1,242 matches
-
abundente, tipurile VI-XII fiind denumite minore [3.4], tipurile majore de colagen diferă prin glicozilare și distribuție în diverse țesuturi [3.4]. colagenii au fost clasificați în funcție de proprietăți în 13 tipuri [1], colagenul de tip I reprezintă 90% din colagenul fibrelor [1], secvența de aminoacizi a colagenului este (Gly-x-y)n, fiecare al treilea rest fiind glicină [1], conține 21% prolină și aminoacizii necodificați hidroxiprolină și hidroxilizină [1], unitatea structurală este tropocolagenul, proteină oligomer alcătuită din trei lanțuri polipentidice ce formează
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
3.4], tipurile majore de colagen diferă prin glicozilare și distribuție în diverse țesuturi [3.4]. colagenii au fost clasificați în funcție de proprietăți în 13 tipuri [1], colagenul de tip I reprezintă 90% din colagenul fibrelor [1], secvența de aminoacizi a colagenului este (Gly-x-y)n, fiecare al treilea rest fiind glicină [1], conține 21% prolină și aminoacizii necodificați hidroxiprolină și hidroxilizină [1], unitatea structurală este tropocolagenul, proteină oligomer alcătuită din trei lanțuri polipentidice ce formează o triplă elice [1], sinteza începe intracelular
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1] formarea precolagenului lanț α, formarea procolagenului lanț α, hidroxilarea resturilor de prolil și lizil, glicozilarea unui număr de resturi hidroxil și secreția extracelulară, etapele extracelulare sunt [1] îndepărtarea fragmentelor polipeptidice carboxi și amino terminale, formarea tropocolagenului și ulterior a colagenului matur insolubil, colagenul din oase și piele este metabolic stabil [1], colagenul din ficat are o rată mare de metabolizare [1], este codificat de o superfamilie de gene [1], cele 13 tipuri au fost grupate în 4 clase [1], 474
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
lanț α, formarea procolagenului lanț α, hidroxilarea resturilor de prolil și lizil, glicozilarea unui număr de resturi hidroxil și secreția extracelulară, etapele extracelulare sunt [1] îndepărtarea fragmentelor polipeptidice carboxi și amino terminale, formarea tropocolagenului și ulterior a colagenului matur insolubil, colagenul din oase și piele este metabolic stabil [1], colagenul din ficat are o rată mare de metabolizare [1], este codificat de o superfamilie de gene [1], cele 13 tipuri au fost grupate în 4 clase [1], 474 Moldoveanu E, Neagu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
prolil și lizil, glicozilarea unui număr de resturi hidroxil și secreția extracelulară, etapele extracelulare sunt [1] îndepărtarea fragmentelor polipeptidice carboxi și amino terminale, formarea tropocolagenului și ulterior a colagenului matur insolubil, colagenul din oase și piele este metabolic stabil [1], colagenul din ficat are o rată mare de metabolizare [1], este codificat de o superfamilie de gene [1], cele 13 tipuri au fost grupate în 4 clase [1], 474 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de 105 nm care separă 2 domenii globulare; acest tip se agregă în tetrameri stabilizați prin punți disulfidice; până la 10% din masa sa poate să fie reprezentată de: glucozamină, manoză, galactoză, fructoză, acid sialic, tipul VII: este cel mai mare colagen, având un precursor de 1050 kDa și un domeniu globular la capătul N terminal, un domeniu triplu helical de 424 nm lungime iar la capătul C-terminal un domeniu complex, aceste fibrile de ancorare se găsesc în lamina subbazală și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
478 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 336 337. 479 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001, 514. 480 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 461. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 170 abundență colagen (hidroliza parțială a colagenului din vase, tendoane, piele, cartilaje, oase) [2.3.4], gelatina are valoare redusă: nu conține triptofan și nici tirozină [2], nu precipită în prezența reactivului Esbach sau a acetatului de plumb, așa cum precipită celelalte holoproteine [2
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 336 337. 479 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001, 514. 480 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 461. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 170 abundență colagen (hidroliza parțială a colagenului din vase, tendoane, piele, cartilaje, oase) [2.3.4], gelatina are valoare redusă: nu conține triptofan și nici tirozină [2], nu precipită în prezența reactivului Esbach sau a acetatului de plumb, așa cum precipită celelalte holoproteine [2], gelatina se folosește ca
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și pe fața ventriculară. Nici structura și nici funcția VM nu au fost încă complet elucidate. Închiderea valvei mitrale depinde în principal de integritatea anatomică a celor 2 valvule (anterioară
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
