KorAP: Find »[drukola/base=colonial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...104 >

2,591 matches

Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

și practici statale contradictorii, el este prins în însuși interiorul uzinei sale prin logica procesului, scandat diferit de fracțiunile ierarhice: la nivelul inferior, oamenii persistă în a discredita gestionarea acestuia ca modalitate de incompetență indigenă, pusă în legătură cu competența fostului dominant (colonial), în timp ce cadrele superioare, sub amenințarea ilegitimității, sunt reduse la autoprotecție prin spectacolul funcțiilor abstracte. Acest scenariu de mitizare culturală a câmpurilor economice se prezenta ca fiind foarte rodat în ultimii ani, făcând din Asia dinaintea crizei și din Africa actori

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
însuflețeau în timpul acestei perioade pe "combatanții libertății" aveau două caracteristici principale: un "socialism" vag reclamând o relativă justiție socială și lupta împotriva statului pakistanez, care, în numele unui islam împărțit, era perceput ca asigurând în folosul său exclusiv continuitatea fostei puteri coloniale opresive. Reprezentarea unei dominații a statului pakistanez, efectuată în cadrul unei legitimări manipulatoare prin religios, a fost centrală în lupta de independență, ajungându-se la un stat "secularizat" proclamând încă de la instaurare desprinderea de islam și recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
a schița noi ipoteze de cercetare și de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului la un mod de viață "urban" (era vorba

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
raporturilor de muncă și al formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă printr-un artificiu intelectual, în cadrul societății franceze, configurația colonială, deja evocată, întâlnită de etnologii britanici ai schimbării sociale. Iată unul din derapajele curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive, multiplele ocazii de teatralizare a raporturilor sociale constituie desigur locuri-cheie pentru observație. Totuși, atât în întreprinderi, cât și în cartiere sau

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
feluri de realități de o importanță inegală; trebuie să ne îndreptăm spre trecut pentru a le descoperi geneza. Administrația, misiunea, compania, până în anii din urmă, au încercat, fiecare în parte, să ducă o acțiune autonomă de modelare a populației. Anii coloniali sunt puternic marcați de lupta, uneori acerbă, dintre aceste trei forțe. Aceste conflicte din trecut se traduc actualmente în trei feluri de centre semiurbane: centrele administrative (reședințe de subprefecturi); centrele misionare (Liranga, Lekety); centrele companiei (Etoumbi, Lebango, Oroyo). Există de

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
se pune: prin ce se deosebesc ele de sat? Numărul de locuitori nu este relevant, pentru că centre precum Souanke, Abala sau Kelle sunt mai mici decât unele sate importante. Care este schema sau geneza acestor centre? La început, avem postul colonial, postul administrativ instalat în general lângă un sat oarecare. El se descompune la un mod simplist în două părți ecologic separate: • "cartierul funcționarilor", în care sunt instalați angajații din administrații, străini proveniți din alte țări în marea parte a cazurilor

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
parte a cazurilor; • "satul" de tip tradițional clasic, cu organizarea lui familială pe bază de rudenie. În 1961, această organizare bipolară nu fusese depășită în niciun fel: se va vorbi în continuare de "tabăra funcționarilor" și de "sat". Totuși postul colonial s-a transformat profund; transpare deja o realitate nouă, originală, a cărei importanță nu poate decât să crească progresiv. Până spre 1950, postul colonial a rămas identic cu sine; singurul punct de contact între sat și cartierul funcționarilor era piața

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
în niciun fel: se va vorbi în continuare de "tabăra funcționarilor" și de "sat". Totuși postul colonial s-a transformat profund; transpare deja o realitate nouă, originală, a cărei importanță nu poate decât să crească progresiv. Până spre 1950, postul colonial a rămas identic cu sine; singurul punct de contact între sat și cartierul funcționarilor era piața, situată la jumătatea drumului dintre cele două, piață de o mică importanță, de altfel, majoritatea neavând decât un ritm săptămânal. Începând cu 1950, asistăm

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
de a face cu contextul de care este înconjurat. În propria lor țară, ei sunt niște străini occidentalizați. Situația actuală a angajaților de birou se situează în prelungirea separării dintre elită și mase, care a reprezentat o constantă a sistemului colonial. Independența nu a făcut decât să accentueze într-un mod exacerbat o dinamică introdusă încă de la cele dintâi implantări europene. Dimpotrivă, există o discontinuitate în structura "satului", unde comunitatea tradițională de origine este redusă la un nucleu neglijabil. Două puncte

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Problema care se pune este următoarea: care este situația șefiei în 1961 în acest Congo independent? Nu putem să nu fim surprinși: în 1957, șefia era agonizantă, iar suprimarea ei părea a fi o simplă chestiune administrativă. Legată de administrația colonială, era de neimaginat ca ea să-i supraviețuiască acesteia. În 1961, șeful a redobândit importanță: niciodată nu a fost mai onorat; se duce la miniștrii din Brazzaville pentru a vorbi în numele populației; cu ocazia turneelor prezidențiale, el este la loc

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Șeful autoritar, impus de administrație, a rămas un element eterogen situat în centrul satului. El nu s-a integrat niciodată în structura acestuia; nu s-a eliberat niciodată de determinarea exterioară. Rămasă legată din punct de vedere structural de administrația colonială, această șefie este susceptibilă a se prăbuși odată cu administrația respectivă, cu atât mai mult cu cât ea era legată de un moment al acestei administrații, de aspectul ei de forță coercitivă. Pe măsură ce coerciția dispărea din universul administrativ (procesele de decolonizare

