799 matches
-
în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele amintite, colindătorii, tineri și oameni în toată firea, se adunau în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva flăcăi cu saci și traiste pentru darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete aveau grijă să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete aveau grijă să nu pătrundă pe „teritoriul” altor cete. Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Aceste cete aveau grijă să nu pătrundă pe „teritoriul” altor cete. Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu cât erau mai bine tratați colindătorii, cu atât mai numeros era numărul colindelor. Titlul colindelor era și refrenul acestora, care se repeta după fiecare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu cât erau mai bine tratați colindătorii, cu atât mai numeros era numărul colindelor. Titlul colindelor era și refrenul acestora, care se repeta după fiecare din versurile următoare: „Sus în poarta raiului/ Șade Maica Domnului/ Cu-n copil micuț în brațe/Taci copile nu mai plânge/ Că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru perioada de secetă... 47 La aniversarea de 10 ani TV Vaslui, din trupa de bază făceau parte Luminița Lăzărescu și Cristi Lapa, Florin Mititelu ș.a. reproducem un material de prezentare din Meridianul: La redacția TvV, mare animație și mulți colindători La cei 10 ani de existență în casă nouă, grupuri de colindători și alaiuri au trecut prin Frunzelor nr.2. Pentru cei care nu știu, sediul Radio - Tv și al ziarului Meridian se află în strada Frunzelor nr.2, în spatele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din trupa de bază făceau parte Luminița Lăzărescu și Cristi Lapa, Florin Mititelu ș.a. reproducem un material de prezentare din Meridianul: La redacția TvV, mare animație și mulți colindători La cei 10 ani de existență în casă nouă, grupuri de colindători și alaiuri au trecut prin Frunzelor nr.2. Pentru cei care nu știu, sediul Radio - Tv și al ziarului Meridian se află în strada Frunzelor nr.2, în spatele Băncii Comerciale, într-o clădire ceva mai veche, cândva sediul chesturii. Conducerea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
alaiuri au trecut prin Frunzelor nr.2. Pentru cei care nu știu, sediul Radio - Tv și al ziarului Meridian se află în strada Frunzelor nr.2, în spatele Băncii Comerciale, într-o clădire ceva mai veche, cândva sediul chesturii. Conducerea, redactori, colindători au întâmpinat cu colaci și vin ansamblul de la Rafaila care, în ț ăcănitul potcoavelor cailor pe asfalt, cu tricolorul în frunte au urat, au înfățișat haiduci călări, au evoluat cu caprele supraînălțate, restul alaiului și...urșii. într-un gest de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
colțurile Moldovei, Bucovinei și Basarabiei, elevii doreau să adauge programului acestei serbări măcar o părticică din specificul datinilor și obiceiurilor din zona din care erau. Se perindau prin fața spectatorilor formații de căluți, de capre, de urși, grupuri de irozi, de colindători și urători, care de care mai iscusit pregătite și interpretate. Cu nostalgie și cu durere în suflet îmi amintesc cum prietenul și colegul de bancă pe toată durata școlii, Jenică Iordache, întruchipa Anul Nou, el fiind un adolescent mic de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
însoțiți de nelipsitul patefon. Adăstam la casele prietenelor noastre, unde se întindeau mese îmbelșugate cu bunătăți culinare și băutură, și unde încingeam dansuri, asortate cu glume și bună dispoziție. O parte dintre fete se alăturau apoi grupului de urători sau colindători și porneam, mai departe, la celelalte fete. Era frumos, distractiv și deconectant. Nu pot să uit o întâmplare petrecută într-o noapte de An Nou. Eram, cred, prin clasa a III-a la școala normală și venise la mine, să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
persoană (2); prietenie (2); relaxare (2); respect (2); străin (2); surpriză (2); ușă (2); vin (2); a poposi; afară; amabil; America; amic; armată; aștept; atenție; ban; băgăcios; băutură; bineprimitor; bucate; bucurii; bun simț; bunici; cadouri; capră; căldură; chef; cheltuială; civilizație; colindător; companie; comuniune; confort; Crăciun; cuminte; cunoscut; dar; darnic; dăruință; de onoare; de treabă; depinde; deplasare; des; deschis cu sufletul; dezordine; dineu; discuție; domn; drăguț; dulciuri; echipa; educație; el; eveniment; falsitate; femeie; gaură; generos; gentleman; ghid; greu; guraliv; hoț; ignorant; internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndeplineau un rol hotărâtor în ritualul vieții de zi cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-i arsă inima / Nici în lut nu i-oi uita..."101 Pământul "păcătos" este primenit, periodic, la cumpăna anilor, prin ritualul rostirii colindului: "Sculați, sculați, boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată lumea că-nflorește, / Pământul că-ntinerește. (s. n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umanului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Ci-i vremea de-mpodobit, / Cu podoabe de argint, / Cu canafi până-n pământ, / De la ușă pân` la masă / Tot cu canafi de mătasă. / Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Streșină de busuioc / Să fii gazdă cu noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de iarbă lată, / Să ai parte și la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a se putea împărtăși din binecuvântările Apelor primordiale. Scenariul mitic al "îngropării" constă într-un adevărat ceremonial al înmormântării: un flăcău, sau un buștean, învelit ca un mort, e prohodit de un "preot" din ceată, în timp ce este bocit de ceilalți colindători; după ce este însoțit pe ultimul drum, "mortul" este aruncat în apă, de pe un pod, în "produc" (copca făcută în gheață), "cetluit" cu un butuc, pentru ca, astfel, să ajungă dincolo de Apa Sâmbetei, considerat tărâmul morților, dar și ținutul Binelui; o dată înviat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de cele mai multe ori destinul este simbolizat de "pahar"; nu întâmplător, în limba română, există expresiile "Treacă de la mine și paharul acesta" sau "Am băut paharul până la fund" prin intermediul descrierilor alegorice ale elementelor arhetipale: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
feminină a soarelui este Floarea Soarelui, aflată, de cele mai multe ori, în conflict inițiatic cu alte flori, cu floarea crinului sau cu floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fost considerat fratele mai mare al Soarelui.139 În spațiul românesc, există obiceiul ca, în cele trei zile de Crăciun, să se umble cu "steaua" , cu 6, 8 sau 12 colțuri. Steaua era purtată de așa-numiții "stelari", "colindari", "colindători" sau "crai" care vesteau Nașterea Domnului.140 În Bucovina se umblă cu steaua sau cu luceafărul, pentru a sfinți gospodăriile: " Sculați, domnilor, sculați, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Noi în casă vom ura, / Pe Domnul l-om lăuda
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
6, 8 sau 12 colțuri. Steaua era purtată de așa-numiții "stelari", "colindari", "colindători" sau "crai" care vesteau Nașterea Domnului.140 În Bucovina se umblă cu steaua sau cu luceafărul, pentru a sfinți gospodăriile: " Sculați, domnilor, sculați, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Noi în casă vom ura, / Pe Domnul l-om lăuda. / Bună seara, domni cinstiți, / De urat să ne primiți. Noi îmblăm și povestim / Tâmplarea din Rusalim, / Rusalim, oraș frumos, / Unde s-a născut Hristos, / L-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pielea unui cerb, prins după un anumit ceremonial.146 Vânătoarea propriu-zisă construiește un ritual al inițierii în misterul nemuririi și regenerării permanente, o dată cu decesul ontologic al Soarelui și renașterea cosmică: "Sculați, sculați, mari boieriu, / Dimineața lui Crăciun, / Că vă vin colindători, / Dimineața lui Crăciun. / Trei cocoși negri-au cântatu, / Trei voinici s-au deșteptatu. / Haideți, voinici, la vânatu, / Să vânăm un cerbușoru, / Cerbușoru l-am vânatu. / Adă acu și săgeata! / Nu mă săgeta pe mine, / Că și eu sunt om ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc timpul și spațiul, convertind lumea profană la minunea creației. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși cu dulceață. Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Ulița de Sus. După ce beau câte un coniac, amicul îl conduce până aproape de bojdeucă. Își urează "La 10 mulți ani". Primește colindătorii, amintindu-și cum umbla la urat prin Humuleștiul natal. În noaptea bucuriilor, el își dă duhul. Aflând vestea, prietenii l-au pus în sicriu. Când să-l scoată, parcă bojdeuca nu-l lăsa să plece la cimitir. Coșciugul prea mare
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să dea colacii în cuptor. — Vai, aprinde-v-ar focul, să vă aprindă! zise ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!... Oralitatea e susținută de stilul direct al dialogului în care sunt implicați colindătorii ce se pregătesc de pornirea alaiului prin sat. Nică, precum un adevărat regizor, distribuie rolurile: Chiriac este urătorul, iar Nică însuși cu vărul său Zaharie țin locul buhaiului. „Reprezentarea e abia la început, dar povestitorul ține să o percepem în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
interjecția „hăi, hăi!, atât de sugestivă pentru „rama povestirii-, ambianța ce tocmai s-a înfiripat. Urmează o adevărată scenă comică: copiii se așteptau să fie bine primiți, numai că se ivește o „hapsână de nevastăși le strică socotelile. Tot năduful colindătorilor este exprimat în aceste puține cuvinte. Și supărarea femeii este pe măsură. Ea se observă prin imprecația ăînjurătura) folosită de femeie, care se vede că era tare zgârcită. Supărarea femeii e consemnată astfel: „... zise ea, burzuluită grozav. Din această scenă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
graba de a începe colindatul, o stare emoțională firească. Celălalt semn grafic, punctele de suspensie, apare în finalul citatului și marchează de data aceasta o altă stare sufletească, furia ce a cuprins-o pe „hapsânace-și vedea cozonacii amenințați de lăcomia colindătorilor. Supărarea femeii e marcată și la nivel nonverbal, prin variația intonației: în amintita înjurătură „aprinde-v-ar focul, să vă aprindă-, ghicim accentuarea verbului aprinde, cu sugestii evidente. Interogația și exclamația, cu nuanțele și semnele lor grafice, au de asemenea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]