34,665 matches
-
a prezentării unui film, cu fragmente din recentele sale premiere, din această primăvară: Faust de Gounod, la Metropolitan Opera din New York, și Visul unei nopți de vară de B. Britten, la Chicago Opera Theater? Cu câteva minute înainte de declanșarea grevei, coboară pe peron Andrei Șerban. O siluetă longilină, luminoasă, foarte modernă și firească, așa cum s-a mai spus. Și, totuși, spre ce asociații mă îndreaptă memoria? Dacă mă gândesc la arta interpretativă: figura călugărului Rubliov, din filmul lui Tarkovski, apoi, la
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
lui Cehov? Ion Vartic punctează: , Caracterele sunt aici mult mai aspre față de acelea din celelalte piese ale lui Cehov". Se discută finalul, care diferă de prima versiune. De fapt, la Cehov, pistolul nu funcționează niciodată. E deja 7 și jumătate. Coborâm în cabinetul directorial. Andrei Șerban provoacă discuții animate. Ce credem despre prima întâlnire? Cum ni s-a părut? Spre deosebire de studenți, actorilor le împarte scenele nominalizându-i pe roluri. E seară târziu și ne grăbim la cină. Povești, farse din și
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
întreagă cunoaște - Teiul lui Eminescu, și pe care mărturisesc că nu l-am mai văzut de vreo patruzeci și ceva de ani. Cu vechiul meu reflex de reporter, scot imediat din buzunar carnețelul, ca pe vremuri, când mă pregăteam să cobor într-o mină, ori să cunosc alt loc de lucru - orice s-ar spune, la urma urmei, se face și-așa meserie, nu doar zgândărind sexul. Giganticul ei, argintiu, (Tilia Tomenstan) - nu-l mai recunosc. De bătrânețe, multisecular, prăpădit cum
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
dragă ? Cheamă repede SMURD-ul... Nu cred să fi trecut mai mult de vreun sfert de oră până am auzit, într-adevăr, vuiet mare și abia am apucat să ieșim pe balcon ca să-i facem semn Domnului Arafat unde să coboare... -Hi-hi-hi!, am auzit atunci din cameră hlizitul enervant al lui Haralampy. Sunteți niște fraieri, domnilor: nu e elicopterul SMURD-ului, ci duduitul economiei naționale... Hi-ho-ha! Așa vă trebuie dacă nu ascultați ce zice Domnul Prim-ministru!... Într-adevăr, ratasem jurnalele
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
comentarii: În interesul moralității și prestigiului științific al corpului didactic universitar, pun la îndemîna Comisiei următoarele informații asupra unora din membrii acestui corp, după judecata noastră în grav conflict cu etica noului Stat Legionar sau reprezentînd un nivel științific foarte coborît". Pentru ca lucrurile să fie rotunde, profesorul Marcus citează și o scrisoare din 1946 expediată de Dan Barbilian aceluiași Simion Stoilow, omul denunțat în anii de maximă teroare ai mișcării legionare. Firește, aceasta începe cu formula "Mult iubite Domnule Stoilow" și
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
o proză nici măcar amuzantă, neînchegată, cu de toate și, de aceea, cu nimic notabil: "A deschis televizorul. Reporterul de teren relatează precipitat de la fața locului un fapt extraordinar. Un obiect zburător neidentificat a aterizat pe clădirea Parlamentului. Din el a coborât diavolul, bunul dumnezeu, Moș Crăciun și președintele Americii. Fenomenul este extraordinar și prin faptul că se confirmă astfel existența a patru personaje despre care se crede că sunt doar mituri. Ei bine, cei patru și-au depus băleguțele, câte una
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
dar într-o aceeași diagramă a unei tristeți... iremediabile: "Și noi am călătorit cu Budila-Express,/ Și noi am văzut fețele stoarse, ca niște cîrpe ajunse/ La gradul zero al folosirii, ale junelor navetiste,/ Și noi am simțit fluidul neîncrederii oarbe/ Coborînd ca acidul sulfuric în oase, și noi am văzut/ Banchetele jumulite de vinilinul/ Din care aborigenii își fac portmonee, și noi/ Am descoperit cultul secret/ Al stomacului, sexului și capului aplecat, și noi/ Am pătruns în catacombele realității,/ În subsolul
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
una de imitare servilă, așa cum se întâmplă de regulă. Împingând lucrurile până la consecințele ultime, aș spune că o televiziune publică devine riguros inutilă dacă e să fie doar un concurent al televiziunilor particulare. Prin forța împrejurărilor, aceasta nu poate nici coborî atât de jos, nici urca atât de mult cât o fac posturile comerciale. Fără o viziune clară, fără a-și asuma o misiune, fără a dori să fie parte a educării omului, și nu a imbecilizării lui, televiziunea publică e
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
