1,341 matches
-
se plimba de colo-colo între fântâna decorativă și tron. Patru mii! Ce altceva pot face în afară de a ordona decapitarea guvernatorilor? Țăranii au început să vandalizeze și să jefuiască. În curând va fi o revoltă la scară națională. Nuharoo își scoase colierul, brățările și acele de păr: — Majestatea Voastră, vă aparțin de acum înainte. Vindeți-le la licitație pentru ca țăranii să poată avea ce să mănânce, spuse ea cu o strălucire nobilă pe chip. Mi-am dat seama că Hsien Feng nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Su Shun a trimis vorbă în ultima clipă că nu va participa. Pretextul lui a fost că „doamnele Majestății Sale sunt numai pentru ochii Majestății Sale“. Nuharoo nu-și mai încape în piele. Gâtul ei se pleacă sub greutatea atâtor coliere din aur bătut, pietre prețioase și brocart. Ea e așezată pe tronul din sala de est a Palatului Sporirii Esenței. Tocmai și-a schimbat al doilea rând de haine și acum poartă o robă din mătase fină galbenă, brodată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
șah, însă îi spun că trebuie să vorbească cu tatăl său, că este singura modalitate prin care își poate salva viitorul. Tung Chuh nu poate să înțeleagă - țipă și se zbate. În încercarea de a-l opri, mi se rupe colierul și perlele se împrăștie pe hol. Gărzile ne blochează intrarea în sală, deși par aibă un aer de venerație față de Tung Chih. Trebuie să o văd pe Majestatea Sa, zic eu tare. Eunucul-șef Shim își face apariția: — Majestatea Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
În dimineața ceremoniei urcării pe tron, majorității miniștrilor importanți li s-a acordat dreptul de a merge în palanchine sau călare pentru a intra în Orașul Interzis. Miniștrii și oficialii erau îmbrăcați în splendide robe din blană, decorate cu nestemate. Colierele și căciulile cu pene de păun străluceau de diamante și pietre prețioase. La zece fără un sfert, Tung Chih, Nuharoo și cu mine am părăsit palatele. Am mers în palanchine la Palatul Supremei Armonii. Sosirea noastră a fost anunțată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ordonă ea. Eu fac ceea ce mi s-a cerut. În ultima vreme am dezvoltat acest obicei prost. Desfac încuietoarea micuță și ridic capacul cutiei luptându-mă cu balamalele înțepenite. Pe o pernuță dintr-o catifea neagră, luxoasă se odihnește un colier spectaculos, ticsit cu diamante - e cea mai scumpă bijuterie pe care am văzut-o vreodată, ca să nu mai zic pe care am ținut-o vreodată în mână. — Vai, draga mea, toarce Lucille ca o pisică, uitându-se cu o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
e cea mai scumpă bijuterie pe care am văzut-o vreodată, ca să nu mai zic pe care am ținut-o vreodată în mână. — Vai, draga mea, toarce Lucille ca o pisică, uitându-se cu o privire plină de adorație la colier, de parc-ar fi fost primul ei nepot. Un Bulgari Vintage. Uluitor. Îmi pun colierul la gât și toate trei ne întoarcem, din nou, către oglindă. E perfect. Absolut spectaculos. Secretara logodnicului meu are un gust desăvârșit. — și am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
pe care am ținut-o vreodată în mână. — Vai, draga mea, toarce Lucille ca o pisică, uitându-se cu o privire plină de adorație la colier, de parc-ar fi fost primul ei nepot. Un Bulgari Vintage. Uluitor. Îmi pun colierul la gât și toate trei ne întoarcem, din nou, către oglindă. E perfect. Absolut spectaculos. Secretara logodnicului meu are un gust desăvârșit. — și am pus mâna pe un exemplar în avans din Sunday, ciripește Lucille, deschizându-și geanta Judith Leiber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
