764 matches
-
unora aplicate asupra unui singur colind, din categoria din urmă făcând parte Colindul leului, examinat de Adrian Fochi (1970), Mihai Pop, The "Colinda" with the Lion (1975), Monica Brătulescu, Motivul leului în contextul colindelor vânătorești (1979), Vasile V. Filip, Universul colindei românești în perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, studiu monografic și cu un capitol despre colindul în cauză (1999). Asupra acestui colind s-a aplecat, cu stăruință, și Ion Taloș, în 1988, în Fabula (Berlin), în 1996 în Enzyklopädie des
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
lupta corp la corp, și-l duce în sat nevătămat. Colindul celebrează o serie de calități ale voinicului: bărbăția, eroismul, ținuta etică, care-l încadrează "în familia lui Dumuzi, Melqart, Herakles, Samson David etc.". Sunt relevate, totodată, virtuțile artistice ale colindei, expresivitatea, spre exemplu, a scenei înfruntării dintre voinic și animal: Nu există multe scene, nici la noi și nici în alte literaturi orale, care să se ridice la înălțimea estetico-morală a celei din colindul leului. S-ar putea spune că
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
chiar de protagonist și de colaboratorii săi tradiționali: Alexandru Malschi (în egală măsură și orchestrații, înregistrări, mixaj, aranjamente vocale), Florin Puică Dat (și producător), Vali Doagă. Ne-au reținut atenția titluri cum ar fi “Din lumina unui Crăciun”, “Existențe de colindă”, “Să fim români!”, “S-aprindem candela-n Carpați”, “De ce-ați uitat străbunii?”, “Mamă, în zi sfântă”. Apariția la casa clujeană Euromusic a acestui album minunat a fost susținută de Monsson Group și de Proxima Moda (manager general Elena Stoica
Margareta P?slaru:?Margareta 70? by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
compoziție); sau: "... o hartă topografică e viața ta pieritoare/ după care i se orientează viata veșnică" (Murmură sângele Domnului); sau "... când ziua e-un gingaș abator/ în care florile plâng în oglinzi/ cu lacrimi de sânge/ aidoma îngerilor/ din maramureșene colinzi." Este în viziunea poetică a domnului Grigurcu ceva din arta suprarealistă a unui Magritte sau Dali, unde abisalul ia forme reificate și stranietatea juxtapunerilor comunică o viziune profund personală asupra lumii, scăpată din chingile reprezentărilor convenționale. Dihotomia din titlu este
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic, tehnici poetice specifice; în cimilituri discursul este metaforic, sintactic, fono-stilistic, tropologic; discursul descântecelor are subtipurile: invocativ, imperativ, fabulativ, mixt; colinda folosește ca mijloc expresiv simbolurile animalier, vegetal, iar ca tip de discurs pe cel monologic și dialogic aparent; poezia ritualurilor agrare și aceea a riturilor de trecere sunt caracterizate de un discurs ideografic, în riturile de trecere, spre exemplu, folosindu
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
Argeș, spre exemplu, împreună cu studenți de-ai săi, rezultatul cercetărilor publicându-l în volumul Basmul cu Soarele și fata de împărat (1974). în studiul stilistic Poetica Mioriței, polemică indirectă cu prea stăruitoarele studii asupra genezei, circulației și tipologiei baladei și colindei cu aceeași temă, interesul autorului se îndreaptă spre mecanismul retorico-ficțional al celebrei cântări, spre modelele formante, ritualistic (colinda) și poematic (balada). Și după ce Premiul Herder i-a adus autorului recunoașterea pe plan european, el a socotit că trebuie să se
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
fata de împărat (1974). în studiul stilistic Poetica Mioriței, polemică indirectă cu prea stăruitoarele studii asupra genezei, circulației și tipologiei baladei și colindei cu aceeași temă, interesul autorului se îndreaptă spre mecanismul retorico-ficțional al celebrei cântări, spre modelele formante, ritualistic (colinda) și poematic (balada). Și după ce Premiul Herder i-a adus autorului recunoașterea pe plan european, el a socotit că trebuie să se adreseze în continuare și specialiștilor străini, mărturie stând volumul Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum in europäischen
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
