965 matches
-
atunci când coaja devine lucioasă. Vinetele cu nuanțe închise sunt mai amare. Dacă o coacere excesivă îi dă un gust amar, una insuficientă generează o substanță toxică numită solanină. • Când recoltați vinetele, nu trageți de codiță pentru a rupe fructul. Tăiați codița cu ajutorul unui cuțit bine ascuțit la aproximativ trei centimetri deasupra fructului. • Pentru a scăpa de gustul amar al vinetei este suficient să o cojiți, deoarece substanța responsabilă de acesta se află imediat sub coajă. Limacșii Limacșii nu ies decât seara
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
30% din totalul florilor de pe plantă. Raportul dintre florile femele și cele mascule variază în funcție de mai mulți factori: - vârsta plantei; - ordinul ramificațiilor tulpinii; - condițiile de mediu; - caracteristicile genetice ale soiului etc. Legătura dintre plantă și floare se face printr-o codiță subțire de 1,5 - 2 mm și lungă de 7 - 10 cm. Această codiță se ofilește odată cu maturarea florilor mascule și cade, iar la florile femele crește mult odată cu evoluția fructului. Planta este alogamă (entomofilă); polenizarea se realizează în special
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
în funcție de mai mulți factori: - vârsta plantei; - ordinul ramificațiilor tulpinii; - condițiile de mediu; - caracteristicile genetice ale soiului etc. Legătura dintre plantă și floare se face printr-o codiță subțire de 1,5 - 2 mm și lungă de 7 - 10 cm. Această codiță se ofilește odată cu maturarea florilor mascule și cade, iar la florile femele crește mult odată cu evoluția fructului. Planta este alogamă (entomofilă); polenizarea se realizează în special cu ajutorul insectelor care sunt foarte mult atrase în special de mirosul plăcut al florilor
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
de teren cât mai mare. Astfel, semințele pot ajunge și la 2 m distanță de plantă. Planta își exprimă această caracteristică genetică cu scopul autoînsămânțării și perpetuării speciei. De regulă, fructul crapă în trei părți deschizându-se de la vârf către codiță. Rareori crapă în două, atunci când este vorba de fructe mici, neevoluate și fără semințe viabile. După deschiderea completă a fructului, acesta capătă forma unei flori de lalea puternic deschisă. Gustul fructului imatur, înainte de a-și schimba culoarea în galben este
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
o plantă tardivă, mai ales cultivată în câmp, unde fructifică toamna, după 15 august. În spații protejate reci, fructifică cu o lună mai devreme. Planta fructifică, în general, pe lăstarii laterali, iar prinderea fructului pe lăstari se realizează printr-o codiță firoasă, subțire de 2 - 3 mm și o lungime de 10 - 15 cm. Principalele caracteristici ale fructului: - greutatea medie a fructului = 250 - 300 g, dar poate ajunge și la 500 g; - lungimea medie a fructului = 16 - 18 cm, dar poate
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
femeie de ambasador pe degetul mare de la mâna stângă îmi puneam mereu zurgălăi scoteam limba-n oglindă și-mi ziceam că-s circăreasă tatăl meu intra atunci în odaie și-mi spunea să fiu cuminte dar eu mereu scuturam din codițe și aduceam brotaci în casă pe care îi creșteam în cada cu rufe la muiat stricam ceasurile scoțându-le șuruburile și jucam miezul nopții a venit omul negru n-a sosit până când îmi simțeam limba leșinată în gură m-ascundeam
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
unui opaiț.” Știința magică le era predată până la vârsta de douăzeci de ani de arhedemonul Uniilă. La Înfățișare Solomonarii aduc a uriași sălbatici, cu chica roșcovană, ochii bulcucați, trupul păros, „cozi de pene la subțioară și noada terminată printr-o codiță”. În tradiția românească inițierea Solomonarului este un act obligatoriu, acesta fiind singurul personaj din folclorul mitic la care actul inițierii este În mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte pieptare pe care nu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
le mai cumpere pe cele artificiale. Nu uita! Oferă flori de sezon atunci când nu știi ce să alegi! Fiecare anotimp are flori frumoase. Sigur nu vei da greș! Înmânează-le florile în număr impar, de obicei fără ambalaj și cu codițele în jos. Evită florile artificiale!!! Cu ajutorul florilor poți exprima ce simți față de cineva, atunci când nu-ți găsești cuvintele. Știai că și florile au un limbaj al lor? Urmărește tabelul de mai jos și vezi ce semnificație are fiecare floare: Floarea
