1,222 matches
-
purtat În fața ofensivei conservatoare. Imaginea este acum completată cu alte teme, extrem de relevante din punct de vedere politico-ideologic: afirmarea legalismului mișcării irlandeze și a loialismului față de monarhie, temă alăturată Însă referirilor la oprimarea națională exercitată de Anglia sau la măsurile coercitive inițiate de cabinetul conservator. Apare pentru prima dată, ca subiect al articolelor din Gazetă, aripa radicală a mișcării irlandeze și se discută chestiunea irlandeză În paralel cu chartismul. Totodată, nu lipsesc celelalte teme stereotipe referitoare la Irlanda, În primul rând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a surprinde esența, deontologia poate fi definită ca suma (ansamblul, totalitatea) normelor care conturează un anumit tip de comportament profesional sau privat. Situându-se la granița dintre drept și morală, o parte a acestor norme este consacrată juridicește (apare forța coercitivă a statului) iar altele, cele etice, sunt sancționate doar de opinia publică. Răspunderea funcționarului public intervine atât pentru încălcarea obligațiilor profesionale impuse de funcția publică, cât și pentru încălcarea normelor de comportament (atât în interiorul cât și în exteriorul instituției). Abaterea
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
mai spus, fiecare clipă a vieții este o lecție. Sunt experiențe aducătoare de satisfacții și împliniri, dar și lecții corective. În timp ce în școala familială și cea instituțională își află loc înțelegerea, îngăduința și chiar toleranța, în școala vieții educația este coercitivă, dură și în multe cazuri necruțătoare. Aici nu funcționează pedagogia duhului blândeții, nici permisivitatea, nici mila. Greșelile sunt sancționate prompt și aspru. Dacă, de exemplu, nu îți lucrezi bine pământul pentru că îndrăgești umbra și somnul, atunci mănânci prost, umbli cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și pentru cei acuzați de hărțuire; - el însuși, ca și ceilalți manageri să fie exemple de neutilizare a hărțuirii și de luptă împotriva unor astfel de practici în organizație. De aceea, se impune crearea unui mediu de lucru mai puțin coercitiv, cu un nivel redus de stress, dar care să asigure creșterea productivității muncii, mediu de lucru în care toți lucrătorii să facă cu plăcere ceea ce știu ei mai bine să facă. 2. Familia și mediul extern în general În ceea ce privește acțiunea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
țării ceea ce generează o disparitate internă destul de accentuată. Folosindu-se de acest atu energetic, Moscova a oprit livrarea de resurse energetice către unele țări europene, pentru a pedepsi și sancționa unele măsuri luate în politică sau în economie. Aceste măsuri coercitive au fost luate cu scopul de a-și păstra o influență sporită. Din punctul de vedere al moștenirii poporului rus, aceștia au fost urmași unor mari imperii (Imperiul łarist și Uniunea Sovietică sau Imperiul cel Rău) care și-au fundamentat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
europene. Faza inițială a proiectului este completă și conductele au ajuns pe teritoriul Siriei. Însă principala problemă rămâne că statele care participă activ la proiect (dețin acțiuni în companie) sunt încă dependente de importul rus, „făcându-le vulnerabile la acțiunile coercitive”<footnote Gal Luft, Energy Security Challenges for the 21st Century: A Reference Handbook, Ed.Greenwood Publishing Grop, Santa Barbara, California, 2009, p. 259; footnote>. „Egiptul a început livrarea de gaz natural către Siria, printr-o conductă ce traversează Iordania - parte
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
acestor resurse a constituit și va constitui o armă economică de care Federația Rusă s-a folosit și se va folosi pentru a a-și consolida poziția internațională. Așadar securitatea internațională a Federației Ruse este în principal bazată pe modul coercitiv în care își folosește resursele energetice și pe felul în care aceasta își consolidează poziția de mare actor economic. „Un factor de risc la adresa securității îl reprezintă dependența energetică. Europa este cel mai mare importator mondial de petrol și gaze
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
elevilor, astfel incât aceștia să adopte o atitudine creatoare în activitatea pe care o desfășoară. Principii orientative: ¾ Prin strategia adoptată profesorul trebuie să ofere câmp de manifestare a spontaneității și inițiativei elevilor. Strategia permisivă este indiscutabil superioară celei inhibitive și coercitive. ¾ Folosirea unor metode și procedee speciale pentru declanșarea și stimularea diverșilor factori ai potențialului creator. În ansamblul strategiei didactice adoptate, profesorul poate apela la modalități care să vizeze în mod deosebit unul sau altul din factorii psihici ai creativității (gândire
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
