1,892 matches
-
au generat schimbări majore în mentalitatea și conduita oamenilor. S-au născut rivalități și tot felul de conflicte. Au apărut presiuni cu privire la susținerea materială a unor anumite persoane publice. Refuzul ducea de la sine la suspendarea ori anularea autorizației de funcționare. Colac peste pupăză, furturile, prin acte ori direct din mărfuri, au lăsat goluri greu de acoperit. Zecile de controale, fie de la garda financiară, poliția sanitară, pompieri și poliția economică, fie de la altele mai mult ori mai puțin cunoscute, se lăsau cu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
fost flancat și însoțit de patru călăreți tineri îmbrăcați în costume populare, care mai de care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i au oferit
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului Baladă cântată langă mănăstirea Tismana Azi în sat e nuntă mare Se mărită orecare Fată a popii lungă în craci C, a mâncat numai colaci o ia unul dintre cei mai avuți dintre flăcăi ce -i striga mereu la poartă hai măi fată hai măi fată vino tu la mine o dată să te duc pană la nori privindu - te în ochișori ea făcea însă pe
BALADĂ CÂNTATĂ LÂNGĂ MÂNĂSTIREA TISMANA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378866_a_380195]
-
crenguță noi să le privim cu drag stând pe margine de prag hai măi fată hai măi fată hotărăște -te o dată timpul dragostei ne trece dorul meu nu vrea să plece fata popii lungă în craci ce a mâncat numai colaci se mărită la Tismana cu iubitul din Pleșana culeasă de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: baladă cântată lângă Mânăstirea Tismana / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
BALADĂ CÂNTATĂ LÂNGĂ MÂNĂSTIREA TISMANA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378866_a_380195]
-
iasă din starea lui de depresie. Părintele Nichifor, așa se numea călugărul, ne citea din cărțile sfinte, ne dădea pilde și ne-a învățat cum să ne rugăm și să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru tot. Pentru Nicolae a fost colacul de salvare, a început să-și accepte soarta și să-și recunoască greșelile. La externare, părintele stareț, i-a lăsat adresa mănăstirii, sfătuindu-l, ca în caz că se simte singur și neajutorat, să vină să-l caute și împreună se vor
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
și atunci... Parcă îl arse cu fierul înroșit în foc. Să vândă casa? Dar, de ce? Probabil că se gândea că el avea unde să stea, că își făcuse un rost în capitală... Năucit, clipi în direcția Ninei, căutând parcă un colac de salvare. Profesoara ridică din umeri și porni spre magazie, cu brațele pline de lemne. Dedea se repezi să o ajute, iar Radu nu se lăsă mai prejos, supărat că vecinul îndrăznise să pună mâna pe lemnele lui. La intrarea
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
aceea. Nu mai voia să adauge încă una. - Nu ești nevoită să faci asta! Murmurul său făcu să se întoarcă privirile ambelor femei spre el. Nu înțelegeau pentru că nu le trecea prin minte că pentru el locul acela era ultimul colac de salvare. Nici nu aveau de unde să ghicească, de fapt, cât de disperat venise acasă. Hainele îi erau moderne, încălțămintea la fel, iar faptul că nu avea nici un bagaj probabil că lăsa să se înțeleagă că nici nu avea să
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
ești la post și-ți ghiorăie prin mațe,... VI. COLINDĂREȚ PENTRU ȘPARLAMENTARI, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015. v-am colindat în gând ( colinda-v-ar dracii! ) să vă mâncăm pe rând coliva și colacii! să vă colinde dracii cu varga de alun, că ați tăiat copacii și prima de Crăciun! să nu aveți hodină, cum are proletarul, rămas fără uzină, și trage cu paharul! în loc să dea cu parul! să nu aveți pe masă decât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