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Călărașu a mărturisit anchetatorilor că „...de frică am fugit iarăși și m’am ascuns”. c. „Am spart ușele și geamurile pe la dughene” Recunoașterea sinceră a celor scrise mai sus i-a aparținut muncitorului de 25 de ani din Negrești, Iftime Codiță care, probabil, a dat această declarație autoacuzatoare strâns bine cu ușa. Iată cum descria acesta evenimentele petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau altă treabă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
șeful de geandarmi l’a dat la o parte și atunci oamenii din Căzănești având în frunte pe N. Strâmbu au năvălit în casă și au stricat tot acolo”. Cât despre participarea proprie la devastările ce s au produs ulterior, Codiță declara că „...am fost luat cu sila și am spart ușele și geamurile pe la dughene aruncând și eu marfa afară (...)”. Acest Iftime Codiță a confirmat că prima grijă a răsculaților mânioși a fost aceea de a pătrunde în biroul arendașului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
casă și au stricat tot acolo”. Cât despre participarea proprie la devastările ce s au produs ulterior, Codiță declara că „...am fost luat cu sila și am spart ușele și geamurile pe la dughene aruncând și eu marfa afară (...)”. Acest Iftime Codiță a confirmat că prima grijă a răsculaților mânioși a fost aceea de a pătrunde în biroul arendașului pentru a distruge condica ce cuprindea învoielile agricole pe anul 1907. Ca și la Pungești, revolta a ținut două zile, adică miercuri, 7
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Brahms e Beethovențel, Maeterlinck (simbolist neagreat de Caragiale) Pontifex Maximus Mauricius Maeterlinckus, Beethoven se românizează în Babacul, Dante e autohtonizat Alighierescu, Haydn e papa Joseph iar Haendel rămîne puișorul săsesc; nu scapă nici compozitorul Caudella numit cu intuiție etimologică maestrul Codiță, în perioada cînd îi era colaborator la Hatmanul Baltag, Iacob Negruzzi e înaintat la rangul de Ilustre și iubite Hatmane, chiar autorul semnînd Stacan Comis o scrisoare în care transmitea "Salutările mele lui Pleașcă zis Missir." Nu scapă epidemiei de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Balland, Paris, 1990. PATAPIEVICI Horia Roman, Cerul văzut prin lentilă, Ed. Nemira, București, 1995. PATAPIEVICI Horia Roman Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării, Humanitas, București, 1995. PÂRVULESCU Cristian, Politici și instituții politice, Trei, București, 2002. PASTI Vladimir, MIROIU Mihaela, CODIȚĂ Cornel, România: starea de fapt, Nemira, București, 1997. PATRICIU Dinu, RUSU Horia, Capitalismul românesc. Un proiect, Fundația René Radu Policrat, Omega, București, 1998. PAVEL Dan, HUIU Iulia, Nu putem reuși decît împreună. O istorie analitică a Convenției Democratice (1989-2000), Polirom
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
un liman necunoscut și fermecător, iar ora se sfârșea prea repede, și venea ora de matematică și altele, și până la viitoarea oră de muzică mai dura o veșnicie! A doua iubire, paralelă cu prima, a fost Olga, o copilă cu codițe lungi, rotundă la față, cu ochii căprui, cu ciorapi albi trei sferturi, în sandale cu cheutori deasupra labei piciorului, cu fustița deasupra genunchilor, curată ca din cutie, cu dinții albi ca perlele, înșiruiți frumos, cu o gură mică, cu buze
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
negru era închiriat (când nu-l avea pe al lui, propriu), iar în picioare ghete cu găurele multe, în care intrau șireturile lungi, își dădea cu peria peste mustăți, le ungea cu “brandolină” ca să “stărlucească”, și le arcuia frumușel cu codițele tari înspre sus, își lua nevasta și mergea la Hanul lui Topor, care era nu departe de casa lor, pe Sărărie, un loc celebru de popas pentru toată lumea: cărăuși, căruțași, hamali, funcționari, scriitori etc. Aici, la han, comanda niște fleici
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu obrăjorii rozii; cam urâțică, ziceau cei mari despre mine, dar vioaie și inteligentă. Nu mă prindea nimeni, oricât ar fi fugit după mine, dar eram atât de fricoasă, încât mă temeam și de umbra mea. Aveam părul răsucit în codițe și eram îmbrăcată cu rochiță și șorțuleț înflorat, cu ciorăpei albi trei sferturi și cu pantofiori de lac, negri. Așa erau timpurile, așa era lumea și așa erau locurile acelea atunci. Eram două verișoare, ea era mai mare decât mine