1.) relevă faptul că, imediat după 1990, numărul persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție - a scăzut simțitor (în anul 1991 s-a înregistrat cel mai mic număr de persoane condamnate definitiv - 140). Dar alături de aceasta trebuie să intervină și forța coercitivă a statului, manifestată prin intermediul organelor judiciare, căci nu trebuie să uităm cuvintele lui Blaise Pascal „Este drept ca ceea ce-i just să fie urmat; este necesar ca cel mai puternic să fie ascultat. Justiția fără forță e neputincioasă, puterea fără
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
punctajelor proiectelor și de aprobare a unui număr de proiecte cu punctaje similare (prin aceasta se înțelege similar de slabe) . Această tendință rațională a universităților poate fi descrisă ca un comportament isomorfic . Powell și DiMaggio (1983) vorbesc despre un isomorfism coercitiv, unul mimetic sau unul normativ (p. 67). Isomorfismul pe care îl identific în cazul de față se situează la intersecția acestora, în special a primelor două, pe de o parte existând constrângerile instituționale impuse de guvern prin instituțiile coordonatoare, care
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
67). Isomorfismul pe care îl identific în cazul de față se situează la intersecția acestora, în special a primelor două, pe de o parte existând constrângerile instituționale impuse de guvern prin instituțiile coordonatoare, care conduc mai degrabă spre un isomorfism coercitiv, iar de altă parte, de la o rundă la alta, odată ce informația cu privire la comportamentele anterioare ale universităților devine publică, tendința de imitare a celorlalți competitori considerați a fi de succes conduce la isomorfism mimetic. Competitorii potențiali pentru obținerea de granturi în
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
însă în partea dedicată constrângerilor instituționale, formularea lor a permis ocolirea regulilor și identificarea de „portițe” de către actorii participanți în competiție, ajungându-se mai degrabă la un tip de isomorfism pe care l-aș putea numi de tip laissez-faire decât coercitiv. S-a ajuns astfel la rezultate sub-optime de utilizare a resurselor comune, isomorfismul manifestându-se prin omogenizarea comportamentelor necolegiale și parteneriale, care nu produc însă cele mai bune rezultate în raport cu criteriul cost-eficiență al proiectelor și cu utilizarea bunului comun. Este
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
rămâne regândirea conceptului de putere și a implicațiilor acesteia asupra practicii relațiilor internaționale. Plecând de la experiențele existențiale ale femeilor, de la capacitatea grijii, transformată în etică a grijii, precum și de la realitățile interdependenței (umane și, extins, statale), feminismul perspectival propune substituirea puterii coercitive cu puterea coactivă. Puterea exercitată asupra celuilalt poate fi transformată în puterea de a face ceva împreună cu celălalt, care să aducă beneficii reciproce și să cimenteze o relație de putere împărtășită. Este un pas conceptual care poate duce la deconflictualizarea
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
dezică de consecințele acțiunii respectivului, să-și deroge orice fel de responsabilitate, să-l izoleze și să-l evite, prevenindu-i totodată pe cei neavizați de comportamentul nociv al semenului lor. Asupra individului în cauză nu trebuie să se intervină coercitiv ci doar pedagogic, atrăgându-i-se atentia asupra efectelor negative. Immanuel Kant spunea undeva că "nimeni nu mă poate sili să fiu fericit în felul său". Ca ființă rațională, am propriul meu sistem de valori în perimetrul căruia acționez, propriile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
persistența sensului acesteia sunt izbitoare în decursul timpului. Oriunde statul se materializează ca o entitate supraordonată și oriunde individul occidental își revendică dreptul la libertate, el înțelege de fapt ceea ce spunea Hobbes: absența interdicțiilor externe, înlăturarea constrângerilor exterioare, minimalizarea dependenței coercitive. Cu alte cuvinte, libertatea politică reprezintă în mod special libertatea față de, nu libertatea de a... Obișnuim să o numim libertate negativă, însă, de vreme ce această afirmație dobândește cu ușurință un sens depreciativ și contribuie la prezentarea libertății politice în sensul de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ca prim centru - o concepție centrică ce ignoră existența puterii de atracție exterioare. Totuși, mai puțin îngust și mai puțin modest, recunoaștem puterea excentrică a gravitației care ne atrage în jos. Ca răspuns, ne luptăm să ne eliberăm de forța coercitivă a condiției noastre pământene, încercând să ne înălțăm, având înălțarea drept obiectiv excentric, țel explicit al strădaniei noastre. După cum vom vedea, această luptă tensionată constituie o componentă vitală a expresiei artistice, pentru că ea dramatizează conflictul atotcuprinzător dintre forțele care încearcă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe care le face în școală sunt aflate și de către conducere. III.NEGOCIEREA “A avea o minte luminată de rațiune este virtutea cea mai mare.” (Heraclit) Conflictul poate fi angajat sau soluționat bazându-ne pe: -putere (politică, violență fizică, intenții coercitive); -drepturi (proces legal); -interese (negocierea). La modul cel mai general, negocierea poate fi definită ca: interacțiunea dintre grupuri și/sau persoane cu interese și obiective inițiale divergente, care vizează după discutarea și confruntarea pozițiilor, obținerea unui acord și luarea unor
