590 matches
-
global al lucrării axat pe problema complexă a reprezentării și delimitarea nivelurilor sale estetice, textuale și actanțiale. Relaționarea, în demersul investigației la nivel de text, a diferitelor dimensionări ale reprezentării femeii pariziene că: reprezentare socială (în Codul civil), reprezentare mentală (colectivă în formă de mit, simbol), reprezentare romanesca (de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sunt cele ale deținuților care resimt ca fiind intolerabilă disciplina închisorilor, acela al soților foarte tineri sau a femeii căsătorite și fără copii, care se sinucid datorită constrângerilor și servituților impuse de mariaj. 2 Cazul cel mai dramatic de sinucidere colectiva este reprezentat de autosuprimarea a aproximativ o mie de persoane, an Guyana an 1978, membri ai sectei Templul Popoarelor. Acest caz este prezentat an lucrarea lui M. Kilduff și R. Javers: Secretele sectei Templul Popoarelor si ale masacrului din Guyana
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
astfel intrarea ca înger păzitor al României Socialiste. În sat la noi (1951) sau Ăștia nu sunt oameni ! Cu În sat la noi, Jean Georgescu și Victor Iliu își iau o sarcină grea : să convingă țăranii să se înscrie în colectivă. Structura clasei țărănești după război era următoarea : micii proprietari de pământ însumau, după împroprietăririle interbelice succesive, 89,6% din suprafața cultivabilă a țării, moșierii, doar 10,4%. Existau și țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al bunei lumini, în care chiaburul este o bestie incorigibilă, un neom menit exterminării. Când Dumitru, fiul de chiabur, interpretat convingător de Liviu Ciulei, vine la ședința de constituire a colectivei, „am venit și eu, să văd ce e, ca omu’”, protocomunista Maria se ridică și strigă : „Care om ? Tu ești om ? Ăștia nu sunt oameni ! N-au inimă ! Vrea să intre în colectivul nostru ca viermele în rod !”. Sunt cuvinte-emblemă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Motivul era simplu : Vladimirescu avea nevoie de suportul boierilor pământeni în efortul său de a- i înlătura pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră, „tagma jefuitorilor”. Un surâs în plină vară (1963) sau Bisnismenul față cu colectiva Filmul, regizat de Geo Saizescu, trece drept o comedie. Prezența cunoscuților actori comici Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu ar putea fi o garanție în acest sens. Idila cu final fericit dintre Făniță (Papaiani) și Liorica (Florina Luican) l- ar intersecta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
totul străin. Cât privește gogoșile și ouăle, ele reprezintă mica producție de mărfuri, care, potrivit lui Lenin, generează capitalism zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă, drept pentru care trebuie stârpită. Făniță încearcă și un compromis cu colectiva, propune să lucreze pe bază de contract la construirea unei stupării după proiectul lui, cerând să primească 20% din profitul afacerii. Deci el nu cere un salariu fix, asigurat, își condi ționează procentual câștigul de succesul întreprinderii. Corect și curajos
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dificultăți, trebuie să recunoaștem că Legea 18 a izbutit un lucru foarte important, anume acela de a reda gospodăriilor rurale autosuficiența alimentară. Ani îndelungați, în vremea regimului comunist, țăranii depinseseră de oraș (și de produsele pe care le "luau" de la Colectivă) pentru cele mai elementare nevoi ale propriei gospodării, începând cu pâinea cea de toate zilele. Acum, lucrurile au revenit la normal, mai ales că, datorită masivelor importuri, orașul e departe de a mai depinde de sat pentru susbzistența cotidiană. În
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
