1,963 matches
-
că Blaga va fi patronul spiritual și se acceptă ca element de relație cu vechiul S. „o substanțială armătură teoretic-filosofică”. Se mai precizează: „Ceea ce vrem nu e «un simplu magazin de mărfuri» [...] ci un discurs sincretic, în albia căruia să coexiste, să se încapsuleze sau să se întrețeasă arta, filosofia, știința, morala, religia, în întruchipările lor particulare și în metabolismul lor cel mai specific”. Rubricile interesează literatura și istoria culturii: „Fețele veacului”, „Istorie și memorie”, „Cronica literară”, „Religie și spirit”, „Convergențe
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
americani În lupta lor Împotriva Coroanei britanice. Spiritul acestui mesaj a continuat să trăiască În viața tinerei republici și după Revoluția Americană. Celalalt vis, scrie Turner, „a fost idealul democratic - guvernarea, de către (și pentru) popor”61. Aceste două vise au coexistat „cu trecerea În proprietate privată a domeniului public liber și a resurselor naturale ale Statelor Unite ale Americii”. Turner avertiza totuși că „democrația americană s-a bazat pe o abundență de terenuri libere ieftine, acestea au fost Însăși condițiile care i-au modelat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lor de acțiune este biosfera și nu un anumit teritoriu. Problema reală În cazul Europei este dacă popoarele sale pot sau nu să-și extindă afiliațiile și aspirațiile de la particular la universal și de la local la global. Este posibil să coexiste și chiar să prospere, Într-o lume cu atâtea loialități divizate? În măsura În care culturile locale se simt amenințate de forțele naționale, transnaționale și globale mai puternice, este probabil că Își vor vedea culturile ca pe niște „proprietăți care trebuie apărate” afundându
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au fost relativ mici În comparație cu Statele Unite ale Americii. America este o națiune de imigranți. Toată lumea - cu excepția americanilor nativi - a venit din altă parte, iar majoritatea imigranților, cel puțin pentru primele trei secole, proveneau din Europa. În schimb, culturile europene, au coexistat adeseori În aceeași regiune de milenii. A-i primi cu brațele deschise pe noii sosiți s-a dovedit a fi o provocare. Valul modern de imigrație a Început să atingă Europa după cel de-al doilea război mondial. Criza forței
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avem de-a face mai mult cu un continuum între cele două niveluri.) Să precizăm în acest sens că totuși, după cum sugeram, teoria atitudinilor duale nu se confundă cu ipocrizia, exprimată și în zicala de mai sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psihocomportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă mai este numită de T. Wilson și colaboratorii săi (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită; prima este cumva automată, cea de-a doua, conștientă, deliberativă. Date empirice sistematice atestă, de asemenea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În țesătura scrierilor începe să-și facă loc reflecția asupra literaturii; literatură și manifest, lirism și autodescriere sunt de aci înainte inseparabile. Cărțile scrise în anii războiului, după experiența pariziană, sunt asemenea texte în care literatura, metaliteratura și discursul programatic coexistă. Volumele Un lup văzut printr-o lupă și Inventatorul iubirii. Parcurg imposibilul. Moartea moartă, ambele tipărite în 1945, sunt sonde aruncate în profunzimea temelor suprarealiste: hazardul obiectiv, iubirea, visul, conștientul și inconștientul, natura, imaginea poetică. Obiectivul pe care și-l
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
a problemelor pe fiecare axă (spre exemplu, trei probleme necesită o matrice 3×3). Se va bifa diagonala intersecției problemelor cu ele însele și se va marca cu un „X” oricare soluții produse de cuplurile de probleme care nu pot coexista. Se vor șterge din matrice toate problemele care prezintă numai spații goale, deoarece ele nu dovedesc interacțiuni cu altele, și deci pot fi rezolvate în mod independent. Tabelul 16. Matrice de analiză în AIDA 2. Se vor identifica perechile incompatibile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
categorisi pripit, ceea ce duce la reacții neconforme cu realitatea, iar în ceea ce privește învățarea socială, la conflicte și denaturări ale suportului pozitiv de activitate. Care să fie soluția? Pendry, Macrae și Hewstone (în Moscovici, 1998) au observat că în cazul stereotipurilor pot coexista două procese: - activare automată (spre care toți subiecții sunt înclinați, oricare le-ar fi prejudecățile); - inhibare controlată (un proces utilizat de subiecții cu un nivel scăzut de prejudecăți). Așadar învățarea trebuie să conțină obligatoriu dezvoltarea celui de-al doilea nivel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