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
o familie cu o bună funcționare emoțională, ai cărei membrii se simt bine uniți în compania celorlalți, dar care nu gândesc sau reacționează toți ca unul. Părinții care nu sunt bine diferențiați, sunt tentați să apeleze mai frecvent la măsurile coercitive și la pedepsele fizice, să-și intimideze și să-și învinovățească copiii să-i oblige sau să-i descurajeze. O limită a acestei teorii este aceea că ea pare să fie prea complicată pentru a fi înțeleasă de majoritatea părinților
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
interesantă variația stilurilor educative în funcție de identitatea copilului; primii născuți băieți sunt controlați și sancționați mai sistemastic; autorii elvețieni nu constată variația controlului în funcție de sexul copilului. În ceea ce privește exercitarea autorității parentale, ea se exercită în trei forme în familiile geneveze: 1.autoritate coercitivă, bazată pe convingerea părinților că vârsta mai înaintată implică o mai mare competență etc.;se pune accent pe precizia indicațiilor date copilului și pe forță, pe necesitatea de a asigura supunerea imediată și necondiționată a acestuia; 2.autoritatea persuasivă sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
lăsa o anumită “marjă de manevră” în raport cu aceasta; 3.autoritatea structurantă sau “parteneriatul” lasă copilul “să se lovească de pragul de sus”; părintele oferă repere care să-l orienteze pe acesta în construirea autonomiei personale. Autoritatea se exercită în forme coercitive îndeosebi în familiile în care mama are studii elementare și în cele în care tatăl este funcționar subaltern; la nivelul claselor mijlocii, coerciția este prezentă în familiile “bastion”. Sociologii elvețieni disting între “tehnici de influență” și “principii educative” ale familiei
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sancțiunilor ce obligă la supunere, caracterizează un raport de dominare.Dominanța poate fi legitimată și raportată la un statut de autoritate, de competență sau de prestigiu.Ea poate antrena efecte diferite după caracterul său public sau privat și după modalitățile coercitive pe care le utilizează . O problemă psihologică deosebit de importantă, referitoare la adolescență este aceea a afirmării de sine.Manifestările afirmării de sine sunt simptome ale dezvoltării personalității. Încercările de afirmare a personalității făcute de adolescenți se manifestă atât pe planul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
conștiinței omului, arată cât de evoluat este imdividul din punct de vedere moral” <footnote Petru Iluț, Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, 2001 Pantelimon Golu, Vasile Constantin apud Tiberiu Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990. footnote> . apăsătoare, impuse și coercitive.Din acest motiv, încălcarea de către aceste personae a principiilor nu este însoțită, așa cum ar fi normal, de sentimentul mustrării și al regretului, de acea conștiință a răspunderii, care găsește argumente raționale pentru condamnarea încălcării lor și pentru revenirea la o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sine au pus în evidență o pronunțată tendință de instabilitate, de oscilație între comportament autonom, definit prin îndrăzneală, gust pentru risc, dorință de libertate și indulgență, aspirație către nou, nonconformism și un comportament dependent, definit de obligații și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
firești, acesta ajunge să trăiască așa-numitul “conflict de adaptare ”, care se exprimă printr-o atitudine protestatară în fața oricărei rezistențe, opoziții sau interdicții. Manifestările repulsive ale copilului dovedesc, în majoritatea cazurilor, tocmai faptul că în trecutul său au acționat mijloace coercitive brutale, stări conflictuale severe, pedepse umilitoare, suprasolicitare școlară etc., care au determinat reacții de răspuns emotiv-impulsive de tipul: accese de mânie, furie, crize de violență, reacții revendicațive, hoții, vagabondaj etc. După cum spune V.Pavelcu, “conflictele afective pot duce la sciziunea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
măsură luată de guvernul liberal, menită să lovească în mișcarea muncitorească a fost votarea ”Legii Orleanu”, care îngrădea dreptul de organizare a lucrătorilor industriali, din unitățile aparținând statului. Interzicerea dreptului de a participa la greve , va fi o altă măsură coercitivă, pe care guvernul liberal o va lua în perioada 1909 - 1921. Este perioada premergătoare declanșării primului război mondial, a crizelor balcanice și a încercării unor elemente burgheze din mișcarea muncitoarească de a submina activitatea acesteia. Acțiunile premergătoare datei de 31
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]