734 matches
-
mă apucă rîsul. Emma, care instalase un salon mobil de coafură Într-un colț, Își scoate și ultimul ac de păr dintre buze, Își face apariția În rochia ei de domnișoară de onoare de culoarea șampaniei, cu părul strîns În coc, se Întoarce către maică-sa și se răstește la ea, după ce s-a ridicat și-a pornit-o plutind În direcția noastră: — Mamă, taci din gură! Azi e nunta lui Ellie, așa că nu mai fi atît de insensibilă. — Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a lui Robert. Deși europeană, este îmbrăcată cu un sari. Mai tânără decât pastorul, care, din cauza părului grizonant și sârmos, pare să aibă vreo șaizeci de ani de luptă, femeia, cu părul de culoarea paiului, strâns la spate într-un coc, îl privește lung. — Chandra? strigă ea. — Poftim, Ambaji, răspunde Robert. — Ți-ai terminat îndatoririle? — Da, Ambaji. El mai are nevoie de tine? Pastorul Macfarlane mormăie: — Spune-i că am nevoie de tine. A sosit echipamentul cel nou. Vreau să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
va fi reținută doar patruzeci și opt de ore, o asigură personal de acest lucru, și-și dă cuvântul de onoare.. Ea îl ignoră, stând țeapănă și încercând să-și aranjeze șuvițele de păr grizonant care i-au scăpat din coc. În cele din urmă, căpitanul lasă vorba și sare din camion. Se adresează scurt mulțimii, cerându-i să se disperseze repede, să se întoarcă în liniște la casele lor, să lase ofițerii regelui-împărat să-și facă treaba. Apoi, trântește portiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urmă, cu glas care parcă voia să șteargă un gând, zise: ― Poate că s-o fi sculat domnul general... Apostol porni mașinal după primarul satului. Groparul se ținea de ei, mereu încurcat. În ușa a doua se ivise primăreasa, cu cocul cărunt în creștetul capului. Fiindcă nu auzea bine, primarul ca să nu strige, îi vorbi mișcând tare din buze și arătând pe Bologa: ― Dumnealui e ofițerul care vrea să ia pe Ilona... Femeia zâmbi larg, încîntată, spre Apostol. Bărbatul îi puse
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mângâie burta, și fetița mea este perfectă, i se va potrivi, nu uita că, după ce se va naște, o voi îmbrăca eu, cu mâinile mele, apoi scoate din buzunar o bandă elastică trandafirie, cu elasticul acesta îi voi face un coc, iar Ilana, care până acum tăcuse, începe să râdă, ce retardată ești, nu știi nici măcar că bebelușii se nasc aproape chei, ce coc să îi faci, cumpără-i o păpușă, Naama, îmi spune ea, de așa ceva are nevoie, o păpușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
rol. Bill, care venise de la șapte, era instalat după birou. Ochii lui s-au mărit cu admirație când m-a văzut pentru prima dată îmbrăcată elegant și nu înfășurată în cârpele mele negre și murdare. Îmi prinsesem părul într-un coc cu puțin breton, stilul Audrey Hepburn, deși fără aerul de copil părăsit, căci așa o cerea situația. Pentru a obține efectul dorit, purtam dresuri negre, transparente, tocuri înalte și o jachetă scurtă, croită în același stil cu rochia, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
gândească dezamăgiți: „aia?“. Aducându-mi aminte cât de înalt e, îmi pusesem cizmele negre din piele de căprioară cu tocuri de șapte cm, o rochie neagră dreaptă care mă făcea să par mai înaltă, aveam tot părul prins într-un coc, nu doar câteva șuvițe la întâmplare (zău) și un colier de perle care sper că susținea asemănarea cu Audrey Hepburn (tocmai revăzusem Breakfast at Tiffany’s și eram încă obsedată de ea). Cu regret, am renunțat la mănușile negre până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
lor le-au asortat cu grijă la încălțările sport. — Duceți-vă naibii, am spus, încercând să-mi aduc aminte înjurături în franceză. Merde, Vaffanculo - stai, asta e în italiană. Eric Cantona. Um... O profesoară cu părul pieptănat auster într-un coc, purtând una dintre acele rochii sobre fără nici o șansă, încheia plutonul. Mi-a aruncat o privire plină de reproș, chiar dacă nu auzise ce am spus; ochii ei erau fixați pe croasantul meu. Ce prost crescută, mănâncă pe stradă. Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