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mă privea cu subînțeles, satisfăcut parcă de neliniștea și suferința mea. Înțelesese destul, mai mult chiar decật ar fi trebuit să înțeleagă. Nu eram încă pregătită pentru dragostea lui. Am rămas singură la bucătărie, încercậnd să-l alint măcar pe Codiță, pisoiul de rasă, foarte atașat de Yon, care nu pierdea nici o ocazie de a se gudura lingușitor pe lậngă stăpận. Ce n-aș fi dat să fiu în locul lui Codiță!.. Dar Codiță nu ma băga în seamă, supărat probabil că
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
rămas singură la bucătărie, încercậnd să-l alint măcar pe Codiță, pisoiul de rasă, foarte atașat de Yon, care nu pierdea nici o ocazie de a se gudura lingușitor pe lậngă stăpận. Ce n-aș fi dat să fiu în locul lui Codiță!.. Dar Codiță nu ma băga în seamă, supărat probabil că-i nefericisem stăpậnul. Dintotdeauna am iubit animalele mai mult decật pe oameni, considerậndu-le mult mai sincere și mai fidele. Reținerea lui Codiță m-a enervat și mai mult. Ceva nu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
la bucătărie, încercậnd să-l alint măcar pe Codiță, pisoiul de rasă, foarte atașat de Yon, care nu pierdea nici o ocazie de a se gudura lingușitor pe lậngă stăpận. Ce n-aș fi dat să fiu în locul lui Codiță!.. Dar Codiță nu ma băga în seamă, supărat probabil că-i nefericisem stăpậnul. Dintotdeauna am iubit animalele mai mult decật pe oameni, considerậndu-le mult mai sincere și mai fidele. Reținerea lui Codiță m-a enervat și mai mult. Ceva nu era în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
n-aș fi dat să fiu în locul lui Codiță!.. Dar Codiță nu ma băga în seamă, supărat probabil că-i nefericisem stăpậnul. Dintotdeauna am iubit animalele mai mult decật pe oameni, considerậndu-le mult mai sincere și mai fidele. Reținerea lui Codiță m-a enervat și mai mult. Ceva nu era în ordine cu ființa mea care încerca disperată să se regăsească pe sine. Credeam cu tărie în vocația inefabilă ce-mi fusese hărăzită, aceea de a fi printre oameni și alături de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
la greu. Îmi dorisem mereu să făuresc opere ca niște catedrale, să modelez suflete, să sintetizez temporalul cu eternul. Cậnd toți se îndoiau de puterile mele, îi priveam cu ironie șimi spuneam: continuă! L-am ademenit pậnă la urmă pe Codiță și, luậndu-l în brațe, m-am furișat în camera lui Yon, ducậndu-i-l ca pe un trofeu. Yon mă privea ironic, ca și cum ar fi rezolvat un silogism prea simplu pentru el... Era deja prea tậrziu! N-am încercat să mă explic
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
loc geometric al suferinței mele, căci numai tu îmi dai puterea să-mi uit durerea, să mai cred în oameni, în dragoste, în vise. - Yoane, Yoane, tu mă aștepți cu flori proaspete în glastră, cu vin rece de la beci, cu Codiță lậngă tine, cu tot ceea ce mi-e drag, cu ochii tăi nebuni de dor, cu dragostea ta ciudată, pe care uneori nu pot s-o înțeleg. - De ce mă chinui tu pe mine, Yoane? Cậnd și cum vor fi oare clipele
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
cutie cu fotografii din copilărie. La un moment dat a găsit-o. M-a lovit drept în creștet. Imaginea mi-a provocat o revelație. Dar nu eram încă sigur. în fotografie erau doi tineri, un bărbos și o hipiotă cu codițe flower power, ținând într-un rucsac un copilaș de câteva luni. În spate se distingea o plajă pustie pe care o recunoșteam, nu știu după ce, care îmi era familiară. Și fețele celor doi mi-erau cunoscute, dar nu știam de unde
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
un corp perfect, antrenat să stea bine de sute de ore de gimnastică, ce-i dădeau o ținută de invidiat. Părul permanent ondulat, dar fără să fie artificial, roșcat în șuvițe aurii vara, pe care iubeam să le împletesc în codițe ștrengărești, în vacanțele de pe malurile mărilor lumii, se despletea și-mi intra în ochi și în gură în nopțile de amor nesfârșit, terminate în îmbrățișări adormite, până când doar soarele sau căldura ne mai trezea. Avea plăcere în a-ți oferi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să ascundă cine știe ce taină ori fel și fel de promisiuni În compartimentul aflat deja În mișcare. Pendula și frunza În fața mea, o frunză galbenă de arțar se balansa periculos, gata să cadă. Apropiindu-mă am văzut că avea totuși o codiță mult mai lungă decît mă așteptam, de treipatru ori mai lungă decît ea. E adevărat, felul În care atîrna și În care pendula dădea Însă impresia că oricînd se poate desprinde. Nu știu de ce, mi-a venit ideea că ar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]