871 matches
-
efectul dezirabilității sociale, al memoriei selective. Or, nu neapărat în accepțiunea severă a psihanalizei, ei nu conștientizează corect și complet adevăratele resorturi ale gândurilor, trăirilor, comportamentelor și deciziilor lor. Această posibilitate există, dar ea nu trebuie supralicitată. Cercetările moderne de cogniție socială demonstrează gradul destul de ridicat de luciditate al omului obișnuit. Bineînțeles că aici contează și alte variabile, cum ar fi inteligența, școlaritatea, experiența de viață. Pe de altă parte, să nu uităm că indiferent de cât de „false” sau „adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
confuzie (oricum potențial existentă la această vârstă) cu privire la începerea vieții sexuale și la libertinajul erotic. Dacă mama sau tatăl procedează astfel, de ce să nu fac și eu? (Strong, DeVault, Sayad, 1998.) 5. Am accentuat faptul că, și ca trăire și cogniție, pentru mulți copii divorțul înseamnă o eliberare. Totuși, în cazul imensei majorități - chiar atunci când din exterior pare spre binele copilului -, realitatea divorțului este însușită ca una amară șipare să-și lase amprenta în sufletul și mintea indivizilor pentru toată viața
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
existent, dar care sînt recompuse în mașinării textuale, cu scopuri de investigare 139. b) Apoi tautologia. La începutul lanțului, ipoteza unei gîndiri în întregime reprezentaționale, posibil de a fi explicitată după un sistem IPS. Aici și pentru un domeniu restrîns, cogniție = computare (ipoteză verificată de toate lucrările informaticienilor și de psihologia cognitivă). La sfîrșitul demonstrației după lărgirea ipotezei la alte "facultăți" sau funcții ale creierului (emoții, credințe, intersubiectivitate) -, întoarcerea la prima ipoteză. Orice cunoaștere este "computațională" ni se spune, printr-un
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
printre mulți alții, care sînt destul de semnificativi: Pylischyn și Fodor. Arhitectura lui Pylischyn: Acest autor 140 începe prin a afirma științificitatea unei metode care ia drept model fizica. Ca și fizica, știința cognitivă va fi descriptivă, refuzînd să vadă în cogniție acțiunea unei puteri misterioase, ca sufletul sau conștiința. Aceste entități ar trebui eliminate, căci ele împiedică tratarea serioasă a problemei. Dacă a cunoaște ceea ce se cunoaște este o "operație" care pune în joc factori biologici și capacități, a cunoaște procedeul
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Studiul de căpătâi al lui Almond și Verba, The Civic Culture (1963), a fost cel care a inițiat distincția tridimensională care sugerează existența unor culturi politice parohiale, dependente și participative, pe baza celor trei elemente ale personalității cetățenilor, și anume cogniția, afectivitatea și evaluarea (1963: 20). S-a sugerat de asemenea că pot exista și situații mixte; astfel, state precum Imperiul Otoman au avut o cultură "parohială-dependentă", în timp ce Franța, Germania și Italia au avut o cultură "dependentă-participativă" (1963: 20-5). Studiul, care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
utilizează materialul cognitiv al etapei respective și, prin urmare, istoria artei se grefează pe "istoria cunoașterii, adică pe devenirea logică". Lupasco profetizează că arta "va înflori cel mai amplu spre sfîrșitul unei dezvoltări "utilitare", adică al unei dezvoltări logice a cogniției"8. Această profeție trebuie să fi avut o rezonanță specială pentru André Breton. Era firesc, deci, ca Breton să-i ceară și lui Stéphane Lupasco să răspundă, alături de Heidegger, Blanchot, Malraux, Bataille, Magritte, Caillois și Joyce Mansour, la faimosul chestionar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o însușire a unui animal sau a unei păsări, ci modul în care ajunge la ea. În acest context, exercițiile ce premerg elementul de interdisciplinaritate sunt foarte importante deoarece ele stau la baza realizării unei ore interactive în care ambientul, cogniția, coparticiparea, eficiența, strategia reușesc să creeze limanul între științific și literar. În această contextualitate, bucuria elevului de a reuși, de a surprinde similitudinea literar - științifică devine elementul de existență momentană și nu numai; astfel, a)vulpea - șireată, lacomă, prefăcută, trăsături
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
