13,334 matches
-
18.04.2008). Nu mă încumet să formulez ipoteze explicative asupra originii formulei cu crengi; se poate totuși spune, cu oarecare siguranță, că aceasta se bazează pur și simplu pe ideea de amplificare (pentru care ramificarea e o bună metaforă cognitivă) și chiar pe efectul de surpriză al unei asocieri absurde.
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
Harvard și de Warwick au făcut o serie de experimente. Ei au determinat oamenii cu venituri reduse să se gândească la problemele lor financiare. Subiecții au obținut rezultate slabe în mai multe teste de cogniție, fiind apăsați de o încărcare cognitivă echivalentă cu ratarea unei nopți de somn. Cu alte cuvinte, sărăcia a impus o povară mentală echivalentă cu pierderea a 13 puncte de IQ, adică o diferență cognitivă similară celeia observate între adulții normali și alcoolicii cronici, arată cercetarea publicată
Cum afectează sărăcia creierul omului? Studiu tulburător by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63472_a_64797]
-
slabe în mai multe teste de cogniție, fiind apăsați de o încărcare cognitivă echivalentă cu ratarea unei nopți de somn. Cu alte cuvinte, sărăcia a impus o povară mentală echivalentă cu pierderea a 13 puncte de IQ, adică o diferență cognitivă similară celeia observate între adulții normali și alcoolicii cronici, arată cercetarea publicată în jurnalul Science, potrivit descopera.ro. Sărăcia naște părinți iresponsabili Sărăcia duce nu doar la o gestionare defectuoasă a banilor, ci chiar la o gestionare defectuoasă a resurselor
Cum afectează sărăcia creierul omului? Studiu tulburător by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63472_a_64797]
-
similară celeia observate între adulții normali și alcoolicii cronici, arată cercetarea publicată în jurnalul Science, potrivit descopera.ro. Sărăcia naște părinți iresponsabili Sărăcia duce nu doar la o gestionare defectuoasă a banilor, ci chiar la o gestionare defectuoasă a resurselor cognitive. Acest studiu explică, totodată, de ce unii oameni săraci nu reușesc să fie părinți buni. A nu se confunda povara mentală impusă de sărăcie cu stresul. Eldar Shafir, un cercetător de la Princeton și totodată unul dintre autorii studiului, alături de Anandi Mani
Cum afectează sărăcia creierul omului? Studiu tulburător by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63472_a_64797]
-
care ar trebui să opui rezistență, e mai probabil să uiți lucruri, o să fii mai puțin răbdător, mai puțin atent cu copiii tăi când vin de la școală". La nivel macro, recesiunea a dus la pierderea unei cantități uriașe de abilitate cognitivă. Cercetătorii țin să explice un lucru: Nu este vorba despre oameni săraci, ci este vorba despre oamenii care se întâmplă să trăiască în sărăcie. Toate datele sugerează că nu este vorba de persoane, ci de contextul în care trăiesc".
Cum afectează sărăcia creierul omului? Studiu tulburător by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63472_a_64797]
-
modă în domeniul speculativ: de pildă termenul de „intenționalitate”, potrivit căruia conștiința omului e mereu orientată către ceva, neexistînd nici un moment în care să putem spune că mintea e neutră, adică atinsă de indolența atenției, cu gînduri posace de indiferență cognitivă, apoi relația dintre „noema” (obiect al gîndirii) și „noesis” (act al conștiinței), care e un alt fel de a spune că nu există subiect pur și obiect pur, ci doar cuplajul din care fiecare își trage identitatea, ceea ce îndreptățește afirmația
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
1933) și, deși va publica mai multe volume de poezie și eseuri, e limpede că, încă de când se afla la Paris, ambițiile literare trec din registrul entuziast al tinereții în cel lucid al maturității. Chelariu își descoperă pasiunea pentru disciplinele cognitive, pe care le va și profesa până la eliminarea din învățământ, în anii ’50, și în scurtul interval dintre reabilitare și plecarea la cele veșnice (survenită în 1966). Prin tot mai frecventa abstragere din disputele ce animau Bucovina literară, prin concentrarea
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
primul rând filme). Expresiile românești sunt, desigur, transpuneri aproape automate (fără prea multă reflecție) ale reperelor spațiale down și up, percepute ca atare în terminologia engleză a transferurilor de date (download vs. upload). Răspândirea lor corespunde probabil și unei asimilări cognitive, ca metafore care reflectă o percepție a plasării în spațiu: în fața calculatorului, individul uman se află oarecum mai jos, sub bolta imensă a rețelei de informație - sau, pur și simplu, sub fereastra ecranului. Evoluțiile lexicale implică și o bună doză
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
mîndru că este român. Fiecare se percepe pe sine ca o excepție a unui popor care și-a pierdut orice stimă de sine și a rămas doar cu iubirea de propria familie. Nu știu ce poate ieși pe viitor din această «disonanță cognitivă », dacă teoria despre profețiile autoîmplinite este adevărată...” Nici noi nu știm și parcă nici nu prea ne-ar plăcea să aflăm.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4994_a_6319]
-
spart. Cartea e un model de creștere fractalică prin repetarea pînă la repudiu a poncifelor savante, căci oriunde deschizi cartea, frazeologia care te întîmpină e placidă și inexpresivă: „Prin, contrast, la nivelul praxisului, abundența replierii pe sine vădește vocația înalt cognitivă pe care o presupune angajamenul vital și o necesară convergență către tenacitatea răbdătoare a unei întârzieri înțelepte care evită de la sine înțelesul cotidian în beneficiul strategic al unei viziuni destinale superioare. Aici se reunesc, în unitatea unui proiect care are
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
cap la altul, pentru simplul fapt că nu poți vedea un film a cărui peliculă stă în repetarea acelorași secvențe. „Miza oricărei formări este posibilitatea intervenției conștiente asupra aluatului individual și orice model educativ invită la exersarea înstăpânirii de factură cognitivă pe sine însuși.” (p. 12) Din păcate, Vlad-Ionuț Tătaru încă nu „s-a înstăpânit cognitiv pe sine însuși”, publicînd o colecție de banalități, de o monstruozitate ce impune prin aerul serios cu care au fost debitate.
