764 matches
-
un fir luat din trena unei stele Toți clopoțeii râsului curat Și-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-ntineriți, Flori de măr, Pentru mulți ani fericiți, Flori de măr. Și la anul vom veni, Numai dacă ni-ți pofti. Și mai multe vom ura, Flori de măr. Un cocuț dacă ni-ți da, Flori de măr. Ș i colinda nu-i mai multă, Să traia’ cine ascultă! Ș i colinda-i atâta, Flori de măr. Cine-ascultă să trăia’, Flori de măr. Sosit-a ziua cea sfântă Sosit-a ziua cea sfântă, Domnului și-al nost Domn, Domnului Cristos vestit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și într-o sară, Dumnezeu-cel-Sfânt Întinde mâna-i bună spre pământ Și-anina-n cer, de-un fir de borangic, Un pui de stea pentru Isus cel mic... Atunci pe nevăzute cararui, Pornește Moș-Crăciun cu sacul lui, Și când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
suprafața sticlei. Nu dați paharul pe gât, ci beți câte puțin, înghițitură cu înghițitură. Credință și superstiții Nemulțumirea porcului. Ce se întâmplă la 20 decembrie știe toată lumea: este Ignatul, iar porcul este sacrificat. Acestui animal îi este dedicată și o colindă, numită Siva, cântată în noaptea de Revelion de tineri mascați, care expun capul gătit al porcului, împodobit cu inele, cercei sau flori. Colinda povestește viața Sivei în Rai, moartea lui violentă și pârlitul, apoi judecata de către un juriu în care
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
20 decembrie știe toată lumea: este Ignatul, iar porcul este sacrificat. Acestui animal îi este dedicată și o colindă, numită Siva, cântată în noaptea de Revelion de tineri mascați, care expun capul gătit al porcului, împodobit cu inele, cercei sau flori. Colinda povestește viața Sivei în Rai, moartea lui violentă și pârlitul, apoi judecata de către un juriu în care apar și Bătrânul Crăciun și Maica Precistă. În poveștile populare se spune că, atunci când Dumnezeu a adunat toate animalele și le-a spus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un fir luat din trena unei stele Toți clopoțeii râsului curat Și-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau numai pe la casele vecinilor și cântau: „Foicică lămâiță, Noi suntem de grădiniță Și-am venit să colindăm Pe la case să urăm: Bună dimineața la moș ajun!” În ultimii ani băieții merg „cu colinda” pe la fete. Aici se strâng în grupuri pe la câte o casă, stau până noaptea târziu, dansează și ascultă muzică. Sunt serviți de obicei de gazdă cu țuică fiartă și cu boabe de porumb fierte sau, mai nou, cu prăjituri pregătite
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. 42. Berthold
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
încă urări pentru Noul An, pe ici pe colo mai stăruie câte un brăduț împodobit prin vitrina vreunui magazin de cartier, sclipind din toate beculețele de fericire că lumea încă nu l-a uitat. Timidă, prin tramvaie, mai răzbate vreo colindă. Parcă și jurnalele de știri sunt zilele acestea mai puțin belicoase decât altă dată, mai moderate, folosesc un ton mai calm și nu mai vestesc grozăvii de tot felul. Câte o cisternă răsturnată pe la noi, câte o furtună de zăpadă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ale Eminescu (Culegere de articole tipărite prin reviste, 1999); Drumul împărătesc al poetului (1999); Apocrife, versuri cu șapte icoane în peniță de C. Hrehor (1999); Șapte scrisori deschise și alta nu (2000); Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, semnare de I.F. (2001); Miorița și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la primăria Negrești și biserica Parohială „Sfânta Treime” din Frenciugi. În cursul anului 2011 activitatea la atelierul de cruciulițe și metanii s-a făcut sporadic. Aproape de sfârșitul anului s-au făcut repetiții pentru corul de colindători. S a mers cu colinda În sat, la diferite instituții din Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. S-a alcătuit un atelier de origami, unul de pictură pe hârtie și vizionarea de filme religioase și discuții pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. S-a alcătuit un atelier de origami, unul de pictură pe hârtie și vizionarea de filme religioase și discuții pe baza acestora. Din banii realizați cu colinda, o parte s-au folosit pentru achiziționarea, pentru biserică, a unui vas pentru anafură, o tavă aurită specială pentru uscarea Sfintelor și 2 candele de bronz cu email, iar o parte s-a folosit pentru organizarea unui pelerinaj de 4
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În anul 2013 la atelierul de metanii și cruciulițe s-a lucrat intens, astfel că s-au confecționat peste 550 cruciulițe pentru soldații de la unitatea militară de la Brad care urmau să plece În Afganistan. Corul de colindători a mers cu colinda numai În parohie, deoarece vremea nu le-a permis deplasarea la Iași. S-a organizat pelerinajul la mănăstirile din zona Neamțului, pentru o zi, În anul 2013, luna ianuarie, În colaborare cu preotul Bogdan Florea de la Parohia “Sfântul Gheorghe” din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vremea nu le-a permis deplasarea la Iași. S-a organizat pelerinajul la mănăstirile din zona Neamțului, pentru o zi, În anul 2013, luna ianuarie, În colaborare cu preotul Bogdan Florea de la Parohia “Sfântul Gheorghe” din Șcheia. Din banii de la colindă, s-a contribuit cu aproximativ 1.000 lei pentru achiziționarea instalației de sonorizare la biserica nouă. Tot cu