este, în parte, un produs derivat din memoria colectivă. Lucrarea dezvoltată în această secțiune este că mișcările naționaliste recurg la extracția esenței identitare din memoria colectivă. Se subînțelege de la sine, fără a mai avea nevoie de elaborări suplimentare, că memoria colectivă însăși, ca bază pentru construirea identității naționale, este la rândul ei o construcție culturală mai degrabă decât o oglindă fidelă a trecutului ori un rezervor de amintiri factuale comune despre trecutul istoric.Construirea națiunii române și a identității naționale este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste a lui Halbwachs la nivelul memoriei colective. Liniile de forță ale teoriei cadrelor societale ale memoriei colective enunță faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cum a mai trecut timpul! Acum 34 de ani aveam tot atâta...!” - îmi scrie din Deva, locul de domiciliu, I. Codreanu la 26 februarie 2000. În continuare, autorul reportajelor „Boabe albe” despre cultiv area orezului la Gologani - Focșani și „Ciobanul colectivei” de la Paltin - Vrancea, din Steagul roșu din 22 octombrie 1955 notează nostalgic și acuzator parcă: ...” Câte s‐au mai întâmplat de atunci! În primul rând că am mai îmbătrânit. Din 1990 sunt pensionar. O primă constatare: discutăm deseori cu Angelica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
discutat, definit și abordat în moduri variate. Distincția între tipurile de identitate amintite mai sus nu este una foarte clară. Atât în literatura de specialitate, cât și în viața socială, granița între ele este destul de estompată: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
timp, dar în același timp ajustabilă prin raportare la el însuși și la grupurile din care face parte, imagine care dă sens și coerență experienței individului ca actor social. Similaritatea diferitelor tipuri de identitate este complexă: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mergem e un sat de șes Mărginit de lanuri grele de secară Și țăranii-acum un an au Înțeles Mândră colectivă-n sat Întemeiară. Greu a fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea din casă totul la comună. Un notar cu vie și pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem astăzi totul Împreună? Însă vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ce-și stropeau cu sânge grâul și secara? (Ă). Iată se ivește satul așteptat Iată prima casă, trecem Înainte, Inimile noastre-n nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată și castelul de demult rămas Ne așteaptă lumea de la Colectivă Câtă bucurie le răsună-n glas Și bătrâni și tineri veseli de-opotrivă. Trag căruțe-n curte - caii-s deshămați Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul negru amintirea-i fură. (Ă). Ce hambare pline
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
podit Parcă vezi priveliști din povești bătrâne. Iar cel președinte a zâmbit șiret — Cum vă văd la față, parcă v-ar cam place Dacă-n satul vostru vă mișcați Încet Și-ascultați chiaburii, colectiv nu-ți face. (Ă). Toți din Colectivă poartă haine noi Nu mai vezi opincă, țoală zdrențuită Ne gândim acasă - ni-s copii goi Casele ni-s goale, vita hămesită. (Ă). Am văzut de toate, am văzut minuni Am șezut la masă până către seară Când pe boltă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reprezentativi: Dan Deșliu, A. Toma, Mihai Beniuc, D.Corbea, Victor Tulbure, Mihnea Gheorghiu, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, A.E.Baconsky, Eugen Frunză, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Nina Cassian ș.a. În 1953-1955, discursul liric se bazează pe motive ca: partidul, ilegalistul, colectiva, chiaburul, cartierul, minerii, sabotorii, grănicerii, zidarii, sondorii, marinarii, moții, alegeri, festival al tineretului, congres, peisaj sovietic etc. Scrieri reprezentative: numeroasele volume publicate În acest răstimp de poeții pomeniți mai sus și altele semnate de: M.R.Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslașu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
TRANSFERURI 1.141.620.000 08 Executarea silita a creanțelor bugetare 1.400.000 09 Programe pentru ocuparea temporara a forței de munca 1.062.720.000 18 Masuri active pentru combaterea șomajului 73.500.000 21 Servicii de preconcediere colectiva 4.851.000 50 Alte cheltuieli 48.705.000 7306 CHELTUIELI DE ADMINISTRARE ALE FONDULUI 1.199.744.167 01 CHELTUIELI CURENTE 918.803.167 02 CHELTUIELI DE PERSONAL 563.103.766 20 CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII 355.699.401
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163231_a_164560]
-