hieratica ordine spirituală. El poate fi considerat, în fapt, autorul unei singure cărți, Arca lui Noe, un volum concentrat și original prin aliajul de intelectualizare și arhetipal, tendințe mai dificil convergente. Aici o reală „putere de ideație” și imaginea rară coexistă cu legenda și mitul. Poetul, el însuși un singuratic - chiar dacă, în 1923, în cadrul grupării Poesis, vorbea despre F. M. Dostoievski, chiar dacă a fost prezent la conferințele și întâlnirile inițiate de Criterion și a colaborat ceva mai mult la „Gândirea”, S. s-
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureală. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, către rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epocă pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende care au alimentat frenezia căutării unei limbi a Paradisului. Propunîndu-ne
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
bărbătească, pallium-ul fiind o togă scurtă purtată mai ales de filosofi). ( Desigur că și în limbajul românesc - cel ce a precedat și a rezistat slavizării limbii de cult, dacă... sapi, dai de Tertullian. Puterea elementului latin a făcut să coexiste în vorbirea religioasă paralelisme ca "bunăvestire"/ "blagoveștenie", "binecuvântare"/ "blagoslovire" sau originalul răspuns, prin calc lingvistic, al primei adresări: "bogdaproste" - "să fie primit".) Fiind implicați în traducere doi scriitori (Hanibal Stănciulescu și Gabriela Sauciuc) și un filosof, Cristian Bădiliță (înțelegem din
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
în care pulsațiile încordate, aspirația torturantă către „rotundul întreg”, către acel punct inițial al cosmosului „unde izvoarele vieții și morții se-ntâlnesc”, reafirmarea neostoitului nesațiu pentru febrile interogații, nostalgia, mai accentuată acum, provocată de trecerea vremii, conștiința apropierii orizontului morții coexistă cu liniștea durerii („Lacrima curăță noaptea de noapte”, Frunză cu ochii de pasăre), cu alternanța încrederii și neîncrederii în capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului, dar și cu mărturisirea imposibilității de a renunța la cuvântul poetic. Se face, de
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
patru timpi a omenirii nu este decât repetarea aceluiași model, de natură terestră, încarnat pentru prima dată de Imperiul Babilonian. Acestui model, perisabil, terestru, i se opune adevăratul model, veșnic, ceresc. Cu toate acestea, ambele ϑβΒ≅4, deși fundamental incompatibile, coexistă și se tolerează reciproc în cadrul istoriei, în cel mai firesc mod. Potrivit visului lui Nabucodonosor, distrugerea statuii - adică sfârșitul stăpânirii pământești - este provocată de lovirea acesteia de către o piatră nearuncată de vreo mână (Dan. 2,34). În acel moment regatul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
moral insanityă apare ca o insensibilitate completă: absența milei, ferocitate, răceală, absența remușcărilor lipsa dorinței de a-și repara faptele comise. Toate acestea vorbesc de o atingere gravă a conștiinței morale a acestor persoane. Insensibilitatea morală este constituțională și poate coexista cu alte simptome ale degenerescenței. Ea poate apărea ca o trăsătură unică de caracter (psihopatieă sau În cadrul unor afecțiuni psihice grave (epilepsie, isterie, paralizie generală progresivă, involuție senilă, alcoolism, sindromul psiho-organic cerebral post-traumatic etcă. Un loc aparte trebuie acordat analizei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
decurge și dubla natură a persoanei mele: ființa exterioară care este trupul, sfera somatică și ființa interioară, adică sufletul, viața psihică. Natural că somaticul și psihicul sunt părți pe care le separă conștiința și facultatea mea de autoreprezentare, dar ele coexistă În cadrul aceluiași tot unic care este sistemul personalității. Persoana mea există În lume și Într-un permanent raport cu alții, În primul rând prin prezență corporală. Orice atingere a trupului meu Îmi afectează existența În diferite forme și grade. Eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vom vedea mai departe, dublul nu sunt unul și același lucru. Orice persoană are un Eu. Eul personal are, din punct de vedere psihologic și moral, o parte activă dominantă (Eul activă și o parte pasivă dominată (Eul pasivă, care coexistă