3,820 matches
-
intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie” (halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în martie, 1,23 în aprilie și mai, 0,96 în iunie, 0,92 în iulie, 0,67 în august, 0,64 în septembrie, 0,74 în octombrie, 0,61 în noiembrie și 0,61 în decembrie. Asemenea locuitorilor din Colinele Tutovei și locuitorii comunei Filipeni au amenajat acumulări de apă constând din heleșteie și iazuri, atât pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât și pentru pește. în trecut, iazurile purtau „morile de apă”, fiind acumulări mai mari. Asemenea „amenajări hidro” au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
50 la Școala Veche din Lunca, lângă clădirea construită de Sterian. Cei din familia Condrea din Lunca se specializaseră în săpat iazuri, zămnice, râmnice, erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit. Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus de domnitorul C.A
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
joase și platouri largi interfluviale, pădurea menținându-se fragmentar numai pe culmile mai înalte (peste 250-300 m) și pe versanții mai inospitalieri. Din codrii întinși de altă dată, trupuri mai compacte de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub Margine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fauna într-o perioadă în care existau păduri întinse și pajiști, iar populația era mai puțină și rară, fauna specifică zonei era mai bogată și chiar pe teritoriul comunei Filipeni erau mamifere și păsări care astăzi nu mai sunt. Din Colinele Tutovei au dispărut bourul și capra sălbatică, altele sunt (cervidele) rare și nu se mențin decât prin protecția omului. Fauna comunei este alcătuită din animale, păsări și insecte (fauna terestră și păsările, fauna acvatică - mamifere de apă, păsări de apă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a cunoscut procesele similare cu alte regiuni ale lumii determinate de subdiviziunile timpului preistoric: paleoliticul, epipaleoliticul-mezoliticul, neoliticul, calcaliticul-eneolitic și perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic”. Pentru zona noastră de interes general, Colinele Tutovei, și de interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul Filipenilor, Ungureni-Leca, Mărăști, Oncești, Izvoarele Berheciului, nu ne punem problema antropogenezei, considerând a fi necesar să ne referim la un timp preistoric mai apropiat de timpul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
europene, între care s-a remarcat și poporul numeros al tracilor, din care fac parte geto-dacii, strămoșii direcți ai românilor. Evident, în limitele existenței unor urme din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din punctul de vedere al vestigiilor litice din paleoliticul superior (cuțite, dălți, pumnale, vârfuri de săgeată, de lance din silex și cuarțit), așa cum sunt cele din județul Botoșani, de la Ripiceni-Izvor și Ripiceni-peștera Stânca, este mai slab reprezentat în zona numită Colinele Tutovei, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni. în locul tehnicii de prelucrare prin cioplire, specifică paleoliticului, apare spre sfârșitul acestei lungi perioade din evoluția omului, în paleoliticul superior (aproximativ 10.000 de ani î.Hr.), tehnica perforării osului, cornului și pietrei, care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preistoria Europei - o modificare a structurilor sociale, a modelelor de habitat, a artei și credințelor - și a fost un factor decisiv în formarea Europei din ultimii cinci mii de ani. Europa a devenit un amestec de culturi.”25 în zona Colinele Tutovei, neoliticul timpuriu a fost evidențiat la Perieni unde s-au descoperit topoare de piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cinci mii de ani. Europa a devenit un amestec de culturi.”25 în zona Colinele Tutovei, neoliticul timpuriu a fost evidențiat la Perieni unde s-au descoperit topoare de piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în mai multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
topoare de piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în mai multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partea de sud a comunei, unde s-au găsit cești cu torți supraînălțate și cu buton, precum și ceramică aparținând culturii Monteoru. Cele mai însemnate și caracteristice descoperiri din epoca bronzului au fost în partea de nord și de nord-vest a Colinelor Tutovei, acolo unde este așezat comuna Filipeni. S-au descoperit cinci topoare de aramă și bronz, din care trei aparțin grupului de topoare cu gaură de înmănușare transversală, caracteristice perioadei bronzului timpuriu, descoperite în satele Scărișoara, Osebiți (comuna Măgura) și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