dată (1 ianuarie 2012) s-a Început editarea revistei parohiale sub titlul „Lumina Credinței”, cu apariție sporadică. În 2013, preotul Ionuț Alexandru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În consecință, folclorul începe sa fie cules și publicat industrial, ilustrînd noile idealuri sociale ale creatorilor populari. Este evident că totul este contrafăcut. Cum remarcă Emil Iordache: "După evenimentele din decembrie 1989, Televiziunea nu a găsit printre înregistrările sale nici o colindă netrucată, nelaicizată silnic. Deci, legătura intimă și afișată dintre putere și popor se realizează de fapt printr-un pseudo-folclor, care, în idee dar niciodată în practică, ar trebui să transcrie un conținut socialist în forma națională". Un întreg capitol este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pace! Șef al biroului de informații care a debutat prin a ataca diligența de Hotin. Așteptând pe domnu Ministru, fruntașii satului, cu popa, s-au chirchilit și primesc pe ministru cu grozav entuziasm. [LEXIC. NUNTA DOMNIȚEI RUXANDA] [1927]* Dintr-o colindă basarabeană: Câte flori sunt pre pământ Toate mărg la jurământ. Numa spicu grâului Și cu lemnu Domnului Stau la poarta Raiului Și judecă florile Unde li-s mirosurile. Le-au luat madamele Să-și stropască straele. (Șezătoarea an. XXXVI, no
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un plan ludic, încarnat în manieră sensibilă și figurativă, pus în scenă și teatralizat altfel spus”. Desfășurarea recuzitei din cadrul obiceiurilor de iarnă, a gesturilor fixe și incantarea structurilor lexicale moștenite transportă întreg auditoriul, dar mai ales pe destinatarul precis al colindei, în chiar inima sacrului, menindu-i inițierea. „Reprezentația sacră este mai mult decât o întruchipare a unei aparențe, mai mult chiar decât o întruchipare simbolică: este o întruchipare mistică. În spectacol, ceva invizibil și neexprimat ia o formă frumoasă, reală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a creațiilor fiind un atribut al evoluției artistice extreme. Moartea omului istoric este momentul culminant al inițierii, după Mircea Eliade, și adeseori avem sugestia ei la nivelul mutilării rituale (ca „procedeu de diferențiere colectivă” cum este și tăierea cosiței în colinda Ciutei fără splină), orbirii ori amputării membrelor în basme. Acestea sunt tot atâtea semnale că novicele se află în punctul extrem al trecerii sale și că „este mort” din punct de vedere fiziologic. Depășirea încercărilor succesive „produce triumful inițiatului grație
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mare,/ De unde soarele răsare.” (Berezeni - Vaslui). Exteriorizare a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din est are puterea lui Sol Invictus pentru că urmează traseul arhetipal al astrului. Calul strălucitor, cerut ca zestre fetei în colinda tip III, Tocmeala zestrei, are puteri hiperbolice asupra țărânii, specifice unei ipostaze a zeului solar fertilizator: „Și pe murgul cel din grajd,/ Înșălat și înfrânat/ Cu șalvarul mohorât,/ Numai aur și argint./ Și cu șeaua ’ndaurit,/ Face dâră pe pământ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frâu cu ghiocei,/ Cu bici cu măciulie/ Cu chingi late,/ Pin fir trase./ Galben Soare și-mi răsare” (Cioara Radu Vodă - Brăila). Lumina emanată, metalele care concurează la realizarea senzației de strălucire și acțiunea de regenerare a naturii sunt comune „colindei soarelui” și colindelor adresate direct feciorilor de însurat. Alegerea calului ce-l va însoți pe voinic în expediția eroică este fundamentală și nu iese din tiparul solar: „Să uită-n sus, să uită-n jos/ Și-m intră-n grajdu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este calul cu forțe maxime și se află, desigur, la zmeu. În mod semnificativ, el este fratele mai mic (deci un mezin!) al mârțoagei luate de fecioara-războinic de la tatăl său și nu are splină. Amănuntul anatomic se regăsește și în colinda Ciutalinei, ciuta fără splină, tip III , asocierea cu capacitatea de a se deplasa rapid pe suprafețe întinse părând, în acest context, posibilă. În plus, splina „este socotită a fi un antrepozit de energie, yin, pământesc”, ceea ce eliberează bidiviul de contactul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
galben, dobrogean,/ Dă-te-n raza soarelui,/ Din vederea șearpelui,/ Taie capu șearpelui!” (Giurgiu). Apelativul Galben al calului, frecvent întâlnit, are echivalențe multiple în textele citate. Jocul și săriturile lui furnizează însă unul dintre cele mai impresionante implicații solare. În colinda soarelui din Cioara Radu Vodă, Brăila, calul strunit de ipostaza antropomorfă a astrului, calcă în spații pârjolite și le redă vitalitatea: „Galben Soare în cânchi pârliți -/ Cânchi pârliți mi-a otăvit,/ Mari boiri caii și-a priponit./ Care cum i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sfinților/ Și mai mult părinților./ Galben Soare și-mi răsare,/ Galben Soare în chiatră sare -/ Chiatra seacă în patru [crapă]/ Și lasă rîuri de apă,/ Mari boieri caii-și adapă”. Clasificată de Monica Brătulescu sub numele Voinic chipeș călare IV , colinda oferă un neașteptat spectacol de miracole: „Sus pre apa Jiului,/ Domn din cer!/ Vin coconi de-ai Diiului/ Și de-ai Diamantului,/ Dar nainte cine-mi vine?/ Vine...(cutare), Făt-Frumos,/ P-un cal negru mângâios,/ Vine, calul tot jucând,/ Tot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]