zace pesemne taina nedeslușită a copilului au fost ierni. au fost înmuguriri sub care am trecut neumbriți de gînd. au fost maluri desculțe, știuca țîșnind noaptea din oglinda apelor. e monologul meu întrerupt de monologul tău, strada ca după o colindă trecători însingurați și-atît de rari încît ar fi putut să-și dea binețe a fost doar o seară de vară și-o înscriere de vînt în lanul încă fraged * pesemne, aidoma fetei aspirînd mireasma unei grădini, înfiorată de așteptarea unuia
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu fost-am? ethericul pământ și laptele sugându-l din sânul aural dulceam în aur plumbul cu sângele letal. Pământul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
a colindătorilor, la plecarea dintr-o casă, este „Rămâi om bun sănătos/C-ai fost gazdă lui Hristos”. Se spune că bogații nu primesc colindători, iar săracii se bucură de ei și-i omenesc cu ce pot. Este și-o colindă pe această temă: „Pogorât-a pogorât/Domnul sfânt pe-acest pământ/În mijlocul satului/ La ușa bogatului/ Bună seara, om bogat/Gata-i cina de cinat? /Cina-i gata, nu-i de voi/Că-i de alți boieri ca noi/Și
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
un loc (de regulă în fața bisericii) și se închină, rostind scurte rugăciuni. VIORICA RUBANSCHI Și la oraș Tinerii zilelor noastre au ajuns în „gura lumii”, în special cei de la oraș, pentru simplul fapt că nu mai vor să umble cu colinda. La sate se mai păstrează obiceiurile de Crăciun, însă la oraș, din diferite motive, acestea aproape că s-au pierdut printre blocuri. Tinerii preferă să meargă în seara de Ajun la discotecă sau să se întâlnească la un restaurant sau
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
cântecul bătrânesc de tipul „gesta eroică” (Radu Niculescu: Folclorul-Sens-Valoare, 1991, p. 222). În același timp, intensitatea cu care a fost cercetată Miorița a determinat și neglijarea altor teme, la fel de semnificative pentru cultura și chiar pentru etnicul românesc. Mă gândesc la Colinda Junelui bun, al cărei protagonist are o cu totul altă atitudine în fața pericolului morții. Această colindă, ale cărei rădăcini se află în filozofia latină a virtuții (Taloș: Omul și Leul, 2013, p. 266-273) ne prezintă un June, care și-a
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
copilărie e tratată de Leu și provocarea pe care i-o adresează Cavalerul Tristei Figuri din Don Quijote: Leul iese din cușcă, dar, văzând cu cine are de a face, reintră de bunăvoie în cușcă și întoarce acestuia spatele. Revenind la colinda Junelui putem vedea că resemnarea ori frica sunt străine acestuia; el se supune unei lupte fizice cu final incert, declarând Leului, bărbătește, că a venit să-și măsoare puterile cu ale lui. Spre surprinderea tuturor, Junele iese victorios. Cei doi
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
postumă a eroului joacă un rol tot atât de important ca victoria propriuzisă (Das serbo-kroatische Heldenlied. Göttingen 1961, p. 150-156, 172). Să amintim în treacăt decapitarea fiilor lui Constantin Brâncoveanu sau a celor șapte infanți de Lara, din romanța spaniolă. Miorița și Colinda Junelui bun se numără printre cele mai frecvente colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori și ocupă locul întâi în folclorul universal, Colinda Junelui bun dispune de aproape 500 de atestări, venind puternic din urmă, cu toate că n-a constituit obiectul unor cercetări speciale de teren. În orice caz, ambele fac parte din fondul de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
universal, Colinda Junelui bun dispune de aproape 500 de atestări, venind puternic din urmă, cu toate că n-a constituit obiectul unor cercetări speciale de teren. În orice caz, ambele fac parte din fondul de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui bun să aspire la statutul de etalon etnic, deținut până acum exclusiv de Miorița. Resemnarea, pasivitatea ori gândul la ce se va întâmpla după moartea eroului își găsesc contraponderea în Colinda Junelui bun, care ne înfățișează bărbăția și corectitudinea
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui bun să aspire la statutul de etalon etnic, deținut până acum exclusiv de Miorița. Resemnarea, pasivitatea ori gândul la ce se va întâmpla după moartea eroului își găsesc contraponderea în Colinda Junelui bun, care ne înfățișează bărbăția și corectitudinea, efortul personal și victoria obținută prin mijloace cinstite, ca trăsături psihice esențiale ale personajului principal, pe care avem dreptul să-l identificăm cu românul în general. Cum se explică, totuși, reacțiile atât