metodei ca vine din aria gândirii critice, îndrăgite de copii și cu largi valențe cognitive - ciorchinele. Și n-ar trebui să surprindă pe nimeni, din punctul de vedere al temei prezentate, expresii ca: Exercițiul poate continua, creând astfel elementul de cogniție , cât și pe cel de creativitate. Un asemenea element de interdisciplinaritate este de dorit a se regăsi în fiecare lecție de la Cunoașterea mediului, de fapt el existând deja sub forma jocului de rol, a exercițiului, textului literar, astfel încât să se
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
greierele greșește întotdeauna și furnica-i cea harnică și bună? Chiar crede ursul că poate pescui cu coada? Pe vulpe n-o poate păcăli nimeni? Cu siguranță că răspunsurile suscită vii discuții în care se întâlnesc morala, știința, etica și cogniția. Și poate cel mai important lucru este faptul că reușim, prin aceste elemente, să stârnim, să incităm elevul să privească și să perceapă lumea din jurul lui în unitatea diversității sale, versus diversitatea unității sale, dând valoare actului educațional. Interdisciplinaritatea este
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
autobiografii sau narațiuni psihiatrice; * existența ca ÊTRE (ființare) actualizată de seria metafizică a miturilor, basmelor, romanelor care se în-treabă și ne întreabă "de ce existăm". Identificarea patternurilor narative universale pare să ne vorbească nu doar despre literatură, ci și despre natura cogniției (nature of mind) și trăsăturile universale ale culturii (cf. și E. Branigan, 1992: 10). Emblematică pentru istoria individului (conceperea de către Ricoeur a identității personale ca identitate narativă) și istoria umanității, povestirea prin "imensa sa capacitate mitică dă experiențelor individuale un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
consecințelor în mod univoc de efectul raționalității economice. Sau să nu transformăm Economia dintr-un mijloc al existenței (mai întâi al subzistenței) într-un scop al intersubiectivității sistemelor sociale. Sau... sau..., până la... lipsirea de sens a alternativei. Vocația nevrotică a cogniției Economiei de a se fixa în extremitatea parcimoniei numită abuzul de ceteris paribus (pe care matematica prestigiditează cunoașterea ca reducere la absurd!) legitimează externalitățile drept opțiuni raționale. Dacă însă raționalitatea și raționalizarea ca țeluri ale Economiei nu sunt simple vorbe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în legătură cu potențialul cognitiv al Economiei au și nu au temei. Mai ales fizicienii au temei în credința, mereu servită rațional, în experimentalismul funciar al științei lor. Dar toți criticii nu au temei atunci când fac abstracție de demarcațiile categoriale ale obiectului cogniției în Economie. Desfășurarea de forțe în contra specificului demersului teoretic al Economiei se originează fie în libertinajul ideatic permis de confortul redutei adevărului obiectiv, fie din dorința dezertării din teritoriul nisipurilor mișcătoare al certitudinilor subiective. În esență, explicațiile luptei de gherilă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fond, Economia, când vrea să se debaraseze de acuzele utilitariste și consumiste, ar trebui să fie o știință a creării valorilor destinate să facă masa cât mai agreabilă. Astfel se golește de conținut masa de acuze privind inadecvările epistemice ale cogniției economiei pentru că ea are ca știință alte conținuturi decât științele naturii. Obiectul ei este, într-un fel, natura în faza ei de reflexivitate, adică exact ceea ce ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și nu pot fi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru Economie. A explica în Economie rămâne o problemă de esențializare a coincidențelor dintre enunțuri și faptele a căror substanțiere înseamnă că au utilitatea lucrului bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise de Heisenberg (Heisenberg, 1971) în legătură cu măsurarea în lumea cuantică. Indeterminismul și incertitudinea (Broglie, 1980) în logica situațională pe care o folosim în studierea substanțierii contextelor în Economie fac regula
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
inclusiv sub forma unei contraobiecții. Calea regală pe care se pornește pentru succesul explicației este înțelegerea specificului misiunii unei științe, logica proceselor analizate, arsenalul adecvat al metodelor de analiză, substanțierea și instanțierea adevărului. Întoarcerea criticii Critica pentru întâmplarea că procesualitatea cogniției economice urmează alte reguli decât cele ale fizicii echivalează cu a da verdictul că ceva nu este real pentru că nu seamănă cu imaginea ta despre acel ceva. Or, regula minimală a înțelegerii universului cunoașterii este consistența logică sau, în limbaj