te țină cu-adevărat în brațe. Inspir profund, inhalând parfumul slab de eucalipt al șamponului ei. Mama mă strânge și mai tare în brațe. Am ceva pentru tine, iubita mea, îmi spune ea scoțând din geantă o punguță din catifea. Colierul cu perle al bunicii tale. știu că întotdeauna ți-a plăcut, așa că m-am gândit că ar putea juca rolul de „ceva vechi“. — Vai, mami, abia răsuflu eu, mângâind cu degetele perlele reci și lucioase. Când eram mică, în timpul vizitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a plăcut, așa că m-am gândit că ar putea juca rolul de „ceva vechi“. — Vai, mami, abia răsuflu eu, mângâind cu degetele perlele reci și lucioase. Când eram mică, în timpul vizitelor din perioada verii, de fiecare dată când am probat colierul bunicii, am simțit-o ca o mare favoare. — E superb, mami. Mulțumesc foarte - — Perlele sunt minunate, Tish-Tish, mă întrerupe Lucille, dar Randall tocmai a surprins-o pe Claire cu colierul ăsta. E fabulos, nu-i așa? Mama face un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vizitelor din perioada verii, de fiecare dată când am probat colierul bunicii, am simțit-o ca o mare favoare. — E superb, mami. Mulțumesc foarte - — Perlele sunt minunate, Tish-Tish, mă întrerupe Lucille, dar Randall tocmai a surprins-o pe Claire cu colierul ăsta. E fabulos, nu-i așa? Mama face un pas înapoi, ca să se uite mai bine la șiragul de diamante sclipitoare din jurul gâtului meu. — Ei, Doamne! exclamă ea. E... e splendid. Câtă generozitate din partea lui Randall. Ei, Claire, poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
poți să porți perlele bunicii cu altă ocazie. Acum sunt ale tale. Mama strecoară perlele la loc, în punguța de catifea. Mă doare să văd efortul pe care-l face ca să zâmbească. — Sau, ăăă, aș putea să port altă dată colierul de la Randall? fac euo încercare, deși sunt conștientă că nu prea am șanse. Exact așa cum mă așteptam, Lucille explodează imediat: — Ce-i asta? Cum să nu porți colierul de la Randall? Vai, Claire, dar Randall ar fi terminat! Ăsta a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
-l face ca să zâmbească. — Sau, ăăă, aș putea să port altă dată colierul de la Randall? fac euo încercare, deși sunt conștientă că nu prea am șanse. Exact așa cum mă așteptam, Lucille explodează imediat: — Ce-i asta? Cum să nu porți colierul de la Randall? Vai, Claire, dar Randall ar fi terminat! Ăsta a fost cadoul lui special pentru tine, cu ocazia zilei căsătoriei! Trebuie să-l porți! Pur și simplu trebuie! Mama dă din cap în semn de aprobare. Apoi întinde brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Da? Ce drăguț. Mi-ar fi plăcut să obțin de la ea mai multe detalii. — Deci, plănuiești să faci copii în viitorul apropiat? Vivian era îmbrăcată într-un costum negru, care degaja o impresie de forță, iar la gât avea un colier impresionant de smaralde, însă postura rășchirată - un picior trecut peste scaunul de lângă ea, un braț drapat peste spătarul aceluiași scaun și degetele cu care-și ondula părul - evoca o femeie dedată plăcerilor, nicidecum pe editorul general al unei super-edituri. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și să-ți văd bijuteriile. Vine ziua fiicei mele și încă nu i-am luat un cadou. Poate mă ajuți să aleg ceva pentru ea. — Poate. Hai înăuntru, să ne uităm. Despre prostia omenească Am sfârșit prin a cumpăra un colier care costa undeva pe la o sută șaizeci de dolari (treizeci de dolari reducere față de prețul originar pentru că am plătit cu bani gheață). Era un obiect frumos și delicat, cu bucățele de topaz, granat și cristal înșirate pe un lănțișor subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
era atât o grădină, cât un minuscul loc de joacă pentru copii, cu un leagăn într-un colț, un tobogan de plastic în altul și o grămadă de jucării și mingi de cauciuc între ele. În timp ce scotoceam printre diversele inele, coliere și perechi de cercei pe care le avea de vânzare, am tăifăsuit în liniște despre tot felul de lucruri. Era o persoană cu care conversația curgea ușor - foarte deschisă, foarte generoasă, în general prietenoasă și caldă -, dar, vai, nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
relații suspuse, băiete. Dar, pentru tine, probabil că m-aș ocupa personal. Parcă văd titlurile: FOST AGENT DE ASIGURĂRI ÎL ASASINEAZĂ PE JAMES JOYCE. — Ha, ha. Un lucru însă trebuie să-i recunosc lui Nancy. Face bijuterii foarte frumoase. — Ai colierul la tine? Am băgat mâna în buzunarul de la piept și am scos cutia prelungă și îngustă care conținea achiziția făcută dimineață. Chiar când deschideam capacul, Marina a ajuns lângă masa noastră, cu sendvișurile. Nevrând să o exclud din gestul dezvelirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și am scos cutia prelungă și îngustă care conținea achiziția făcută dimineață. Chiar când deschideam capacul, Marina a ajuns lângă masa noastră, cu sendvișurile. Nevrând