716 matches
-
așadar, însoțită de adevărate pedagogii sociale (în primul rînd cu mijloacele educației) care să refacă rețelele de încredere și speranță socială. 10.3. Relații interpersonale complexe: dragostea analizată intercultural Ipoteza testată de cercetările interculturale precizează că, în general, în culturile colectiviste, "orientale", se adoptă mai frecvent practica mariajului aranjat, în timp ce în culturile individualiste, "occidentale", indivizii își aleg partenerii după criterii personale (Hatfield, Rapson, 1996; Medora et al., 2002, Kövecses, 2003). Tendința evocată reflectă o diferență majoră în aceste tipuri de societăți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 2002, Kövecses, 2003). Tendința evocată reflectă o diferență majoră în aceste tipuri de societăți, exprimată prin măsura în care alegerea individuală joacă un rol în formarea relațiilor heterosexuale de tip "romantic" și în decizia de "a trăi împreună cu celălalt", colectiviștii angajîndu-se într-o strategie în alegerea partenerului mai puțin autonomă. O abordare consistentă românească a temei realiză recent de P. Iluț (2009, pp. 235-296), subliniind că, în pofida opiniei comune, studiile din domeniu dovedesc că și în culturile colectiviste, în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
împreună cu celălalt", colectiviștii angajîndu-se într-o strategie în alegerea partenerului mai puțin autonomă. O abordare consistentă românească a temei realiză recent de P. Iluț (2009, pp. 235-296), subliniind că, în pofida opiniei comune, studiile din domeniu dovedesc că și în culturile colectiviste, în care căsătoriile sînt mult mai frecvent planificate în prealabil, majoritatea protagoniștilor au posibilitatea de a-și exprima o anumită opțiune în alegerea viitorului soț; după cum și în culturile individualiste alegerile sînt într-o măsură deloc neglijabilă influențate de familie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rolul acordat iubirii romantice în alegerea unui partener oferă prilejul semnalării unor diferențe interculturale semnificative. în culturile individualiste, cum ar fi Marea Britanie sau SUA, dragostea romantică este privită ca un ingredient de neînlocuit al unei relații durabile, în timp ce în culturile colectiviste alegerea partenerului se întemeiază pe factori ce țin de locul în rețeaua socială a acestuia, evidențiat prin statutul său ocupațional sau social. De fapt, dragostea romantică desemnată ca temei al unei relații constituie o resursă simbolică interpersonală care cunoaște istoricitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o ipoteză pe care au testat-o mai apoi frecvent: subiecții din culturile naționale individualiste sînt mai independenți de cîmp, fiind mai înzestrați în a separa elementele distincte ale cîmpului perceptiv de background-ul acestuia, spre deosebire de subiecții din culturile naționale colectiviste, care se dovedeau a fi mai degrabă dependenți de cîmp. întrebarea care se pune la capătul acestui demers empiric este dacă procesele cognitive sînt influențate cultural doar în intensitatea lor de manifestare sau diferă fundamental însuși mecanismul care se activează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca scop principal în viață. Totodată, aceiași subiecți dovedeau o consistență comportamentală diminuată (exista o divergență pronunțată între valori, atitudini, opinii, pe de o parte, și comportamente, pe de altă parte). Rezultatele au sugerat că pentru subiecții individuali din culturile colectiviste, conduita nu urmează exigențele personale, ci calea care poate conserva relațiile armonioase cu cei din jur, prin activarea unui comportament în care "ceea ce face" subiectul este asociat mai puțin convingerilor proprii, cît așteptărilor "celuilalt" egal semnificativ sau mai ales ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rînduri pe parcursul acestei cărți, diferențele interculturale influențează conceptul despre sine al subiectului. Astfel, culturile "occidentale", individualiste și independente încurajează construirea unei scheme despre sine în jurul unor trăsături proprii unui actor social individual, activ, afirmat în contexte diferite, în timp ce culturile "orientale", colectiviste și interdependente, valorizează rolul și rețeaua relațiilor cu "celălalt", favorizînd avantajele apartenenței. Dacă ar fi să rezumăm cele două maniere diferite de construire a self ului, putem prezenta principalele orientări după cum urmează (vezi tabelul 1) (Markus, Kitayama, 1991; Trafimow, Triandis
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în SUA și Japonia, ajungîndu-se la rezultate similare, reconfirmate de cercetări calitative recente (Bulpitt, Martin, 2010). Astfel, solicitați să facă descrieri despre sine în general, participanții nord-americani furnizau cele mai numeroase atribute identitare. Totodată, caracterizarea de sine se plia, pentru colectiviști, pe exigențele situației (de exemplu, un japonez tipic se descria ca fiind "cineva care joacă Mahjong un joc național tradițional în serile de vineri"). însă cînd subiecții acestor studii au fost puși să se descrie în situații specifice (de exemplu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
