1,229 matches
-
motor toarce ca un motan. Ambivalența ta față de Occident am regăsit-o la toți frații tăi arabi, laici și progresiști. Ei ne iubesc pentru că la noi au învățat să gândească și să trăiască liberi. Și ne detestă pentru că v-am colonizat și pentru că încă n-am renunțat la insolența noastră de stăpâni. Fără îndoială că resimțiți aceeași ambivalență și față de islamism. Islamul le-a permis popoarelor voastre să rămână ele însele în timpul colonizării. Aceasta a înghițit totul, în afară de nucleul dur. Dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mult din Brooklyn, habar n-ai de acest univers. Nu avem aceleași cuvinte. Noi zicem "colonie", ei spun settlement. Noi zicem "ocupație", ei spun "punere în valoare". Nu că ar gândi că singurul amerindian bun este amerindianul mort, dar "a coloniza" înseamnă pentru ei "a civiliza". Le faci adică niște servicii unor arierați, le aduci știința, medicina, modernitatea, egalitatea bărbat / femeie. E ceva generos, umanitar, arhilăudabil. Și atunci, cum poți să arunci cu pietre, cu bombe? E oribil. E o nebunie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Strauss. Muzica vine, îi cântă, ea plânge cu amintirile frumoase ale tinereților ei... și s-ascunde în căsuța ei mizerabilă. În amintirea trecerii pe-aici a batalionului III din rgt. Războieni no. 15 și a morților lui. Stup alcătuit și colonizat de locot. M.S. O tânără și nefericită Bulgarie! Nu face ca acea matcă neprevăzătoare care, în timpul unei veri secetoase, trimite roi mulți în toate părțile zării, încât ea se istovește și piere, iar tinerele colonii mărunte rebegesc la cele dintăiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
P. P. Panaitescu considera “căci acesta a fost actul politic mai însemnat, care lămurește puterea și politica marelui domn. El a fost un mare colonizator de oșteni. Toate locurile pustii, adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni”, “răzeși de oaste”. În realitate, Ștefan a dat în timpul domniei sale de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oșteni. Toate locurile pustii, adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni”, “răzeși de oaste”. În realitate, Ștefan a dat în timpul domniei sale de 47 de ani doar 10 privilegii în care este vorba de dăruirea unor locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gândul de a întemeia acolo sate. Logofătul Mihul se dovedește a fi un boier bogat, care dispunea de venituri bănești, încât putea să cumpere și să întemeieze sate la granița cu Polonia. Era în interesul domnilor ca țara să fie colonizată încât, nu este exagerat să credem că efortul de colonizare s-a manifestat imediat după întemeierea țării. Colonizarea a fost favorizată și de faptul că țăranul român nu era legat de pământ, așa cum se întâmpla în alte state feudale. Odată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și private din Rusia. Foarte plastic era caracterizată această situație în editorialul din 27 aprilie 1917 al ziarului ”L’Action Française”: ” Invazia germană în Rusia este un fenomen care datează de mai bine de 200 de ani. Rusia a fost colonizată, exploatată, guvernată de Germania.” Începând cu secolul al XVIII-lea, se scria în editorial, ”Germanii sunt pe tron; în jurul tronului; generalii sunt germani, miniștrii la fel, brutarii - germani, farmaciștii - germani. Cât privește pe femeile germane, ele au monopolul funcțiilor în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Insulei Maria Brăilei, ca o fortăreață turistică, transformarea Chiliei într-o Veneție a Europei Orientale, Cetatea Albă adusă la nivelul geometric de la Urbino, Insula Șerpilor gospodărită exemplar, Castelul gotic de la Prundul Bârgăului înălțându-se draculean de vertiginos în preajma Carpaților, Bărăganul colonizându-se cu agricultori olandezi. I tak dalșe. Gândul, gârdemul meu, e să lăsăm societalul românesc să se autoreguleze molcom, pentru că mondializarea va duce greul, bun, rău (adică ne?bun), cum o să fie. Nu vor lipsi entuziasmele, necum rezistențele feroci. Căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și acum serbări religioase de cătră Ungurii din Corni și Epureni, răscumpărând acel loc”. Documentele arată că o parte din pământul aparținând actualului cartier