amărăciunea vorbiră din ochii săi încremeniți. "Ieri", strigă el atunci, "alaltăieri, toate zilele precedente, și groaza vremurilor noastre, în care ne-am pomenit, fără nici o ieșire, sau mai vezi oare vreo speranță?" Acum intraserăm în Les Baux. Nu vru să coboare. "Mai departe, mai departe, spre Mediterana", ceru el, "la caii cei albi." Am trecut pe lângă un cadru gol de fereastră care încă mai rezista într-o masă de moloz, pe care sta scris "Post tenebras lux", vechea deviză a hughenoților
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
ajungă la nici unul, pentru că șuvoiul îi venea ba din stânga, ba din dreapta, îl întorcea când dintr-o parte în alta, când înapoi, el se opintea să mâie într-o direcție, dar nu putea, că-i slăbise puterile, obosise, simțea că se coboară tot mai jos, tot mai la fund, apa se făcea mai rece, mai întunecată), după ce-a văzut satul și privirea a găsit o margine din acoperișul casei lor (cealaltă era în dosul copacilor, iar căsoica nu se vedea deloc
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
murmur de deferență. În sfârșit, pe o străduță de pe insula Vasili, lui Vasia îi apăru în fața ochilor stabilimentul băilor. Ostași în ținută de paradă făceau de strajă la intrare. O mică orchestră de alămuri cânta o arie săltăreață în timp ce Buhren cobora de pe cal și deschidea, cu o cheie pe care i-o încredințase țarina, ușa băii de aburi nupțiale. Mergând înaintea tinerilor însurăței, le făcu onorurile de instalare. Apoi bătu în retragere cu un ultim "Să vă binecuvânteze Dumnezeu!" Afară lumea
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
venit în oraș, la piață,/ Cât ceri pentru cana aceasta cu ceață,/Proaspătă, mulsă pe Calea Lactee,/ Între punți de curcubeie. El nu ignoră însă nici versul liber: Prin gaura provocată de noi/ În pătura de ozon/ A atmosferei terestre/ Nu coboară îngeri. Mi se pare normal să nu coboare îngeri, mai ales asupra lui. O doamnă poetă scrie un volum întreg despre politică și politicieni. Nu s-a terminat la noi filonul poeziei militante! Ciudat, / Avem politică /silfidă și politicieni viguroși
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
cana aceasta cu ceață,/Proaspătă, mulsă pe Calea Lactee,/ Între punți de curcubeie. El nu ignoră însă nici versul liber: Prin gaura provocată de noi/ În pătura de ozon/ A atmosferei terestre/ Nu coboară îngeri. Mi se pare normal să nu coboare îngeri, mai ales asupra lui. O doamnă poetă scrie un volum întreg despre politică și politicieni. Nu s-a terminat la noi filonul poeziei militante! Ciudat, / Avem politică /silfidă și politicieni viguroși./ Sau ciudățenia e inversă?/ Inversiunile politice/ fac deliciul
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
cum oasele tale de imagolog străpung pînza de păianjen/ cum bate clopotul cînd mă întorc la tine/ turnîndu-mi pe zîmbet luciul șinelor de tramvai/ cum îți crește pe cortex un papirus al anxietății grafologizînd// nicicînd asupra noastră nu s-a coborît roiul acela de fluturi/ ce reface pointillista harmonie/ nicicînd/ pășești cu ezitare de agorafobic te deschizi ca un spațiu/ căruia toate axele i s-au curbat și atunci/ eu îmi lipesc urechea de palma ta și te aud cum plîngi
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
agitînd umbreluțe făcute din fîșii de chaos/ femeile de pe trotuare își lățeau decolteul din care/ dinții mărunți ai lui Thomas ronțăiau firimituri de argilă/ bine frămîntată cu toții consimțind că a sosit/ negreșit vremea cînd trupurile de pergament aurit trebuie să/ coboare de pe coperta revistelor feministe direct pe asfalt/ lîngă ceilalți maidanezi" (balada măturătorului de la 4 dimineața). Mișcarea anarhică a particulelor avangardiste e astfel introdusă într-un atelier de orfevru. în final, artificiul sfidător, nu fără stridențe lucid dozate și minuțios mînuite
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
orizont care de-abia de-acum încolo urmează a fi determinat, severul Ressu a intrat abrupt în faptul epic și în istoria clipei. Plasate undeva prin anii '20-'30, în acei ani frumos garnisiți cu menajere baroce și cu gangsteri coborîți din Al Capone precum personajul urmuzian din maimuță, cu negri sălbatici și cu efebi slujindu-l pe Onan în fața icoanei întrupate exact în spațiul din gaura cheii, desenele sale, impecabile ca volumetrie, materialitate și putere de in(ex)citare, par
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
pentru faptele părinților. Dar să nu lași să treacă măcar o generație între metehnele genitorilor și tine, adică să rămâi tot la filozofia bulanului și la subtilitățile delațiunii, e cam mult... Cum eu nu sunt Bogdan Suceavă, n-am să cobor la astfel de turnătorii înjositoare: rămâne totul aici, între noi... Aștept, însă, răbdător, să verific adevărul proverbului despre agurida mâncată de părinți ce strepezește dinții copiilor...
