, chiar dacă pentru a rezista îți trebuie multă tărie de caracter... În plus, acum am un ucenic de întreținut. Îmi fac semnul crucii și coarnele lui Andrei dispar, Silvia e din nou îmbrăcată și inocentă, eu stau întins în pat și aș putea jura că nu l-am văzut niciodată pe emisarul Întunericului... * Povestea începe din nou. Andrei stă în fața mea, tulburat. „Și chiar ați
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
după părerea divinului Octavian Augustus predecesorul său, avea aspecte imorale până la extrem și care, credea și el, înrobea mintea tinerilor romani pe care el i-ar fi vrut așa precum i-ar fi dorit altădată regele Numa Pompilius, adică la coarnele plugului. Era de altfel o activitate pe care vestitul și legendarul rege nu o abandonase niciodată, nici la bătrânețe. De aceea Tiberius se străduise să aducă în fața cetățenilor tineri religia și tradițiile străbune ca un nou mod de viață. Mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
bine să moară Capra? Iedul oricum altă șansă nu are decât a exilului, iar vecinul ahtiat de viață, tocmai dorea să-și mărească curtea. Însă pentru splendori naturale, Lupul trebuie să atace în haită, altfel nu se aseamănă cu oamenii. Coarnele Caprei se pot face bucium și nu este tocmai indicat să se mai cânte doina cea de jale, tocmai acum când Europa a aflat că Delta Dunării, Curba Carpaților și Marea Neagră privesc Cerul, chiar din Centrul ei. Poate că știe
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Dai cu banul, ai ales Viva, viva Cordobez! Un salut ca la paradă Lucea sângele pe spadă Plecăciune fandosită Lumea urlă fericită Nimeni nu mai are stres Holaa, holaa Cordobez! Dându-și sângele afară Taurul trăgea să moară El cu coarnele pilite Sta departe de ispite N-a luat pe nimeni în coarne Să-l împungă, să-l răstoarne I-ar da lacrimi dar nu plânge Fierul roșu-i intră-n sânge; Soare-nțepenit pe turlă Oamenii-n picioare urlă Dar el
TAURI ŞI CORIDE de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362104_a_363433]
-
paradă Lucea sângele pe spadă Plecăciune fandosită Lumea urlă fericită Nimeni nu mai are stres Holaa, holaa Cordobez! Dându-și sângele afară Taurul trăgea să moară El cu coarnele pilite Sta departe de ispite N-a luat pe nimeni în coarne Să-l împungă, să-l răstoarne I-ar da lacrimi dar nu plânge Fierul roșu-i intră-n sânge; Soare-nțepenit pe turlă Oamenii-n picioare urlă Dar el nu mai înțelege Că ei au o altă lege; În ochii lui
TAURI ŞI CORIDE de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362104_a_363433]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DESȚĂRĂNIRE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului DESȚĂRĂNIRE Au lăsat seninul cerului, Au lăsat verdele câmpului. Au lăsat limpezimea izvorului Și coarnele plugului. Au plecat în marea migrație Să își caute ocupație În fabrici și uzine De industrializare pline. Au făcut trei schimburi de muncă Ei care dormeau pe luncă. Au făcut naveta cu biciclete, Cu trenuri și camionete. Stăteau la cozi
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase a venit vara în câmpie mușcată în cer parcă de un câine turbat căci aleargă desculță pe ... Citește mai mult CALULstatuie a zvâcnetuluicalul reazemă bolta în năriși copita stemă a libertății luisudează nervos cerul de pământnobilă dăltuire de
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
în câmpie fecioarele sechestrează soareleîn anafoarele ochilor minciunile lor vestimentarefac flăcăii să calce în străchinicând vântul mai scapădin câte-o crâșmăce închide peste programcireșii își mușcă buzele de ciudăsângerând în palmele copiilorfluieră craterele noaptea pe lunăiar în crânguri boncăluiesc cerbicu coarne de mătasea venit vara în câmpiemușcată în cer parcăde un câine turbatcăci aleargă desculță pe ... XII. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (4), de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013. FOCUL de mic copil
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
fi mai sănătoase și mai frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. În Transilvania, mărțișorul este agățat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta relele și deochiul. Tradițiile românești din satele transilvănene dau culoare vieții și conferă legendei Mărțișorului marcarea tranziției dintre sfârșitul iernii, anotimpul rece și întunecat și venirea primăverii, simbolistică a renașterii și optimismului. La începuturile sale, mărțișoarele
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
Aș încadra-o între limitele „umorului liant”, cel care, după cum spune definiția, „animă atmosfera fără ca nimeni să se simtă stânjenit”, furnizând „o tonică senzație de unitate”. N-aș vrea să mă autocitez reluând fraze din postfața la cartea „Înger cu coarne” („Junimea”, Iași, 2007 și „Niram Art” Madrid, 2012), dar nici văd de ce ar trebui să reformulez o caracterizare care, iată, se confirmă pe deplin: „Schor este un blajin înzestrat cu ascuțit simț al umorului, deosebit de sensibil, capabil să dibuiască cele
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
filmul descântului mai departe mai departe tot mai departe cadran în care punctul de foc și punctul de fugă dansează pe circumferința sferei în ea ajung mai devreme sau mai târziu să urlu la plinul lunii printr-o ramură a coarnelor cerbului înserarea se apropie cu pași repezi unde ești punct de liniște în ce dimensiune tot fugi sau eu fug de câte ori pasul mi-l alungă o oglindă ciob și ea din oglinda tuturor fracțiunilor de cântec de câte ori să-mi caut