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economiei sunt vagi pentru că sunt relative înainte de toate, au conținut stabil incert sau, altfel spus, conceptele sunt consistente cu un context sau moment al contextului și doar cu acelea, nu în sens general, atemporal și aspațial. Economia are la baza cogniției sale presupoziții, toate acestea fiind forme ale presupoziției generice a comportamentului rațional. În realitate, nu ne referim la concepte autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
epistemologică în episoade odiseice ale cunoașterii, cu sensul de fixare cu lanțurile simplificării de catargul inexorabil al materialității, a rămas pentru Economie o constantă ce a încurajat pe fizicieni să ceară economiștilor să procedeze ca ei în călătoria pe marea cogniției. Cumva explicabil, fizicienii atrag atenția economiștilor (aș spune economicienilor) că au ales să se ocupe de un obiect ale cărui reguli de comportament au fost decelate deja de ei. Ciudata invitație (Bouchaud, 2008) la conformare epistemică adesea are ecou pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
esență, nu doar ca orizont, ci și ca nivel (inclusiv al înțelegerii și explicației). Simplu spus, circularitatea este geometrizare a echilibrului, iar acesta nu caracterizează procesualitatea economică. Formalizarea relațiilor cu scopul atestării circularității se știe că este un eșec al cogniției economice. Funcțiile econometrice destinate să formalizeze creșterea sunt ele însele victimele dogmei echilibrului bazat pe omogenitate, reversibilitate și echivalență. Or, analizele empirice dovedesc incontestabil că ceea ce este semnificativ ca volum al consecințelor, bunăoară, nu reprezintă un rezultat ar corelării variabilelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consistența consecințelor și se decid orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
interrelaționări subiective înarmate doar cu discernământ, care se manifestă sau nu se manifestă sau dacă se manifestă s-ar putea să fie incoerent, pentru a provoca stări fluctuante ca sens și volum, adică formule relaționare caracterizate mai degrabă prin instabilitate. Cogniția în Economie operează cu logica bivalentă, dar și polivalentă, cu o logică a contradictoriului, dar și a contextelor sau logica situațională. (Dumitriu, 1971; Lupasco, 1982) Din păcate nu avem încă o schemă de gândire logică care să răspundă substanțierii sistemului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
însele suspectate de inconsistență în privința mecanismelor de transmisie ale politicilor relevante pentru ceea ce numim mixul de politici. Circularitatea, cum am văzut mai sus, în zona mecanismelor de transmisie ține de epidemia omogenității prin echivalența dintre cauze și consecințe. Chiar strategiile cogniției economice, cum vom concluziona în continuare, născute din obsesia simplificării, până la unicentrarea semnificațiilor, devin surse de distorsiune, de turbulențe (vezi analiza privind tipurile de economie cazinou și autoreglementată). Nici perspectiva socioeconomică asupra proceselor economice, focalizată pe finalitate, nu reușește să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ceea ce se cheamă centrul privirii. Dar toate aceste constatări sunt provocate de defectele de conceptualizare, a căror corecție rămâne ca o miză deschisă pentru teoreticieni. Soluția ar putea să fie dată, pornind de la aceste constatări, părăsind exemplul configurării metodologice a cogniției din fizică. După cum vom vedea mai încolo, prima operație este fixarea modelului explicativ de o altă reprezentare, diferită de mecanism sau organism. Desigur, sunt multe alte probleme de rezolvat, inclusiv cele care țin de elucidarea căilor cunoașterii, tipurile de conceptualizare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
După cum vom vedea mai încolo, prima operație este fixarea modelului explicativ de o altă reprezentare, diferită de mecanism sau organism. Desigur, sunt multe alte probleme de rezolvat, inclusiv cele care țin de elucidarea căilor cunoașterii, tipurile de conceptualizare, specificul algoritmilor cogniției etc. Nimic din aceste proiecte de restructurare a Științei Economice nu ar putea să însemne ceva dacă nu se realizează și repoziționarea cunoașterii economice față de obsesia privind idealitatea echilibrului, pe care a împrumutat-o din mecanică, cea a concurenței, preluată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]