produsă de cele mai variate etiologii care sunt cauza unor anomalii ale valvulelor: - Cardiopatii reumatice - leziuni de fibroză și retracție a valvulelor mitrale și a comisurilor, postinflamatorii, secundare unei implicări reumatice conduc la insuficiență / regurgitare mitrală. Endocardită bacteriană. Boli de colagen. - Rupturi de pilieri, pilieri disfuncționali prin ischemie miocardică / infarct, rupturi spontane de cordaje tendinoase, care pot avea loc la indivizi altfel sănătoși. Lipsite de suportul cordajelor rupte valvula sau segmentul afectat prolabează în AS producând insuficiență mitrală. - Anomalii de cavitate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
elementele anatomice ale valvei aortice funcționează ca un tot unitar. Procese patologice (leziuni reumatice, endocardită infecțioasă) pot afecta primar integritatea valvei aortice și produce insuficiență/regurgitare aortică. Alte entități patologice (disecție de aortă, ateroscleroză, sifilis terțiar, boli de țesut conjunctiv - colagen, sindrom Marfan, spondilită ankilopoetică) produc insuficiență aortică secundară [1]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică (IA) este produsă de leziuni morfologice ale valvulelor aortice care împiedecă închiderea normală a acestora în timpul diastolei și rezultă în revenirea unui volum din sângele ejectat în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
leziuni morfologice ale valvulelor aortice care împiedecă închiderea normală a acestora în timpul diastolei și rezultă în revenirea unui volum din sângele ejectat în cavitatea ventriculară. CAUZE - Congenitale - bicuspidia aortică și patologia rădăcinii aortice cele mai comune; endocardită, reumatism, boli de colagen, disecție de aortă, lues, traumatisme cu ruptură valvulară, dezinserție de proteză aortică. - IA considerată funcțională [2] și produsă prin dilatarea inelului aortic de inserție a valvulelor și insuficienta coaptare a acestora ca în hipertensiunea arterială, anemii severe, miocardopatii, trebuie să
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
VS apare ca răspuns la modificările de mai sus. Se apreciază că numărul de miocite este fix la naștere: hipertrofia reprezintă o mărire a miofibrilelor producând creșterea miocitelor în grosime nu în lungime. HVS este concentrică (menține volumul VS). Crește colagenul interstițial, dar nu fibroza. HVS inițială permite creșterea presiunii VS pentru menținerea CO debit cardiac prin stenoză fără disfuncție VS în SA compensată. Calcificarea se produce pe o valvă aortică cu trei valvule sau pe o valvă bicuspidă / unicuspidă congenital
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
AGE), ireversibili, ca, de exemplu, carboximetil-lisina (CML), pentozidina, pirralina, imidazolona, dimerul glioxal-lisină (GOLD) și dimerul metilglioxal-lisină (MOLD) [Miyata et al., 1999]. Proteinele cele mai afectate de modificarea de tip AGE sunt cele cu T1/2 îndelungat, cum sunt hemoglobina și colagenul. Aldehidele reactive rezultate din oxidarea LDL sunt tot compuși carbonilici (RCO), care se combină cu proteinele, formând produși finali de lipoxidare avansată (ALE), cum ar fi malondialdehid-lisina, dar și AGE, ca CML [Miyata et al., 1999]. în uremia cronică, nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
și viscerale (simpatice și parasimpatice) prin intermediul nervilor intercostali. Pleura diafragmatică primește în plus și fibre din nervul frenic. HISTOLOGIA PERICARDULUI Tunica fibroasă a pericardului joacă un rol important prin structura sa în relațiile volum-presiune. Ea este compusă din fibre de colagen și elastice. Colagenul și elastina, prin proprietățile intrinseci dar și dispoziția arhitecturală a acestor fibre, sunt responsabile de jocurile presionale din spațiul intrapericardic, ce determina curba volum-presiune. Curba volum-presiune intrapericardică, elucidată pe modele experimentale la câini, este non liniară. Are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
și parasimpatice) prin intermediul nervilor intercostali. Pleura diafragmatică primește în plus și fibre din nervul frenic. HISTOLOGIA PERICARDULUI Tunica fibroasă a pericardului joacă un rol important prin structura sa în relațiile volum-presiune. Ea este compusă din fibre de colagen și elastice. Colagenul și elastina, prin proprietățile intrinseci dar și dispoziția arhitecturală a acestor fibre, sunt responsabile de jocurile presionale din spațiul intrapericardic, ce determina curba volum-presiune. Curba volum-presiune intrapericardică, elucidată pe modele experimentale la câini, este non liniară. Are un mic platou
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
plan fibroelastic superficial, strat conjunctivo-vascular, plan fibroelastic profund. Datorită gradientului presional intrapleural există o distribuție neuniformă a ventilației pulmonare, cu consecințe asupra volumelor pulmonare și a complianței acestuia. Matricea extracelulară a parenchimului pulmonar este formată din fibre elastice și de colagen într-o proporție variabilă, mai bine reprezentate fiind cele din urmă (60-70%) [7]. Orice agresiune asupra plămânului determină modificări în structura și mecanismul funcțional al acestuia. Menționăm că într-un plămân sănătos nici o presiune intrapulmonară nu poate produce o bulă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