și au un rol de echilibru compensator În dinamica persoanei. De ele depinde echilibrul psihologic și moral al persoanei. Exemplele de dublete sunt numeroase și ne vom referi În continuare la câteva dintre cele mai cunoscute. Trebuie Însă notat faptul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipurile menționate scoate În evidență anumite trăsături, la care ne referim atunci când se face clasificarea tipologică a persoanelor. Din aceste motive, toate tipurile de personalitate nu se exclud, ci se completează reciproc. Mai mult chiar, se poate spune că ele coexistă, Întrucât o persoană este definită din punct de vedere psihologic, cultural, profesional, social, spiritual și moral. Revenind la tema noastră, spre deosebire de tipul psihologic, care are un caracter constituțional, preformat, determinat de raportul dintre constituția somatogenetică și dispozițiile temperamentale care decurg
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ajuns abia Nicholas Sims-Williams, Bactrian Documents from Northern Afghanistan. I: Legal and Economic Documents, Corpus Inscriptionum Iranicarum III.2, Oxford University Press, Oxford, 2000. De altfel, Frantz Grenet reamintea, mai demult, faptul că „dacă lăsăm deoparte budismul, istoria cultelor care coexistau În Bactriana antică este extrem de puțin cunoscută” (cf. „Trois documents religieux de Bactriane afghane”, Mélanges offerts à Raoul Curiel, StIr 11, 1982, p. 155). 170. Cum au circulat aceste tezaure arheologice, abia descoperite și adeseori foarte dificil de catalogat, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
HP”: ,,Nessus centaurul de 125 HP/ campionul uzinelor Fiat și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în limba franceză, poeme-jurnal în care însemnări cotidiene, lapidare trimiteri la lecturi recente, contacte și prietenii, munca și supraviețuire coexista în preajma intuițiilor poetice. În tot, scrisul lui respira angoasa eternului exilat, căutând cu disperare să își construiască o fortăreața, o ,,insula” din însăși materialitatea fluida a cuvintelor. SCRIERI: Commémorations, Paris, 1937; Un Jour et une nuit, Paris, 1938; Mais une
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor, reprezentat în cazul corpului viu prin principiul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn localizat, revelator al unei perturbații care se reflectă la nivelul strict al unei funcții psihice anumite; b) sindromul, ansamblul de simptome care coexistă cu regularitate, relevând prin aceasta o origine comună; c) boala care comportă ideea de evoluție sau de proces, depășind prin aceasta sindromul, care prezintă o evoluție progresivă, o anumită etiologie, de regulă unică, și declanșând forțe interne de apărare, în vederea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Omul natural este „sălbaticul” (lat. selvaticus), pe când omul social este „cetățeanul” (lat. civis, -lis) locuitor al cetății. Analiza istorică a evoluției stării de sănătate mintală și a celei de boală psihică demonstrează faptul că acestea nu pot fi separate. Ele coexistă permanent pe tot parcursul evoluției istorice a umanității. În această „evoluție istorică” a sănătății și a bolii notăm o largă paletă de „factori modelatori” care acționează direct sau indirect atât asupra individului, cât și a comunităților social-umane. Ei sunt reprezentați
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însăși identitatea sa. Schimbările sociale rapide fac însă ca aceste modele să se devalorizeze, fiind înlocuite cu altele noi, care sunt asimilate de generațiile ce „intră” în lume și le adoptă. În acest caz, modificările rapide și profunde fac să coexiste în cadrul unei aceleiași comunități social-umane generații cu mentalități și conduite diferite, cu stiluri diferite de viață, cu aspirații și idealuri străine unele de altele. Aceste aspecte vor sta la baza conflictelor dintre generații. Conflictele dintre generații sunt conflicte legate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate să survină în timpul evoluției clinice a unui pacient ce are deja stabilită o maladie” (A. Feinstein). În sens strict, acest termen este limitat la bolile sau tulburările (și nu simptomele) care pot să se asocieze sau care pot „cosurveni” (coexista, coapărea) într-o tulburare dată, dar care nu sunt comorbide cu alte tulburări. Se poate vorbi de comoditate atunci când pacientul prezintă simptome din registrul a două tulburări diferite. Comorbiditatea patogenică survine când un bolnav evoluează către complicații sau boli diferite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]