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
Sad. Tragediile nu au frontiere. Ca și sufletele. Moarte sau vii. Aici este conservată perfect trecerea lui György Harag. Marele nostru regizor care a prizat bine cu locul, cu trupa, care a montat aici, în anii optzeci, o trilogie Cehov... cobor niște scări și, pe un perete, o imagine aiuritoare din Pescărușul, cred, o fotografie veche, patinată, cu marginile rupte, conservată sub sticlă, o fotografie de grup din spectacol. Mă apropii, mă uit în ochii actorilor, la expresia lor. Mă emoționez
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
creierul, ci cu inima de femeie învinsă. Patima sa o determină să facă o tragedie dintr-o întîmplare care în mod obișnuit nu se plătea cu astfel de preț. Acest lucru o și înalță, dar în același timp o și coboară, atît în raport cu personajele care se chinuie să redobîndească pe o cale mai dreaptă armonia pierdută, dar mai ales față de cele a căror soartă e determinată de obligația de a răspunde unor exigențe morale de semn contrar. Ceea ce o salvează e
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
urmată de observații întîmplătoare, "nepremeditate", organizate însă în "episoade". "Filmul", în care fiecare secvență poartă numele unui "personaj" e, păstrînd proporțiile, un fel de Face/Off: "cerșetorul sînt eu!". Despre o "altfel de perspectivă" vorbește, în partea lui de "roman" coborît în stradă (în sensul cel mai propriu...) Octavian Coman. Un fost homeless, cu visele și cu frustările lui, se destăinuie, cum poate, ca într-un fel de "cură" prin poveste. De locuri diverse din București se leagă amintiri care aduc
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
Nici o veste? Era mătușa Zo. Tessie se dezumfla. - Nu. - Stai liniștită. O să apară ea. Vorbeau un minut și apoi Tessie spunea că trebuie să închidă. - N-ar trebui să țin linia ocupată. În fiecare dimineață un front mare de ceață coboară peste orașul San Francisco. Începe din largul mării. Se formează peste insulele Farallon, acoperind leii de mare care stau pe stîncile lor, apoi cuprinde Ocean Beach, umplînd bazinul lung și verde al Parcului Golden Gate. Ceața îi camuflează pe cei
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
romanului, precum vulturul din proza onirică a lui D. }epeneag) nu o substituie totuși pe cea realistă, în care George Bălăiță își arată excepționale resurse prozastice. Frazele ample, savant construite, se deschid către toate zările lumii românești din anii comunismului, coborând totodată pe scara timpului și recuperând fragmente vechi, alterate și mutilate de noua societate. Lucruri mărunte care tulbură și încântă ochiul naivului și amintesc aerul altei lumi în sufletul unui mincinos", cum apare scris într-un caiet al lui Viziru
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
Pororoca merge în sensul indicat prin metafora ei constitutivă. Așa cum apele Amazonului se întorc, o dată pe an, către propriul izvor, urcând vijelios înapoi (fenomen, să admitem, uluitor), poezia lui Ion Mircea, aranjată în volum într-o ordine ce răstoarnă cronologia, coboară pe firul unei memorii care este a individului și a lumii deopotrivă. Conturul realității, reperele spațiale și temporale ce alcătuiesc fișa unei biografii dispar în lumina uneori difuză, alteori strălucitoare, a viziunilor poetului. Acestea nu corporalizează sentimentele, ca la Nichita
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
fals ermetism. Îndrăgostiții sunt împletiți ca un 8, două corpuri și două suflete fac unul, bărbatul și femeia se topesc în perfecțiunea sferică a androginului, transparențele mai mari le iluminează pe celelalte (la antipodul "filierei" blagiene a misterului), "în moarte coborâm prin lentilele microscoapelor" și "din moarte suntem cercetați prin colosale telescoape"... Un "tunel cântător" îl leagă pe aici de acolo și prezentul cald, pulsatil de o luminoasă și rece eternitate. Cum remarcă Dan Cristea în excelenta sa postfață, avem aici
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
e una din marile porcării pe care, iată, patronii posturilor de televiziune nu se sfiesc să le spună în gura mare. Ce nu acceptă personajele din această categorie e riscul competiției în sus, propunând, în schimb, confruntarea "în jos". Când cobori în pivnițele vulgarității nu e nevoie de cine știe ce inovații: e suficient să lovești sub centură și să acționezi mecanismele odioșeniei ultime pentru a obține efect. Dacă mai ambalezi produsul în țipla zâmbetelor tip păpușa Barbie, dacă mai pui la cârma
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]