U.I.‰. În stadiul III - de organizare (închistare), seroasele pleurale se îngroașă până la 2-3 cm. Punga pleurală se fixează, pulmonul este colabat, diafragmul se fixează, coastele se triunghiulari-zează, iar spațiile intercostale se îngustează. Proliferarea fibroblastică este intensă, iar formarea de colagen este maximă. Puroiul este gros, iar punga de empiem nu poate fi desființată decât chirurgical. Faza cronică se finalizează în 3-4 săptămâni. Aspecte clinice Tabloul clinic este în relație cu afectarea primară ce s-a complicat cu empiem, cu starea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
externă pneumatică. 3.3.2. TRATAMENUL FARMACOLOGIC Tratamenul farmacologic sau medical se adresează tulburărilor circulatorii și manifestărilor clinice ale insuficienței venoase. Scopul tratamentului farmacologic menținerea unei activității ambulatorii normale, vindecarea ulcerelor și prevenirea recidivelor acestora. Zincul este important în producerea colagenului, normalizarea valorilor acestuia ar ajuta la vindecarea ulcerelor. Agenții fibrinolitici se utilizeaza pornind de la teoria stratului de fibrină emisă de Burnanrd și colaboratorii conform căreia straturile de fibrină pericapilară subcutanate din zona maleolară împiedică difuziunea adecvată a substanțelor nutritive și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
liberii și factorii de creștere. Aplicarea topică de antibiotice nu pare a juca vreun rol în tratamentul ulcerelor venoase, iar soluțiile antiseptice au un efect citotoxic cert asupra fibroblaștilor, nefiind recomandată utilizarea lor. Ketanserina (un antagonist serotoninc) crește producția de colagen prin stimularea fibroblaștilor. În combinație cu contenția externă are un efect benefic în vindecarea ulcerului venos. În general, tratamentul medicamentos are un rol secundar în terapia insuficienței venoase cronice. 3.3.3. SCLEROTERAPIA Scleroterapia constă în injectarea unei substanțe iritante
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
analiza modificărilor histopatologice prezente în venele varicoase, în scopul de a stabili existența unor diferențe în componentele structurale colagenice, elastice și musculare, în corelație directă cu stadiile evolutive ale bolii și teritoriile afectate; • analiza expresiei moleculare a componentelor structurale matriceale (colagen, elastină) și celulare (mastocite, limfocite) din structura peretelui venos și a unor procese dezvoltate prin comunicare celulară și tisulară (vascularizație, remodelare, apoptoză), urmărind în paralel existența unor diferențe între stadiile evolutive, din punct de vedere clinic, ale bolii varicoase, precum și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
albumină. Pentru examenul histopatologic standard al sistemului venos superficial și al venelor perforante au fost utilizate, suplimentar colorației uzuale hematoxilină-eozină, colorații speciale (van Gieson, PAS - acid periodic-reactiv Schiff) cu scopul de a evidenția componenta conjunctivă (matrice extracelulară nefibrilară și fibrilară - colagen, elastină). Protocolul utilizat pentru colorații este prezentat în continuare: Colorația Hematoxilină-Eozină deparafinare, hidratare (benzen, toluen, xilol, alcool absolut, alcool 96%, alcool 70-80%, apă); spălare cu apă de robinet; hematoxilină Bohmer, 2-10 minute, funcție de maturarea acesteia; diferențiere cu alcool acetic 1
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui venei, ca o reacție la presiunea venoasă crescută. În paralel, au existat și fibre elastice rupte, fragmentate, cu dispoziție izolată printre celulele musculare netede sau fascicolele de colagen. • Tabloul morfologic pentru boala varicoasă - varice complicate stadiul CEAP 4-6 Modificările histologice anterior descrise la nivelul mediei au fost amplificate prin prezența colagenului în cantități mari, cu rezultat în dezorganizarea modelului celular muscular normal prin fragmentarea fascicolelor musculare și separarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au existat și fibre elastice rupte, fragmentate, cu dispoziție izolată printre celulele musculare netede sau fascicolele de colagen. • Tabloul morfologic pentru boala varicoasă - varice complicate stadiul CEAP 4-6 Modificările histologice anterior descrise la nivelul mediei au fost amplificate prin prezența colagenului în cantități mari, cu rezultat în dezorganizarea modelului celular muscular normal prin fragmentarea fascicolelor musculare și separarea lor în insule, sau înlocuirea acestora prin componenta colagenică în exces (fleboscleroză), distribuită fie uniform, în stratul circular și cel longitudinal al mediei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
temă de polemică cu multiple controverse și teorii avansate de diferiți cercetători (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Fibroplazia uniformă a intimei, reprezentată de proliferarea necontrolată a colagenului, limitată strict la tunica intimă, poate fi considerată un răspuns la stresul hemodinamic al venei supuse la presiuni crescute (Vlodaver, Edwards, 1971), fiind observată și la pacienții cu fistulă arterio-venoasă (Cheanvechai et al., 1975), la care se poate adăuga ischemia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]