baza unui tipar relațional interdependent). Prin urmare, atunci cînd sînt puși în situația de a decide ce comportament social adecvat poate aduce beneficii simbolice, mecanismul automonitorizării activează un referent diferit (pe sine, în culturi individualiste, și pe "celălalt" în culturi colectiviste). încercînd să sistematizeze cele două tipuri de automonitorizare prin intermediul unui discurs identitar de tipul "cine sînt eu", P. Smith și M.H. Bond (1993, p. 98) prezintă o potențială descriere reciprocă între un student din Hong-Kong, domnul Chan (acolo unde predă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proporții similare cu cele întîlnite pe eșantionul american: Totodată, în cadrul culturilor naționale individualiste, subiectul înclină spre strategii relaționale prin care își afirmă independența și întreține, în general, o distanță fizică mai mare față de "celălalt" necunoscut, comparativ cu reprezentanții culturilor naționale colectiviste, protejîndu-și aria de securitate simbolică personală. Comparația tipică pe care o putem realiza este aceea dintre reprezentanții popoarelor balcanice, preponderent colectiviste și cei ai popoarelor nordice, considerate individualiste. Astfel, un "sîrb", un "grec" sau un "român" vor fi, de exemplu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afirmă independența și întreține, în general, o distanță fizică mai mare față de "celălalt" necunoscut, comparativ cu reprezentanții culturilor naționale colectiviste, protejîndu-și aria de securitate simbolică personală. Comparația tipică pe care o putem realiza este aceea dintre reprezentanții popoarelor balcanice, preponderent colectiviste și cei ai popoarelor nordice, considerate individualiste. Astfel, un "sîrb", un "grec" sau un "român" vor fi, de exemplu, în "mult mai multă siguranță" atunci cînd se întîlnesc cu un personaj cunoscut în prealabil, fie și fugar, iar paleta expresivității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se întîlnesc cu un personaj cunoscut în prealabil, fie și fugar, iar paleta expresivității relaționale coboară deseori în conduite ("îmbrățișări", "pupături", "dialog pe un ton ridicat") care stîrnesc adevărate blocaje semantice și afective pentru un "suedez" sau "german". în culturile colectiviste, atunci cînd relația cu "celălalt" se stabilește cu un partener de rol cu care subiectul de referință știe că va întreține o relație în viitor și deci anticipează că va partaja spațiul personal, distanța proxemică este mai redusă. Dacă relația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un "celălalt" cu care subiectul nu este conectat, cu "străinul" prin excelență, atunci intervalul de securitate fizică personală se stabilizează la distanțe interpersonale foarte mari, ceea ce exprimă și temerea în inițierea unei relații cu "celălalt diferit". Nu întîmplător, în țările colectiviste nivelul capitalului social, regăsit îndeosebi în încrederea interpersonală față de "cel necunoscut, de-o seamă cu noi" (așa numita încredere generalizată, numită astfel pentru că măsoară "încrederea în general în oameni") este de regulă mai scăzut decît în țările individualiste (Gavreliuc, 2002b
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
semnificativ cu scorurile dimensiunilor modelului realizat de către G. Hofstede (1980/2001). Astfel, "fericirea" este mult mai ușor de identificat în țările cu un individualism crescut și cu o distanță mică față de putere, iar "tristețea" e mai ușor descifrată în culturile colectiviste, cu o distanță mare față de putere (ca și cum individualiștii nu ar ști cum arată "chipul tristeții"). Rezultatele evocate sugerează preponderența unor experiențe personale și sociale diferite în țări diferite: "fericite" la individualiști și dezamăgitoare la colectiviști. în același registru, D. Matsumoto
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai ușor descifrată în culturile colectiviste, cu o distanță mare față de putere (ca și cum individualiștii nu ar ști cum arată "chipul tristeții"). Rezultatele evocate sugerează preponderența unor experiențe personale și sociale diferite în țări diferite: "fericite" la individualiști și dezamăgitoare la colectiviști. în același registru, D. Matsumoto (1987, 1992a, 1992b, 1996, 1999a, 1999b, 2007) a realizat mai multe studii care comparau abilitatea "occidentalilor" și asiaticilor de a recunoaște un spectru larg de emoții. Cercetările au fost derulate în general în SUA și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este mai puțin dezirabil social să exprimi emoții cu o tonalitate negativă în Japonia decît în SUA, asiaticii "închizîndu-se în sine" cu mai mare eficacitate în registrul expresivității emoționale negative. Despre Japonia știm că este caracterizată de un tipar cultural colectivist (Hofstede, 1980/2001). Colectivismul este specific unei societăți în care oamenii sînt încă de la naștere integrați în subgrupuri puternice, care continuă să-i protejeze toată viața în schimbul unei loialități indiscutabile. Astfel, datorită accentului pus pe armonia grupului și a conformismului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
stereotip de gen evidențiat în studiile din registrul autodezvăluirii (care afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată în culturile colectiviste. K. Scherer și colaboratorii (1983) au realizat o anchetă psihosociologică în 27 de țări în care au cerut subiecților, toți studenți, să raporteze cît de frecvent trăiesc "în mod natural" o listă de emoții specifice. Pe eșantionul luat ca întreg