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
stă în repetarea acelorași secvențe. „Miza oricărei formări este posibilitatea intervenției conștiente asupra aluatului individual și orice model educativ invită la exersarea înstăpânirii de factură cognitivă pe sine însuși.” (p. 12) Din păcate, Vlad-Ionuț Tătaru încă nu „s-a înstăpânit cognitiv pe sine însuși”, publicînd o colecție de banalități, de o monstruozitate ce impune prin aerul serios cu care au fost debitate.
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
există (ceea ce poate produce imaginea unei lumi agresive), dar e întotdeauna minimalizată, anihilată discursiv (ceea ce întărește ideea contrară, a unei lumi bonome). O situație prototipică, fundamental comică, e aceea în care personajul agresat - pălmuit, de exemplu - răspunde printr-o perplexitate cognitivă; nervozitatea în crescendo se rezolvă comic, la Crăcănel, prin transformare în angoasă epistemică: „a! Asta nu poate rămâne jos... Eu, când îmi trage cineva palme... eu turbez!... cu dinții îl apuc, nu-l las nici mort până nu-mi spune
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite, care este ea însăși o amenințare a independenței, imparțialității justiției și a procesului echitabil, cum este cazul corupției; - Judecătorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizează orice interferență exterioară procesului cognitiv al deliberării, care pot avea caracter ilicit, dar nu și cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberării. Judecătorii i-au reclamat pe procurori Decizia CSM vine după ce au fost analizate rezultatele verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară, ca urmare a sesizării formulate
JUDECĂTORII, lăsați fără IMUNITATE de CSM. PROCURORII DNA îi pot ancheta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/45836_a_47161]
-
însăși o amenințare a independenței, imparțialității justiției și a procesului echitabil, cum este cazul corupției; - Judecătorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizează orice interferență exterioară procesului cognitiv al deliberării, care pot avea caracter ilicit, dar nu și cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberării. Judecătorii i-au reclamat pe procurori Decizia CSM vine după ce au fost analizate rezultatele verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară, ca urmare a sesizării formulate de mai mulți judecători din cadrul Curții de Apel Oradea, privind o posibilă afectare
JUDECĂTORII, lăsați fără IMUNITATE de CSM. PROCURORII DNA îi pot ancheta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/45836_a_47161]
-
până astăzi, nenorocind-o complet. Demersul teoretic al exegetului care îl «revizitează» acum pe Bolintineanu rămâne unul însă decis anti-impresionist; el ajunge la concluzia indicibilului înălțându- se la un palier cu totul superior și după parcurgerea celei mai lungi spirale cognitive.” (pp. 4-5) Într-adevăr, Mihai Dinu nu postulează, nu impune, nu susține, ci testează această definiție a poeziei. De altfel, primele capitole (pp. 7- 31) nu sunt propriu vorbind teoretice. Au doar alură teoretică. Mai importantă, pentru autor, e armătura
Critica de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5556_a_6881]
-
cruciatului pornit în apărarea dogmei, elanul său ofensiv dîndu-i o nerăbdare de paladin îmbrăcat în sutană. Ce-l irită pe Stăniloae la Blaga e doctrina matricei stilistice. Potrivit gînditorului din Lancrăm, creatorul lumii își ia măsuri de precauție în fața avîntului cognitiv al omului, sădindu-i niște frîne care îl împiedică sistematic să atingă temeiurile universului. Aceste frîne sunt precum un tipar psihologic abisal (inconștient) care se impregnează în fiecare cunoștință sau creație, impregnarea jucînd rolul unei deformări. Așa se face că
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
prejudecata tipic filozofică că scopul suprem al omului e cunoașterea. Fals: nu trăim ca să cunoaștem, ci ca să ne împlinim, iar împlinirea în sens creștin e totuna cu mîntuirea. Cea mai profundă nevoie a omului nu e nici biologică și nici cognitivă, ci de întregire a ființei prin ajungere la temeiul divin. În al treilea rînd, Blaga definește religia după ureche, adică după calapodul unor scheme abstracte. Căci sunt cinci elemente care definesc în chip intim religia creștină, pe care Blaga le
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