TRANSFERURI 1.141.620.000 08 Executarea silita a creanțelor bugetare 1.400.000 09 Programe pentru ocuparea temporara a forței de munca 1.062.720.000 18 Masuri active pentru combaterea șomajului 73.500.000 21 Servicii de preconcediere colectiva 4.851.000 50 Alte cheltuieli 48.705.000 7306 CHELTUIELI DE ADMINISTRARE ALE FONDULUI 1.199.744.167 01 CHELTUIELI CURENTE 918.803.167 02 CHELTUIELI DE PERSONAL 563.103.766 20 CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII 355.699.401
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163231_a_164560]
-
Transferuri neconsolidabile 78.900.000 08 Executarea silita a creanțelor bugetare 1.400.000 09 Programe pentru ocuparea temporara a forței de munca 1.062.720.000 18 Masuri active pentru combaterea șomajului 73.500.000 21 Servicii de preconcediere colectiva 4.851.000 50 Alte cheltuieli 48.705.000 7306 CHELTUIELI DE ADMINISTRARE ALE FONDULUI 1.199.744.167 01 CHELTUIELI CURENTE 918.803.167 02 CHELTUIELI DE PERSONAL 563.103.766 20 CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII 355.699.401
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163231_a_164560]
-
de munca 73.500.000 08 Executarea silita a creanțelor bugetare 1.400.000 09 Programe pentru ocuparea temporara a forței de munca 1.062.720.000 18 Masuri active pentru combaterea șomajului 73.500.000 21 Servicii de preconcediere colectiva 4.851.000 50 Alte cheltuieli 48.705.000 7306 CHELTUIELI DE ADMINISTRARE ALE FONDULUI 1.199.744.167 01 CHELTUIELI CURENTE 918.803.167 02 CHELTUIELI DE PERSONAL 563.103.766 10 Cheltuieli cu salariile 424.436.766 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163231_a_164560]
-
du? m?nea deloc pe marele sociolog rom�n Dimitrie Gusti, dar f? cea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea ? i psihiatria, consider�nd? o drept absurditatea lui Freud�57, dar aceasta nu �nseamn? c? nu acordă importan?? psihologiei individuale sau celei colective � asemenea factori joac? un rol de seam? �n scrierile lui Iorga; consideră pur ? i simplu c? nu poate exista nici un tratament ? tiin? ific ? i sistematic �n manieră recomandat? de Freud. Scrierile sale istorice ? i politică să ilustreaz? ? i mai bine lipsa lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
materiale majore. Acest curent, bazat pe respectul față de viață, se ridică împotriva unui consum abuziv care, deși nu sporește calitatea vieții oamenilor, secătuiește natura și viața. în fine, violența morală se regăsește atât în viața privată, cât și în cea colectivă. în viața privată, conform acestei clasificări, avem: violența criminală cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care trăgeau cu ochiul la albumele Skira, cele atît de occidental parfumate, și că își însușiseră binișor binefacerile cubismului, expunînd portrete și peisagii industriale în îndrăznețe tratări angulare: portretul portarului de la fabrica de țigarete, erou al muncii socialiste, portretul președintelui colectivei din Hapăi, de altfel, om rotund, portretul mulgătoarei fruntașe Pachița din Popești, peisaj turnătorie Nicolina, peisaj stație de îmbuteliere etc. etc. Or, ținta noului secretar era tocmai această mică formațiune care se bălăcea în apele stătute ale decadentismului occidental. Tematica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dare de seamă a filialei artiștilor către comitetul județean. Dar de ce să nu recunosc, mde, că și materialul clientului era pe măsură! Titluri, deci: Colectiviști amatori de muzică, Strelka Vasilievska Ostrova (ăsta era, pur și simpu, titlul unei lucrări), Grădina colectivei, Hei-rup (ăsta rupe sufletul), La asaltul cuptorului (emoționant!), Muncitorul Miu de la D.S.A.P.C. (muncitorul ăsta trebuie să fi fost portar, pentru că D.S.A.P.C. era, mi se pare, institut de proiectare), Pui de la incubator (portretele puilor funtași?), Turnător fruntaș
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tăcere. Cu timpul, forma directă, fiind un cântec solistic, va dobândi ornamentații tot mai bogate, va deveni tot mai complex și va putea fi intonat practic doar de cântăreții profesioniști din Schola cantorum. O altă formă a fost cea directă colectivă: execuția continuată era încredințată unui cor. Este atestată de Sf. Vasile din Cezarea de la care s-a inspirat și Sf. Ambroziu din Milano. O a treia formă a fost cea directă alternantă: execuția era realizată de două coruri, unul din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]