și numai zile fripte! să vă colinde cioclii și bufnița, pe-afară, să cânte ca și popii, când vă coboară-n glod, ... Citește mai mult v-am colindat în gând( colinda-v-ar dracii! )să vă mâncăm pe rândcoliva și colacii!să vă colinde draciicu varga de alun,că ați tăiat copaciiși prima de Crăciun!să nu aveți hodină,cum are proletarul,rămas fără uzină,și trage cu paharul!în loc să dea cu parul!să nu aveți pe masădecât răbdări prăjite,o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Zâmbetul lor cald o liniștea. Le făceau cu mâna ei și fratelui ei. Mira era mezina familiei, și avea asigurată paza de către primul născut. Era plină de nisip, dar tare mult îi plăcea să simtă firicelele acelea argintii pe piele. Colacul ei roșu stătea la umbră. Lopățelele și găletușa, alături de mingea colorată de plajă. Se uita, din când în când la castelele ridicate de fratele ei. Mai orna câte un turnuleț cu câte o scoică. Ar fi vrut să aibă și
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
se uita în jur, cu mândrie. Ar fi vrut să-și strige bucuria, în schimb, țopăia în jurul lui și râdea fericită. Erau în larg, aproape de geamandură. Ea, ca o prințesă, pe tronul roșu, plutind, tatăl său pe lângă ea, împingându-i colacul și învârtind-o când se aștepta mai puțin. Urma o dezlănțuire de râsete și stropi! Gusta, pe furiș, din apa sărată a mării. Erau clipe care se desfășurau cu viteza amintirilor dragi... O privea acum pe fetița sa jucându-se
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
se oprește susurul fântâniței și dă voie vocii sale, închid păsările pliscul și-o ascultă?! Nu cumva Ploieștiul dă impresia că e originea grâului din care s-a copt pâinea cea mai dulce a poeziei, muzicii și teatrului, drept un colac de prescură pură a artelor îngemănate dacă adunăm în monografia lui numai numele: Nichita Stănescu, Toma Caragiu, Emilia Comișel, Mădălina Manole, Nico...?! Născută în acest oraș prahovean, dacă nu devenea interpretă de muzică ușoară, Nico nici nu s-ar fi
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
Căldură ca să-i facă.../” Cunosc și azi acele versuri frumoase. Mi-amintesc, cum mergeam în ziua de Crăciun în cete cu colinda, apoi cu hăitul la Anul Nou. Mergeam prin nămeți, fericiți... Culiță Agachi și Vitalie Gavrilă duceau prăjina cu colaci, Tudor Agă suna din clopoțel, Tolică Munteanu și Slavic Arseni cu buhaiul..., Victor Mocreac pocnea din harapnic, iar eu mergeam liber, eu îi dirijam, că numai eu cunoșteam hăitura cea mare cu Badea Vasile pe care mă învățase tata. El
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
Despre asta vorbim.” Nu întotdeauna îi înțelegea umorul, dar știa că se putea obișnui cu orice venea de la el. Orice, în afara unei amante, bineînțeles. Acum, ea era o fostă optimistă care avea a naibii nevoie de o parașută sau un colac de salvare! Nu mai fusese niciodată în acea situație penibilă. Și oare de aia Sydney nu mai trecuse pe la ei? Era prea jenată să se găsească în aceeași încăpere cu blânda și amărâtă de Carol, care trăia într-o lume
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
lână și de un băț (toiag) cu care se lovește în poartă, în pridvor, în ușă, cântând și urând celor din casă cele bune, de spor, de sănătate, de cununie, de belșug, de ani mulți, de darul colindețelor (mere, nuci, colaci, covrigi, turtă dulce, eugenie, bani, băutură rece ori fiartă la cei maturi etc. -Ceată însoțită de capră-turcă, brezaie, cerb, barză, restul grupului purtând măști, ca simboluri rituale. Grupuri de 4-5 băieți de până la 19 ani. Capra se joacă după colindat
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde, Cădeau pe flori și iarbă
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
mare și plin de urzici,Și mișună-n ea colonii de furnici.Sub un falnic stejar, un țipăt de pruncMă cheamă, degrabă acolo s-ajung.În groapa cu tină, râmată de-un godac,Un pui de căprioară zăcea ca un colac.L-am scos din groapă. Să umble nu putea.Din frageda-i lăbuță, sângele curgea.Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde,Cădeau pe flori și iarbă