Corni a fost dăruit Episcopiei, în 1756, de către domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757), iar acesta a colonizat aici poslușnici aduși din Ungaria. Este foarte posibil ca Gh. Ghibănescu să fi făcut referire la aceștia. Așezarea poslușnicilor pe moșia domnească a contribuit la dezvoltarea curții domnești. Așa s-au format cartierele Cotroceni, apoi Șara. Din punct de vedere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că satul nu era „așa de tare populat”, căci în 1662 era colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cele mai evidente sunt În Orientul apropiat și, de ce nu, la Sarmizegetusa noastră. Dar, pentru natură, ele sunt corpuri străine și deci poluante, iar ea Încearcă a le absorbi și neutraliza. Aș putea spune că natura are oroare de vid, colonizând orice bucățică de spațiu. Chiar și pe ghețurile Antarcticii se dezvoltă alge. Pentru a ilustra acțiunea naturii, dau două exemple. Primul e al templului de la Borobudur din Java. Construit În secolul VIII, dar abandonat și uitat după un secol, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Ariile activității economice cele mai vulnerabile la o asemenea prădare includ mărfuri desemnate să întâmpine preferințe de consum ilicit precum droguri, jocuri de noroc, armament nuclear, chimic, biologic și convențional, branduri falsificate, pornografie și prostituție. În plus, deseori rețelele criminale colonizează piața în bunuri importate cu taxe foarte mari și în cele cu adaos mare, incluzând aici alcoolul, tutunul, compact discurile, parfumurile și cosmeticele. Veniturile remarcabile ce derivă din astfel de activități facilitează nu numai îmbogățirea rețelelor, ci și, dacă acestea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
asociație, temporară cum era, a închis complet interstițiile în cadrul cărora opera Escobar, cu suficientă determinare și pentru suficient timp încât eliminarea sa să fie posibilă. Migrația umană Mai mulți oameni au devenit refugiați în 1995 decât au părăsit Spania [...] să colonizeze Americile în secolul XIX. [...] Masivele deplasări de astăzi indică țări unde crima clanurilor sau grupurilor organizate sau cea individuală înlocuiește agresiunea prin forțele militare, unde conflictul intern înlocuiește războiul cu națiunile vecine, unde tinerii trebuie să își caute de muncă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
care dețineau evident poziția dominantă în cadrul acestor relații. Slavii au continuat să înainteze în grupuri puțin numeroase conduși de căpeteniile lor; nu exista nici o organizare centrală, deși se formaseră uniuni între unele triburi. Spre deosebire de mulți dintre invadatorii anteriori, slavii au colonizat teritoriul, ocupîndu-l ca țărani cultivatori ai pămîntului. În perioada aceasta au fost deci puse bazele viitoarelor state medievale bulgar, croat, sîrb și sloven. Comparativ cu alte societăți, știm puține lucruri despre istoria timpurie a celei slave; soarta populației autohtone este
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în conflict și cu Veneția. Prin secolul al doisprezecelea, acest oraș întreprinzător își clădise un puternic imperiu maritim bazat pe comerț și pe dominarea mărilor. Cucerise un lanț de insule și un număr de porturi și de puncte ușor de colonizat pe tot cuprinsul mărilor Adriatică, Mediterană și Egee. Potențială rivală a Constantinopolului, Veneția a găsit în timpul celei de a patra cruciade prilejul de a da o lovitură mortală rivalului ei. Cruciații, care aveau nevoie de venețieni ca să traverseze marea și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
decît cele ale iobagilor și ale arendașilor de pe moșiile învecinate. Țăranii din partea locului făceau presiuni ca să devină membri ai localităților de pe graniță. Cei care aveau o situație privilegiată erau în primul rînd românii. Autoritățile habsburgice au încercat la început să colonizeze numai membri ai bisericii unite, dar au admis ulterior și soldați ortodocși. Românii din coloniile militare erau egali cu celelalte naționalități și nu trebuiau să plătească dări sau să presteze corvezi, care erau atît de împovărătoare în Transilvania. În ciuda faptului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