450 î.Hr.) și a doua, numită La Tène (450 - sec I î.Hr.) corespunde separării și consolidării în teritoriile traco-getice nord-dunărene care se întrepătrund cultural cu elemente ale culturilor scitică, celtică și greacă. Epoca fierului este mai puțin studiată în zona Colinelor Tutovei, în schimb perioada corespunzătoare provinciei romane Dacia (sec. II-III d.Hr.), suficient de bine reprezentată prin monede, tezaure, resturi de cultură romană în numeroase așezări denotă un contact permanent cu stăpânirea romană, chiar și pentru așezările mai puțin accesibile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care atestă o locuire neîntreruptă a unei populații românești în legătură directă cu Imperiul bizantin, care dă un caracter romano-bizantin civilizației românești din ultimele secole ale mileniului I d.Hr. Resturile de cultură materială descoperite pe teritoriul Moldovei, inclusiv în zona Colinelor Tutovei, se încadrează tipologic culturii Dridu (sec. VIII-XI), urmată de cultura Rădăcineni. Culturii târzii Dridu îi sunt atribuite 11 morminte de inhumație de la Arsura, județul Vaslui, care conțin obiecte de podoabă.37 Din punctul de vedere al dispunerii în teritoriu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuințele de suprafață, de form rectangulară, cu colțurile rotunjite. Sunt construite din lemn și lut, cu suprafețe locuite modeste, conținând și „instalații de încălzire”, vetre de foc și cuptoare. Mai rare și mai puțin cercetate sunt mormintele descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația (resturile de la ardere erau așezate în urne funerare), cât și incinerația specific ritualului creștin. Ritul incinerației este ilustrat pe Valea Berheciului, la Bărboasa, în comuna Oncești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este incinerația, la Poenești este atât incinerația, cât și inhumația. Semnificativ este faptul că în niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte aparținând altor populații, numai cele specifice carpodacice care reprezenta elementul autohton. Pe baza descoperirilor arheologice din zona Colinelor Tutovei și din zona bazinului Berheciului și Dunavățului se poate aprecia că în perioada prefeudală s-a păstrat populația autohtonă a cărei continuitate nu a putut fi pusă în discuție de populațiile migratoare. Populația slavă, spre exemplu, despre care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de păscătoare pentru cai. Caii nu pășteau împreună cu vitele, cu oile niciodată, aveau locuri separate care puteau fi îngrădite. Surprinde în toponimia satului Fruntești, ținând seama de așezarea geografică, în centrul Moldovei, în Colinele Tutovei, numele de Ciumârnea (Ciumârna, după cum îi spune preotul Antohi), denumire slavă, care se întâlnește și în județul Suceava (satul Ciumârna). Trebuie să admitem că acest apelativ intrat în limba română din slava veche, la fel ca multe altele (vezi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special prispa). Poiana Humarului era un loc de excursie școlară, un loc de recreere după efortul de a ajunge acolo. Pe Valea Dobrenei, în sus privind spre Buduioasa, vedem fața de deal, o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe lungul șes al Siretului, se trecea podul de la Siret, apoi, după alți 5 km, se trecea podul Bistriței și se intra în Bacău. Cap. II - Sate și locuitori pe Valea Dunavșțului și Dunaviciorului II. 1 Caracteristici ale așezșrilor din Colinele Tutovei. Așezșrile sezoniere și permanente de pe teritoriul comunei Filipeni Zona Colinelor Tutovei a fost locuită neîntrerupt încă din epoca neolitică, afirmație demonstrată de existența a numeroase descoperiri arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după alți 5 km, se trecea podul Bistriței și se intra în Bacău. Cap. II - Sate și locuitori pe Valea Dunavșțului și Dunaviciorului II. 1 Caracteristici ale așezșrilor din Colinele Tutovei. Așezșrile sezoniere și permanente de pe teritoriul comunei Filipeni Zona Colinelor Tutovei a fost locuită neîntrerupt încă din epoca neolitică, afirmație demonstrată de existența a numeroase descoperiri arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau unui sat nou. Astfel așezările pătrund în bazinele superioare ale pâraielor, înaintând prin părțile joase ale văilor, pe Berheciul superior și pe afluenții săi - Dunavățul și Dunaviciorul. Trebuie să facem precizarea că în tot evul mediu românesc, populația din Colinele Tutovei a fost rară, iar atunci când a fost înregistrată geografic sau demografic, multe așezări nu au fost consemnate. Chiar în harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir și tipărită în Olanda în 1737, în Colinele Tutovei au putut fi identificate 25
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot evul mediu românesc, populația din Colinele Tutovei a fost rară, iar atunci când a fost înregistrată geografic sau demografic, multe așezări nu au fost consemnate. Chiar în harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir și tipărită în Olanda în 1737, în Colinele Tutovei au putut fi identificate 25 de așezări; mai bine apar în hartă limitele ținuturilor, a inutului Tecuci din care au făcut parte și satele de pe valea Dunavățului. Deși „Condica liuzilor”, din 1803, nu conține toate așezările, tot înregistrează 166
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]