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Popică Mardeiaș ... Lhassa ... Muhammad ... am respectat legile celor care ... - Pentru mine ești doar Muhammad Karu Aliba. Ai încălcat una din cele mai importante porunci date lui Moise de marele Iehova pe sfântul munte Sinai, acela de a nu ucide. Și - colac peste pupăză - ai comis și cel mai mare păcat biblic : ți-ai omorât propriul trup material. Sinuciderea este un păcat de moarte printre creștinii mei. - Dumnezeule mare, bâigui Popică Mardeiaș, alias Lhassa Dorzho, alias Muhammad Karu Aliba, dar eu am
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
fericirii mele, expansiune, într-un singur sens...Univers închis de stele, rătăcind, neghidat de nimeni, ori de vreun far, sau gând, clipe venite parcă,din Abis, aducând cu ele, imaginea frumuseții tale, suflet cald, atunci când... mi-e frig de sentimente, colacul meu de salvare, prin furtunile vieții, valuri se-abat deseori, măturând din amintiri, unele, întorcându-se mereu, cu refluxul, ... Citește mai mult Dacă-i putea credeîn mine, m-ai iubi ?Umbrele așteptării,netezesc mintea mea,făcându-mă săvisez aievea,departându-mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
săvisez aievea,departându-mă de tine,Galaxia fericirii mele,expansiune, într-unsingur sens...Universînchis de stele,rătăcind, neghidatde nimeni, ori devreun far, sau gând,clipe venite parcă,dinAbis, aducând cu ele,imaginea frumuseții tale,suflet cald, atunci când...mi-e frig de sentimente,colacul meu de salvare,prin furtunile vieții,valuri se-abat deseori,măturând din amintiri,unele, întorcându-semereu, cu refluxul,... II. SCRISOARE VIRTUALĂ, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Caut drumul însorit, pe care, l-am văzut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
în curte, lăsam vitele singure câteva momente și coboram panta ca o vijelie oprindu-mă numai lângă copaia din lemn acoperită cu un ștergar alb și sub care știam că se află pâinea casei pentru săptămâna în curs, prescurile și colacii pentru biserică și obligatoriu... cele două lipii ale mele după care eram topit. Deoarece îmi aparțineau, bine înțeles că le luam imediat și fugeam cu ele la pivniță unde, după ce le rupeam în două iar aburii îmi dezmierdau nările, introduceam
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde, Cădeau pe flori și iarbă
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
cânte la ferești, Ridică-te din patul tău, române, Colinda lor cu drag s-o răsplătești! Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Cu nuci, colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să privegheze, Ca doina și colindul din strămoși
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
HAIDEȚI, COPII! „Haideți, urați, copii, la geam, De-a noastră țară și de neam, Așa cum știți voi, cu umor, Meșteșugit în plugușor! Să auzim ce s-a-ntâmplat Mai important la noi în sat Și-o să vă dăm câte-un colac, Și bani, și mere după plac! Haideți, sunați din clopoței, Voi toți, copii, sunteți ai mei! Urați-mă, pocnind din bici, Hai, plini de viață, mari și mici, Ca niște-artiști adevărați, Începeți să ne bucurați Cu cel mai strașnic plugușor
HAIDEȚI; COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374396_a_375725]
-
bea oțâră de apă să-i treacă și setea, și spaima cuibărită la inimă. Scoase o ciutură, o-nclină și sorbi câteva guri. Parcă-i luă cu mâna toată apăsarea... Se trase deoparte și se-nchină la crucea troiței de lângă colacul fântânii. În smerenia ei, sărută taman vârfurile degetelor Domnului răstignit, din care se prelingeau, neșterse de vreme, picături din sângele Lui. Plecă apoi. Nu făcu nici doi pași că simți cum coșul trăgea îngreunat. Ridică ștergarul și... minune mare! Era
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]