circazienilor, care sosiseră recent în țară și avuseseră și ei o soartă tragică. După cucerirea Caucazului, rușii au adoptat o politică de recolonizare forțată. Nevoiți să-și părăsească patria, majoritatea locuitorilor au emigrat în Imperiul Otoman. Guvernul a încercat să colonizeze între 100000 și 250000 din aceștia în Bulgaria. Integrarea unui grup atît de numeros în cadrul unei populații care număra 4 milioane de locuitori era dificilă. Ei nu au fost bine primiți și trăiau în condiții mizere. Cu alte cuvinte, o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
excelentă prelegere ținută de o doctorandă din Franța despre torturile îngrozitoare la care-i supuneau indienii pe misionarii, soldații și coloniștii care le cădeau în mână. De altfel, am aflat că francezii care doreau să plece în Canada și să colonizeze imensitatea ei, erau avertizați încă din portul Nantes cam la ce pot să se aștepte dacă ar fi picat în mâinile sălbaticilor. Ore și ore întregi de tortură de un rafinament inuman. Totul ilustrat cu gravuri de epocă găsite în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
putem deduce că moșii și strămoși noștri se aflau pe locurile lor, că niciodată, nicio clipă nu lipsiseră de aici. Aflăm din cronici, mai întâi că așezarea Cârța de care Cârțișoara este olimbical legată în istoria lor comună, a fost colonizată de regele ungur Geza (1141-1161) cu sași aduși din părțile Flandrei, ale Rinului de mijloc și ale Saxoniei, «spre a da un nou avânt exploatării bogățiilor miniere, meșteșugurilor și comerțului. Ei (sașii) primiră proprietăți întinse, multe luate dela autohtoni (adică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
argint de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș românesc nu dispare însă de pe hotarele mânăstirii Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul 1322 aceste două sate apar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și faptului că Țara Făgărașului a fost aproape o sută de ani sub stăpânirea domnilor din Țara Românească (cca.1366 - 1464). Capitala acestui ținut, Făgărașul, era numită în 1393 «marele oraș românesc» de episcopul ardelean Gobelin. Încercarea oficială de a coloniza aici unguri și sași a mers foarte greu în marea de români recalcitranți. În contactul cu băștinașii, veneticii nu puteau rezista, și desele conflicte și amenințări grave îi determinau să plece în alte părți, unde puteau fi mai la adăpostul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
boierii români preferau să-și valorifice surplusul de grâne mult mai profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucra la distilerii [...], făcând o tocmeală cu proprietarii moșiilor” <endnote id="(322, p. 210)"/>. Încercând să dezmintă legenda referitoare la „năvălirea evreilor În Principatele Române și În particular În Moldova” și vrând să explice modul În care aceștia au fost colonizați de boieri și de mănăstiri, pentru „Împopularea” zonelor rurale și pentru Întemeierea târgurilor moldovenești, Elias Schwarzfeld scria următoarele : „Firește, evreii care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țarului Nicolae I (1825-1855) s-au Înființat 16 colonii agricole evreiești, În nordul și centrul Basarabiei, În viitoarele județe Hotin, Soroca, Bălți, Orhei și Chișinău. În satele respective s-au Înființat 1.082 de gospodării rurale, În care au fost colonizați circa 11.000 de evrei (aproape 14% din totalul evreilor din Basarabia), care se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor. „Ceea ce Încercase În zadar Împăratul Austriei [cu evreii din Bucovina] - a comentat Ion Nistor - părea că izbutise să realizeze țarul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care Îl preconiza, „cea mai mare grijă e aceea de a apăra pământul de pofta străinilor”. „Democrația - scria el În Programul Statului Etnocratic - a Înlesnit ca o bună parte din acest pământ să intre În mâna evreilor, cari se colonizează În România după un plan al Internaționalei iudaice. Toate pământurile Înstrăinate astfel vor fi expropriate și redate plugarilor români” <endnote id="(602, p. 257)"/>. „Scoaterea totală a evreilor din proprietatea rurală - scria același Crainic În 1938 - e o chestiune de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]