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii pun în valoare două tipuri de comportament: de o parte pasivitatea sau resemnarea, de alta, lupta
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
românești și universale, cunoaștere datorată, în mare măsură, tot lui Alecsandri, doar Miorița a fost luată în considerare pentru stabilirea profilului psihic al românului, de unde și controversele și caracterul, după unii, jignitor despre felul în care se manifestă poporul nostru. Colinda Junelui bun mai adaugă o trăsătură etnicului românesc, una sublimă în același grad ca testamentul mioritic: ne-uciderea și aducerea Leului învins, nevătămat, în comunitate. Idee unică în literatura universală de inspirație leonină, ea poate da naștere unor interpretări dintre
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
sunt privite cu alți ochi în canale. Sărbătorile nu înseamnă decât momentul cel mai bun al anului pentru producție. "Iarnă nu merge cu cerșitul pe stradă. La metrou, în RATB mai încerci. De Sărbători e bine că mai mergi cu colinda și faci bani. Atunci mai apuci de mai strângi ceva și o lună după aia se trăiește boierie, e viața. Dar să ști că iarna trece greu. Nu prea ai ce face toată ziua. Aveam un televizor, îl conectăm la
REPORTAJ: Viaţa în canalele din Bucureşti, la minus 20 de grade () [Corola-journal/Journalistic/23734_a_25059]
-
Prefață, note introductive și îngrijire text muzical, Sanda Hîrlav-Maistorovici; Editura Muzicală, București 2009, p. 48. ÎNREGISTRATĂ: ECE 0919-1974. Interpret, Corneliu Gheorghiu; CD: Paul Constantinescu, Piese pentru pian. Editura ,,Premier”, Ploiești, 2009. Interprete: Ioana Enea (Strigare la stea) și Lucia Popescu (Colindă). DISTINCȚII: FORMAȚIA: pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: Tema colindei, folosită de Paul Constantinescu pentru o temă de contrapunct în anul 1930, a apărut în scriitură corală, în revista „Gazeta Cărților” din 15-29 feb. 1935 sub titlul Colindă. (vezi Foto nr.
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Editura Muzicală, București 2009, p. 48. ÎNREGISTRATĂ: ECE 0919-1974. Interpret, Corneliu Gheorghiu; CD: Paul Constantinescu, Piese pentru pian. Editura ,,Premier”, Ploiești, 2009. Interprete: Ioana Enea (Strigare la stea) și Lucia Popescu (Colindă). DISTINCȚII: FORMAȚIA: pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: Tema colindei, folosită de Paul Constantinescu pentru o temă de contrapunct în anul 1930, a apărut în scriitură corală, în revista „Gazeta Cărților” din 15-29 feb. 1935 sub titlul Colindă. (vezi Foto nr. 24) 39. TITLUL LUCRĂRII: Nunta în Fundul Moldovei (Nunta în
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
și Lucia Popescu (Colindă). DISTINCȚII: FORMAȚIA: pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: Tema colindei, folosită de Paul Constantinescu pentru o temă de contrapunct în anul 1930, a apărut în scriitură corală, în revista „Gazeta Cărților” din 15-29 feb. 1935 sub titlul Colindă. (vezi Foto nr. 24) 39. TITLUL LUCRĂRII: Nunta în Fundul Moldovei (Nunta în Carpați) pe un libret semnat de Mitiță Dumitrescu și Floria Capsali. Coregrafia, Floria Capsali DURATA APROXIMATIVĂ: 27 minute ANUL TERMINĂRII: 24 VI 1938 București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
ori potcovii calul : 21 mai 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 530 F. Sp. 486 DESCRIERE: F. Sp. 530 este un manuscris în creion, neîngrijit; pare a fi prima variantă. Conține piesele: La poartă la Ștefan Vodă (colindă) - 7 pagini, semnată și datată: 19. VI. 940 ; Doi voinici trec peste Jii, 7 pagini, semnată și datată, 25. VI. 940. F. Sp. 486: manuscris în cerneală albastru închis. Conține toate patru liedurile. Datele diferă. E limpede că autorul a
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
înfățișare. De aici gradul înalt de adaptabilitate la solicitările ridicate de fiecare lucrare supusă actualizării. Așa se face că repertoriul a cappella al corului adăpostește peste trei sute cincizeci de opusuri aparținând perioadei renascentiste, preclasice, clasice, romantice și moderne, totodată genului colindei, cântecului religios și, ceea ce este mai important, variilor orientări din componistica românească actuală. În cei treizeci și cinci de ani de activitate Preludiu a schimbat o sumă de garnituri cât vagoanele unui tren impozant de marfă. Au venit și au plecat în
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]