moștenirea lăsată de Deng este strategia actuală a Chinei de a maximiza "Puterea Națională", concept ce include puterea economică, militară și culturală, dar și pe cea biologică. Timp de 1.000 de ani, China a fost condusă de o meritocrație cognitivă, selectată prin examene imperiale foarte dificile. Cei mai inteligenți tineri deveneau oficialii-cărturari care conduceau poporul, acumulau averi, atrăgeau numeroase soții și aveau mulți copii. Astăzi, examenele „gaokao” pentru admiterea la universitate testează anual 10 milioane de tineri chinezi, ele reprezentând
Cum se pregătește China să cucerească lumea. Cei din exterior se tem: "E o amenințare la adresa civilizației occidentale!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56083_a_57408]
-
compania deține mai multe secvențiatoare de ADN decât orice altă instituție din lume și descifrează anual peste 50.000 de genomuri. De curând, BGI a achiziționat compania californiană Complete Genomics. IQ tot mai mare, cu fiecare generație În cadrul proiectului BGI Cognitive Genomics, cercetătorii chinezi secvențiază genomul a peste 1.000 de persoane cu IQ foarte ridicat din întreaga lume, încercând să identifice alelele care prezic un IQ mare. Acest lucru are potențialul de permite tuturor cuplurilor chineze să maximizeze inteligența urmașilor
Cum se pregătește China să cucerească lumea. Cei din exterior se tem: "E o amenințare la adresa civilizației occidentale!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56083_a_57408]
-
Rurală din WVR. Planul World Vision România pentru viitorul apropiat este de a dezvolta la ferma Agrovision un model educațional inovator adresat copiilor și tinerilor: 1 - Școala de vară pentru copii “ Secretele unei vaci” unde copiii își vor dezvolta abilități cognitive și practice prin metode originale, învățare activă și abordarea de tip lanț valoric. Acest sistem de educație va sădi în mintea și inima copiilor interesul și dragostea pentru agricultură și mediul rural și va demonta paradigma conform căreia bunăstarea se
Tinerii pot învăța să facă agricultură direct la fermă by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50817_a_52142]
-
încredințat că orice religie poate fi explicată prin cauze naturale (darwiniste sau psihologice), iar cine susține existența unui element supranatural e un filistin vetust, vrednic de a fi supus caterisirii publice. Greșeala lui Dawkins e că judecă religia dinlăuntrul teoriilor cognitive, de parcă scopul suprem al religiei ar fi cunoașterea universului. În realitate, dogmele nu au rostul de a explica lumea, ci de a le da oamenilor un sentiment de comuniune pe bază de ritualuri. Altminteri, credința e o soluție de consolare
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
un război total. În realitate, tactica e folosită doar de acei ideologi care, vrînd să distrugă o religie rivală, și-o cruță în ascuns pe a lor. Și cum Dawkins e un intelectual naiv care combate religia sub unghi strict cognitiv, efortului său nu i se pot imputa calcule secrete de ordin agresiv. Pur și simplu avem de-a face cu un spirit pe care propria pledoarie l-a încins atît de mult că și-a dat singur foc pulpanei, discreditîndu-și
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
istorie naturală și etnografie, acumula acuarele din care s-a constituit, bunăoară, albumul Iter Laponicum. Regele îi acordase privilegiul de a dispune, în călătoria spre Nordul extrem, de orice lucru rar, găsit acolo, ce trebuia să-i aparțină. Bulimia lui cognitivă, care avea să-i cucerească entuziasmul tînărului Linné, acționa cu o imediatețe irezistibilă; în vederea enormei colecții căreia i se devotase, Rudbeck țintea la o tehnologie a transcrierii prompte, în mărime naturală, - pasărea, abia vînată, era pusă direct pe hîrtie, trasîndu-i-se
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
a legitima o reformă a gândirii și a filosofiei apusene. Filocalia se autodefinea ca demers de validare a tradiției monastice ortodoxe, operantă deja în Biserica Răsăriteană de secole, și de fundamentare sau mai degrabă de re-fundamentare în scris a modelului cognitiv de elită al monahismului creștin ortodox, isihasmul. În mod aproape simultan, acoperind aceleași decade ale veacului al XVIII-lea, cele două demersuri culturale cheamă la reformă și revoluție. Enciclopedia vizează revoluția mecanicistă și reforma iluministă a gândirii filosofice, făcând reducția
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]