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
jocul ei politic: aceasta a fost șefia. Șeful a devenit un agent electoral. Ar fi multe de spus despre acest paradox care stabilește legătura dintre suprastructura politică generată de independență și populație, despre această șefie care era veriga dintre administrația colonială coercitivă și populația însăși. Șefii nu au fost niciodată mai puternici ca acum (beneficiind de nenumărate gratificații monetare sau de alt fel). Ba, mai mult, ei devin creatori de subdiviziuni administrative; cei mai importanți fac în așa fel încât satul

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Compania a refuzat să se implice în comercializarea acestor noi produse, care a trebuit luată în primire de către subprefecți prin intermediul CCR (Centrul de Cooperare Rurală), sigla modernizării fostelor SAP (Servicii de Inițiere de Proiecte), acele false organisme cooperative ale administrației coloniale. Această descriere economică rapidă este valabilă în special pentru regiunile centrale ale bazinului congolez: subprefecturile Fort- Rousset, Ewo, Boudji, Kelle, Makoua, Mossaka, Souanke, Ouesso. La sud de Alima (subprefecturile Abala și Gamboma), CFHBC are un rol mult mai puțin pronunțat

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
rezume la o organizare a producției de export (cum este cazul în general); el trebuie să armonizeze cele două sectoare, piața internă și exportul, în caz contrar existând riscul unui dezechilibru care să paralizeze orice realizare. Economia satului-palmier în situația colonială De acum înainte, ne vom limita perspectiva la cele două realități între care este împărțită producția directă a regiunii: satul și ansamblul alcătuit de plantația industrială cu uzina ei. Vom lăsa deoparte fenomenul special al centrelor semiurbanizate, cu categoriile lor

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
ca protectoarea indigenilor". Satul anilor treizeci este astfel plasat sub semnul muncii forțate (la ambele nivele: al producției și al prestațiilor administrative). Înglobând aceste activități obligatorii, un sistem coercitiv de ansamblu încearcă să îngrădească populația, să o plieze pe uniformizarea colonială: satele sunt aduse manu militari de-a lungul șoselelor, colibele sunt distruse și reconstruite după același model de o parte și de alta a drumului. S-a dorit se pare să se modeleze până și aspectul exterior al satului, care

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
este decât un element al sistemului de exploatare, și nimic altceva. Prin urmare, față de săteni, el nu se poate situa decât într-un raport de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale acestei șefii sunt exterioritatea determinării și

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
două elemente constitutive ale acestei șefii sunt exterioritatea determinării și un raport de forță cu satul. Șeful se află într-un fel plasat în afara satului, el nefiind de fapt decât un element străin impus. Ce devine satul în acest sistem colonial? Categoric, el este perceput ca un ansamblu colectiv (și nu ca o comunitate de indivizi diferențiați). Manifestările acestui colectivism se regăsesc în toate raporturile directe pe care administrația le poate avea cu satul: un recensământ care nu este decât o

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
tocmai acest colectivism al impozitului obligă deseori satul să plătească pentru cei morți sau absenți; amenzi, pedepse, deficite de producție, toate sunt adresate satului, și nu indivizilor care îl alcătuiesc. Șefia despotică și colectivismul servil sunt înscrise în această situație colonială pe bază de forță; în ea trebuie căutată cauzalitatea existenței lor, deci a limitelor lor. Această șefie va fi o problemă secundară a administrației (după producție). Ruperea acestei exteriorități și a acestui raport de forță va fi urmărită cu disperare

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
fiind practic desființată la acea dată, când au fost în sfârșit deschise, aceste plantații colective nu au putut supraviețui mai mult de un an. Această determinare exterioară nu epuizează în niciun fel realitatea satului. Simplă celulă a sistemului de exploatare colonială într-un prim moment, el posedă o structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al vieții de la sat situându-se dincolo de masca oficială. Iată cele două elemente constitutive ale celei de-a doua realități a satului: autosubzistența și organizare familială. Nu este prea util să descriem viața

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
realități a satului: autosubzistența și organizare familială. Nu este prea util să descriem viața materială de autosubzistență: hrana, locuința, îmbrăcămintea sunt aproape în totalitate integrate în producția sătească. Această autosubzistență este de altfel un element central, deși indirect, al sistemului colonial. În perioada de care ne ocupăm, administratorul va căuta să comprime satul în el însuși într-o economie autarhică; obligația de a se ocupa de plantațiile de culturi alimentare este unul din elementele (cel mai pozitiv) coerciției administrative. Se va

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Producția forțată condiționează ansamblul elementelor situaționale. Iată o primă întrebare care se pune: de ce această producție forțată de ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în 1906-1908, arborele de cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
celibatari și 21 căsătoriți); 52 adulți de sex feminin (36 femei căsătorite, 16 necăsătorite: 4 tinere și 12 bătrâne) și 47 copii. Universul material Okelataka înseamnă înainte de toate 65 de colibe; marea majoritate a acestora sunt locuințe clasice din perioada colonială a palmierului. Joase (1,07 m înălțime), cu un acoperiș rudimentar din paie, nu au decât o intrare (rareori o altă ușă prin spate, în prelungirea celei din față) și sunt lipsite de ferestre; armătura este un asamblaj de lemn

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
în ultimele sate Kouyou. Vom aborda în detaliu introducerea arborelui de cafea în această comunitate sătească. Okelataka înainte de 1954 Satul joacă de minune rolul care i s-a dat: nu se poate imagina un element mai perfect în sistemul economic colonial. Niciun incident, nicio tendință de revoltă sau de opoziție. Rapoartele întocmite în urma vizitelor diferiților administratori nu găsesc suficiente cuvinte elogioase pentru a sublinia buna dispoziție, ascultarea, sârguința în muncă, amabilitatea și respectul față de omul alb sau de reprezentanții lui. Șeful

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]