m-am hotărât să mă duc mai des la sală. Am adăugat o pereche de pantofi negri cu toc, un colier de perle și de trei ori mai mult machiaj decât port de obicei, mi-am ridicat părul într-un coc și m-am analizat bine în oglindă. Era nemaipomenit ce efecte poți obține dacă pui alături obiecte de îmbrăcăminte pe care nu te-ai gândit niciodată să le combini. Arătam mai doamnă decât însăși Suki Fine. Am avut grijă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Își puseseră În cap să sublinieze lipsa de importanță a numărului de telefon abătîndu-mi atenția și de la localul Camelia. Oare chiar asta urmăreau? Se apropia ora Închiderii și, În capătul celălalt, o femeie Între două vîrste, cu părul prins În coc, Începuse să adune mizeria de pe jos. Mai rămăseseră doar cincisprezece-șaisprezece clienți și privindu-i, aveai impresia că n-au unde merge de-aici. Dar ce mă interesa pe mine ce fac alții, ce rost avea să despic firul În patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
îmbrăcată în uniformă doar ca să pot dormi mai mult dimineața. Și acum, din când în când, după ce mă întorc de la serviciu, pur și simplu cad lată pe pat, complet îmbrăcată, și dorm dusă. Mă pregătesc să-mi desprind părul din cocul oribil pe care mă obligă să-l port la lucru, când intră mama val-vârtej pe ușă. — Bună, scumpa mea. Arăți epuizată, îmi spune zâmbind și uitându-se atent la mine. Și trebuie să-ți vopsești rădăcinile. Arată groaznic. — Ieși naibii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
am bluza călcată. Pfiu! Îl rog pe tata să-i spună taximetristului să mă mai aștepte zece minute, iar eu mă dau de-a bușilea jos din pat și arunc te miri ce în valiză. Îmi strâng părul într-un coc ce nu-mi vine bine și îmi dau cu fond de ten pe față. Îmi împing lentilele de contact în ochii roșii și trag pe mine niște dresuri maro, urâte. În mai puțin de zece minute sunt în taxi, cerându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
oră la Coca, coafeza, o spală, o șterge, îi laudă calitatea părului, îl mai retează la vârfuri, îl rulează pe bigudiuri, îi pune plasa și o trece la cască, pe urmă din nou în fața oglinzii, o tapează și-i clădește cocul, mereu la fel, cu buclele milimetric împărțite, pieptănătura asta vă aranjează de minune, doamnă, vai, mulțumesc, doamnă, îi mai spune Coca, cu miere în voce, când simte mâna clientei strecurată în buzunar. Femeia pleacă, iese pe trotuar, ce bine se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pieptăna îndelung privindu-se în oglinda comodei, avea un păr viguros, roșcat, lung până aproape de brâu, ședea în cămașa de noapte, aceeași cămașă de acum câțiva ani atâta doar că acum i se vedeau picioarele, își răsucea părul într-un coc închipuit, se privea dintr-o parte și alta apoi îl lăsa să cadă la loc pe spate, așa cum era el, roșcat întors la vârfuri ca niște semne de întrebare. Din pat Carmina îi arunca peste marginile cărții câte-o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
privi surprinsă, pe urmă, recunoscând-o pe prietena fiicei ei, fața i se umplu toată de ridurile înmănuncheate sub ochi ca razele soarelui, riduri prelungite pe tâmple, pe sub firele părului șaten, pieptănat peste cap, strâns sever la spate într-un coc minuscul și Carmina înțelese că îi zâmbea larg, că venirea ei însemna o surpriză plăcută, că era îmbiată să intre. Hai, draga mea, poftește la noi, hai! Carmina nu prea o vizitase pe Fana acasă, cât timp fuseseră prietene preferaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se cocârjă în scaun, se legănă de câteva ori făcând să oscileze papucul, abia ținut pe vârful piciorului. Gestul ei exprima o mare suferință și fața la fel, cutată toată, părul rar lipit de creștet, învălătucit la spate într-un coc minuscul. Pe urmă își ridică bărbia, cercetă cu ochii deschiși tavanul, urmărind cine știe ce semn. Am fost deunăzi la ea, stă într-un cătun, de la gară către casa ei traversezi o miriște. Eram așa de nefericită, mă bătea soarele în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