ÎNCERCÂND SĂ SAR AMĂNUNTELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365475_a_366804]
-
jeluiește, nimeni nu le cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma de bani primită pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
înfig în vie-ntre araci Dar și-acolo-mi e teamă să nu te sufle vântul Să nu prinzi rădăcini, să nu umpli pământul Mai zi și tu o vorbă că m-ai făcut să fierb Dacă ți-aș pune coarne, ai semăna c-un cerb! Dar tot nu zic nimic, las coarda să se-ntindă Și mă privesc atent, atent într-o oglindă... Referință Bibliografică: Rechizitoriu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 686, Anul II, 16 noiembrie 2012
RECHIZITORIU de ION UNTARU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364897_a_366226]
-
șî de mine, tăticule, ieu nu pui mâna pă iel, de-atâtea ori a vrut să mă mușce împreună cu mă-sa, javra asta roșie ca un drac. - Bă, ia vez’tu cum vorbești, nu-l po-me¬ni p-ăl cu coarne c-acuș îț’ arz una piste gu¬ră, ai înțăles? Ia, pune mâna pă iel, dacă-o-n¬cer¬ca să te muște, îl trag ieu de lanț, da’ fă-o liniștit, fără teamă, că câin’le sâmte cân’ omu- li-i-e teamă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
vărsat de Isus se interpune până și pașnicului cult creștin, în chiar ziua Învierii de Paște, când tradiția sevillană prevede deschiderea sezonului coridelor prin lăsarea în libertate a taurilor supranumiți toros de haleluya. Nu rare sunt ocaziile când bestiilor cu coarnele înfășurate în vată și pânză le taie calea câte-un un torero rătăcit, mai mult sau mai puțin improvizat. Aleluia! Tauri de foc, cu spatele și coarnele îmbibate în substanțe inflamabile - toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
a taurilor supranumiți toros de haleluya. Nu rare sunt ocaziile când bestiilor cu coarnele înfășurate în vată și pânză le taie calea câte-un un torero rătăcit, mai mult sau mai puțin improvizat. Aleluia! Tauri de foc, cu spatele și coarnele îmbibate în substanțe inflamabile - toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania Evului Mediu erau prezenți atât la sărbătorile regale, cât și în ocazii cu semnificație religioasă. Dar fantezia omenească nu cunoaște limite: tot în antichitate își are originea
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
mortale. Taurii sunt programați genetic să evite îmbulzeala, fiind mereu în căutarea unui „tunel” prin care întrevăd drumul spre libertate. Majoritatea izbiturilor sunt provocate însă de colegii din plutonul de co-alergători. Doar trei la sută din răni sunt provocate de coarne și în doar zece la sută din cazuri sunt implicați patrupezii. Sunt dramatice momentelele în care taurul se clatină, încercând să decidă direcția în care s-o ia, nehotărât în fața „vitejilor” înarmați conform regulamentului cu nimic mai mult decât un
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
indiferențe suverane a spaniolilor față de suferință, sânge și moarte, așa cum suspecta în mod eronat americanul Richard Ford. Nu uciderea taurului joacă rolul decisiv, ci momentul care precede moartea, secunda de dinainte de final. Țelul spectacolului nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo, ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la limita supremei atingeri, rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și apropierea de moarte
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
O mare promisiune. Etalând o pictură în care merită investit cu prisosință și financiar, și moral și, mai ales, afectiv. “ ALEXANDRU C. LUNGU ,,Somnoroase iluzii se desprind din cochilii, Mi-e târâșul fierbinte și pământul e gol, Se preumblă-ntre coarne un parfum de camelii Prinse-n sticla de gheață într-un val rostogol. Umblă melcii lumină să-mi dărâme tristețea, În hățișul de ierburi fire lungi se-nroșesc Se urzește în cercuri steaua mea și franchețea Pe o salcie urcă
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
să ne mântuie sau bana care intra pe la noi și se-așeza pe scaunul meu la masă du-te dumnezeului că ție nu ți-e foame avea riduri adânci și era cocoșată și plină de bale și eu îi puneam coarne pe la spate și o blestemam în gând toți îi ziceau muma pădurii și eu credeam că chiar așa este sau catrina lui zărzărică nebuna satului care venea la noi copiii când ne jucam șotronul și începea să sară în locul nostru
CÂND ERAM COPIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365701_a_367030]
-
pe cer trece-așa sfântă și clară" ( Mihai Eminescu) E noapte, luna se rupe-n două, Nu mai e plină, e lună nouă. Sau poate, totuși, că e cea veche, Cu vântul nopții făcând pereche. Se pune luna în două coarne, Dar vine vântul să o răstoarne, Se duce-ncolo, vine încoace, Ce mult îi place să se mai joace. Se frânge luna în patru sferturi, E obosită de-atâtea certuri Și-n pas cu vântul tot mai vibrează, Când se
JOC DE LUNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366208_a_367537]
-
1090 din 25 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului dacă nici el nu-i în stare, dumnezeu cât e de mare, să ne-aducă o schimbare într-o zi de sărbătoare, eu mă-ntreb, ce se întâmplă? dacă nici acel cu coarne nu-i în stare să răstoarne niște hoți făcuți din carne, iar mă-ntreb, ce se întâmplă? și-mi duc degetul la tâmplă: dacă toți porcii din țară, (spun așa, doar ca exemplu), cu turma, ar fugi afară, undeva pe la
EU MĂ-NTREB, CE SE ÎNTÂMPLĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351848_a_353177]