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualiste și cu o distanță mică față de putere sînt mai expresive din punctul de vedere al exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie sporită de informații sociale valide, care ghidează reacțiile față de "celălalt". în schimb, în culturile naționale colectiviste contextul joacă un rol important, furnizînd limitele expresivității emoționale. 12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală a devenit și ea obiect de studiu al cercetărilor de factură interculturală. Rezultatele studiilor tematice au indicat existența unei relații semnificative între comunicarea nonverbală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pretutindeni că scorurile ridicate la această scală o au persoanele cu o devianță secundară asumată: alcoolicii, fumătorii excesivi, șoferii periculoși etc. într-adevăr, în majoritatea țărilor, legătura evocată se activează între un pattern de atribuire și autodistrugere, deopotrivă în țări colectiviste (precum India, Hong-Kong), dar și în cele individualiste (SUA), în cvasitotalitatea cazurilor legătura reciprocă fiind puternică. Faptul că avem totuși instrumente construite în manieră etică este dovedit de absența oricărei corelații între cele două dimensiuni ale personalității pe eșantionul din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
egală măsură în India și SUA, șoferii cu o personalitate de tip A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează brusc mai des, depășesc alte autovehicule mai frecvent. Așadar, și această tipologie, care și-a probat validitatea atît în culturi colectiviste, cît și în cele individualiste, are un grad ridicat de "universalism". Neîndoielnic însă, cele mai des utilizate modele ale personalității sînt cele propuse de H. Eysenck și S. Eysenck, fie individual, fie în colaborare (1982, 1985, 1992a, 1992b, 1994, 1997
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
in-grup (care nu poate fi pliat decît pe tiparele sărăciei inerente și cumpătării impuse), atunci cînd ajunge în fața străinului "occidental", încearcă să-și mascheze neîmplinirile și lipsurile, exhibînd o prosperitate și o disponibilitate excesivă (numită stereotip "ospitalitate"). Așadar, în culturile colectiviste, străinii (calificați astfel pe baza atributelor diferite de "culoare" a pielii, status cultural revendicat, identitate culturală prezumată), ca membri ai out-grupului, nu sînt tratați similar cu autohtonii. Natura normelor culturale proprii, precum și relevanța pentru in-grup a calității de străin (care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în grupul german, dar mai puțin proeminente, identificabile numai la nivelul unei empatii mai pronunțate în relațiile mamă-fată decît în acelea dintre mamă și băiat. Concluziile de ordin general care pot decurge din acest studiu evidențiază că, într-un context colectivist, interacțiunile mamă copil sînt mai degrabă armonioase și cooperante. Un alt studiu tematic semnificativ a fost realizat de către C. Pilgrim și A. Rueda Riedle (2003), care a căutat să exploreze bazele culturale ale individualismului și colectivismului prin surprinderea comportamentului prosocial
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost realizat de către C. Pilgrim și A. Rueda Riedle (2003), care a căutat să exploreze bazele culturale ale individualismului și colectivismului prin surprinderea comportamentului prosocial în două societăți considerate opuse din acest punct de vedere, anume cea columbiană (socotită tipic colectivistă) și cea nord-americană (tipic individualistă). Subiecții angrenați au fost 202 copii cu vîrsta medie de șapte ani, din ambele țări, deopotrivă băieți și fete, provenind din medii urbane cu formație religioasă catolică. Autorii au dorit să verifice ipoteza conform căreia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căreia copiii din Columbia au o mai pronunțată tendință de a își împărți cu prietenii propriile bunuri (jucării, dulciuri etc.) decît aceia din Statele Unite, concluzie ce pare sprijinită de dihotomia individualism-colectivism. Această ipoteză sugera că, în cazul societății de tip colectivist din Columbia, copiii ar putea fi predispuși spre un comportament "generos" într-o mai mare măsură decît cei americani, din moment ce educația pe care o primesc îi îndrumă spre conștientizarea nevoilor grupului din care fac parte. Rezultatele obținute au fost în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interpersonale joacă un rol important în comportamentul prosocial. Astfel, relațiile de prietenie consolidate prealabil între copii s-au dovedit un predictor mai consistent decît dihotomia individualism-colectivism. Este probată în acest mod supoziția că o categorizare globală a culturilor individualiste și colectiviste se poate dovedi simplistă din moment ce ea nu ține seama de relațiile sociale complexe care apar în fiecare cultură. în acest context, cercetătorii trebuie să abandoneze tendința nefastă de a încadra indivizii în clase largi de comportament pe baza simplei lor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]