să o exclud din gestul dezvelirii, am împins cutia spre ea, ca să vadă mai bine. Colierul era așezat în lung, pe un strat de vată albă, și Marina, aplecându-se să îl examineze, și-a dat prompt verdictul: Ah, qué linda! a spus. Ce frumusețe. Tom i-a susținut părerea dând tăcut din cap, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a spus. Ce frumusețe. Tom i-a susținut părerea dând tăcut din cap, fără îndoială prea mișcat ca să vorbească, pentru că se gândea la draga lui Nancy, ale cărei mâini celeste împletiseră obiectul sclipitor care se afla dinaintea lui. Am scos colierul din cutie și i l-am întins Marinei. — Ia probează-l, am zis. Să vedem cum arată. Aceasta fusese intenția mea inițială - doar să ni-l prezinte -, dar, imediat ce a luat colierul în mâini și și l-a lipit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sclipitor care se afla dinaintea lui. Am scos colierul din cutie și i l-am întins Marinei. — Ia probează-l, am zis. Să vedem cum arată. Aceasta fusese intenția mea inițială - doar să ni-l prezinte -, dar, imediat ce a luat colierul în mâini și și l-a lipit de pielea arămie (porțiunea aceea mică de carne dezgolită imediat deasupra nasturelui de sus, descheiat, al bluzei turcoaz), m-am răzgândit brusc. Am vrut să i-l fac cadou. Pentru Rachel puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și l-a lipit de pielea arămie (porțiunea aceea mică de carne dezgolită imediat deasupra nasturelui de sus, descheiat, al bluzei turcoaz), m-am răzgândit brusc. Am vrut să i-l fac cadou. Pentru Rachel puteam să cumpăr oricând alt colier, dar acesta îi venea Marinei atât de perfect, încât deja era parcă al ei. În același timp, dacă lăsam impresia că mă dau la ea (ceea ce făceam, bineînțeles, dar fără speranță), ar fi putut să se simtă pusă într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Nu azi, mi-a răspuns Marina. Săptămâna viitoare. — Săptămâna asta, săptămâna viitoare, ce mai contează? E curând, iar asta înseamnă că ai intrat deja sub aura zilei tale de naștere. Ți se citește pe chip. Marina a terminat de încheiat colierul și a zâmbit. — Aura zilei de naștere? Ce-i aia? Am cumpărat colierul ăsta azi fără nici un motiv anume. Voiam să-l dau cuiva, dar nu știam cui. Acum, când văd ce bine-ți vine, aș vrea să-l primești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mai contează? E curând, iar asta înseamnă că ai intrat deja sub aura zilei tale de naștere. Ți se citește pe chip. Marina a terminat de încheiat colierul și a zâmbit. — Aura zilei de naștere? Ce-i aia? Am cumpărat colierul ăsta azi fără nici un motiv anume. Voiam să-l dau cuiva, dar nu știam cui. Acum, când văd ce bine-ți vine, aș vrea să-l primești. Asta e aura zilei de naștere. E o forță considerabilă, care îi împinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
bine-ți vine, aș vrea să-l primești. Asta e aura zilei de naștere. E o forță considerabilă, care îi împinge pe oameni să facă tot felul de lucruri ciudate. Chiar dacă n-am știut-o în momentul respectiv, am cumpărat colierul pentru tine. La început a părut încântată și m-am gândit că n-or să fie probleme. Din felul în care mă privea, cu ochii aceia vii, căprui, nu încăpea nici o îndoială că ar fi vrut să îl păstreze, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Tom. — Da, bum, a spus ea. Și nu mă pune să-ți explic ce-i aia. — Bine, am intervenit, pricepând deodată că mariajul ei nu era deloc atât de senin cum bănuisem. Cred că știu care e soluția. Marina păstrează colierul, dar nu-l duce acasă. Colierul rămâne la restaurant. Îl poartă la serviciu, dar apoi îl lasă în casa de marcat peste noapte. Tom și cu mine putem veni să îl admirăm zilnic, iar Roberto nu trebuie să afle nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Și nu mă pune să-ți explic ce-i aia. — Bine, am intervenit, pricepând deodată că mariajul ei nu era deloc atât de senin cum bănuisem. Cred că știu care e soluția. Marina păstrează colierul, dar nu-l duce acasă. Colierul rămâne la restaurant. Îl poartă la serviciu, dar apoi îl lasă în casa de marcat peste noapte. Tom și cu mine putem veni să îl admirăm zilnic, iar Roberto nu trebuie să afle nimic. Era o propunere atât de stupefiantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]