singură, dacă se gândea era imposibil că n-o revadă cu tălpile goale pe covorul de iută, îmbrăcată în cămașa de noapte din finet, lungă până în podele, pieptănându-și părul lung, roșcat, ridicându-l în palme, răsucindu-l într-un coc închipuit sau apropiindu-se de oglindă și întinzându-și pe nas și pe pomeții obrajilor crema de noapte contra pistruilor, privindu-se îndelung în adâncul ochilor și scoțând la urmă, către propria sa imagine, limba, după care se apropia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să depună reclamație? Oh, slavă Domnului! Atât i-ar trebui lui Ovidiu, ca să-și pună tot sistemul în cap. Eu am ținut la tine, măi, fată, ca la propria mea copchilă, va spune și o șuviță se va desprinde din cocul minuscul, strâns în grabă și-i va atârna pe piept. Și eu? va întreba Carmina nemișcată, cu mâinile prinse una de alta la spate. Tu? va tresări Sidonia și va recunoaște cu voce înceată: Tu n-ai nici o vină, Carmina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Din păcate se sparg atât de ușor, murmură Cevriye, a doua ca vârstă dintre surorile Kazanci și profesoară de istorie națională a Turciei la un liceu particular. Mânca Întotdeauna sănătos și echilibrat și Își purta părul strâns perfect Într-un coc răsucit pe ceafă din care nu scăpa nici o șuviță rebelă. — Ai fost la bazar? De ce n-ai cumpărat și niște bețișoare de scorțișoară?! Ți-am spus de dimineață că o să avem la cină budincă de orez și că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Împletit; dat cu tone de fixativ, gel, ceară sau cremă de păr; Împodobit cu tot felul de accesorii de la agrafe la pietre prețioase și panglici; fie că era vorba de păr tuns scurt În stil punk, fixat cu clame În cocuri de balerină, făcut șuvițe sau vopsit În orice nuanță posibilă, fiecare din coafurile ei constituia un episod trecător În timp ce boala sa rămânea fermă pe poziții. După un lung sejur printr-un „sindrom depresiv acut“, Feride s-a Îndreptat spre „graniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
De pildă, părul! Avea un păr cârlionțat, negru și rebel - teoretic, ca al tuturor femeilor din familie, Însă practic doar ca al mătușii Zeliha. Mătușa Cevriye, profesoara disciplinată de școală elementară, de exemplu, purta Întotdeauna părul bine strâns Într-un coc, În timp ce mătușa Banu nici nu intra În discuție, deoarece purta aproape Întotdeauna batic. Mătușa Feride Își schimba frenetic coafura și culoarea părului În funcție de dispoziție, iar bunica Gülsüm avea părul ca bumbacul, fiindcă albise și refuza să se vopsească, pretinzând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să-i dea nici un răspuns. O putea vedea cu ochii minții pe Rose În bucătăria Întunecosă cu dulapuri laminate, portocaliu deschis cărora plănuia să le schimbe fețele dar nu avusese niciodată banii sau timpul necesar, cu părul strâns Într-un coc lejer, telefonul fără fir lipit de ureche, o spatulă În mâna cealaltă, făcând o grămadă de clătite de parcă În casă ar fi fost o armată de copii, doar ca să le mănânce de una singură la sfârșitul zilei. Și-l putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un ciubuc și începu să fumeze liniștită. După naștere se calmase și parcă nici nasul nu-l mai avea așa mare, poate din pricina pieptănăturii, atunci părul castaniu îi cădea bogat pe lângă obraji, acum își eliberase chipul ridicând părul într-un coc. Îi stătea mai bine, da, iată, nasul arăta obișnuit, ca orice nas. Observând poate privirea mea de simpatie mi se adresă și mă întrebă dacă am fost pe la țară și ce mai fac socrii și cumnatele ei. Îi răspunsei că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
amintirile mele dintr-al doilea război mondial. *** Sunt soldat Aldea. Ei, de moarte n-ai cum să te ferești, dar din război am scăpat, că m-a păzit Dumnezeu. Într-o zi am prins o șpioancă. O rusoaică frumoasă, cu coc mare, parcă o văd și acum. Trebuia să o ducem, nici nu mai știu unde. Eu și cu soldat Nistor am urcat-o într-un camion mare de război. O păzeam să nu fugă. Mare noroc am avut. Glumeam cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
-o într-un camion mare de război. O păzeam să nu fugă. Mare noroc am avut. Glumeam cu rusoaica, făceam cu sprânceana la ea. Nu știa românește, dar râdea întruna. Și-odată a dus mâinile la spate, și-a desfăcut cocul și a scos din el un pistol. Și l-a împușcat pe soldat Nistor. Și-a fugit. Eu m-am aruncat pe burtă, în camion. Dacă eram eu în fața șpioancei, m-ar fi împușcat pe mine. Dar eu am avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]