1,921 matches
-
rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formarea unui compus colorat albastru-violet numit purpura lui Ruhemann.În prima etapă a reacției aminoacidul este descompus la aldehidă și amoniac: În a doua etapă, ninhidrina redusă și amoniacul reacționează cu o nouă moleculă de ninhidrină cu formarea colorantului: Această colorație este folosită la recunoașterea și dozarea aminoacizilor. 4.1.4.3 Reacțiile aminoacizilor date de ambele grupări chimice a) Formarea legăturilor peptidice Aminoacizii pot reacționa intermolecular prin intermediul celor două grupări cu caractere chimice opuse cu formarea unor amide substituiete la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
4.2.4.2. Proprietățile chimice Sunt determinate de prezența grupărilor carboxil și amino libere. Ca și aminoacizii, peptidele au caracter amfoter, deci formează săruri solubile cu acizii și bazele. Cu sărurile de cupru în mediu alcalin, oligopeptidele dau o colorație albastru-violet, iar polipeptidele -violet intens (reacția biuretului), reacția servește la separarea oligo de polipeptide. Polipeptidele cu mase moleculare mari dau reacții asemănătoare proteinelor: prin hidroliză acidă sau enzimatică peptidele eliberează aminoacizii componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
manifestă prin incapacitatea de a efectua mișcări cu osul traumatizat . deformarea regiunii apare din cauza proieminentii capetelor osoase fracturate. scurtarea membrului fracturat apare în urmă ridicării în sus al capătului inferior al fracturii ca urmare a contracturii musculare reflexe. echimozele reprezintă colorația violacee de deasupra focarului de fractură ca urmare a lezării concomitente și a unor vase de sânge . tumefierea regiunii și creșterea temperaturii locale. Semne de certitudine: mobilitatea anormală a focarului de fractură întreruperea clară a continuității osului (prin palpare) crepitațiile
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cuprins între 8,2 și 10 reprezintă intervalul de viraj al fenolftaleinei. Generalizând, “intervalul de viraj” se definește ca domeniul de pH în afara căruia nu se mai observă o schimbare a culorii indicatorului. În intervalul de viraj, indicatorul prezintă o colorație progresivă variabilă. Mecanism de acțiune Unul din mecanismele de acțiune ale modificării culorii indicatorilor în funcție de pH se bazează pe teoria cromoforoionică. Conform acestei teorii, schimbarea de culoare este determinată de anumite modificări în structura moleculei indicatorului, precum și de modificarea gradului
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
identificare a monoglucidelor Pentru identificarea monoglucidelor se pot folosi reacții de culoare, reacții de reducere și reacții de condensare. 2.8.1.1. Reacții de culoare Reacția Molisch Ozele dau cu o soluție de alfa-naftol și acid sulfuric concentrat o colorație roșie-violet intensă. În acest caz are loc deshidratarea ozei cu formare de furfural sau hidroximetil furfural, iar aceștia prin condensare cu alfa-naftol determină apariția unui compus colorat în roșu-violet. Reactivi * Glucoză 2%; * Alfa-naftol 5% sol. alcoolică; * Acid sulfuric concentrat. Mod
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
soluție Fehling și se continuă fierberea. Se va obține un precipitat roșu-cărămiziu de oxid cupros, datorită grupărilor carbonilice ale glucozei și fructozei rezultate prin hidroliza zaharozei. 2.8.3. Reacții de identificare a poliglucidelor Reacția iodului Amidonul și glicogenul dau colorații diferite cu o soluție de iod: amidonul formează cu iodul o colorație albastră, glicogenul formează cu iodul o colorație roșie-brună. Mod de lucru Într-o eprubetă se pun 2 ml soluție amidon, iar în alta 2 ml soluție glicogen. Se
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de oxid cupros, datorită grupărilor carbonilice ale glucozei și fructozei rezultate prin hidroliza zaharozei. 2.8.3. Reacții de identificare a poliglucidelor Reacția iodului Amidonul și glicogenul dau colorații diferite cu o soluție de iod: amidonul formează cu iodul o colorație albastră, glicogenul formează cu iodul o colorație roșie-brună. Mod de lucru Într-o eprubetă se pun 2 ml soluție amidon, iar în alta 2 ml soluție glicogen. Se adaugă apoi în ambele eprubete 2-3 picături de soluție de iod. În
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
glucozei și fructozei rezultate prin hidroliza zaharozei. 2.8.3. Reacții de identificare a poliglucidelor Reacția iodului Amidonul și glicogenul dau colorații diferite cu o soluție de iod: amidonul formează cu iodul o colorație albastră, glicogenul formează cu iodul o colorație roșie-brună. Mod de lucru Într-o eprubetă se pun 2 ml soluție amidon, iar în alta 2 ml soluție glicogen. Se adaugă apoi în ambele eprubete 2-3 picături de soluție de iod. În eprubeta cu soluție de amidon apare o
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
roșie-brună. Mod de lucru Într-o eprubetă se pun 2 ml soluție amidon, iar în alta 2 ml soluție glicogen. Se adaugă apoi în ambele eprubete 2-3 picături de soluție de iod. În eprubeta cu soluție de amidon apare o colorație albastră, iar în eprubeta cu soluție de glicogen apare o colorație roșie-brună. Hidroliza amidonului Prin fierbere cu acizi minerali (acid clorhidric sau sulfuric), amidonul hidrolizează punând în libertate un amestec de dextrine, maltoză și în final molecule de glucoză. Degradarea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
soluție amidon, iar în alta 2 ml soluție glicogen. Se adaugă apoi în ambele eprubete 2-3 picături de soluție de iod. În eprubeta cu soluție de amidon apare o colorație albastră, iar în eprubeta cu soluție de glicogen apare o colorație roșie-brună. Hidroliza amidonului Prin fierbere cu acizi minerali (acid clorhidric sau sulfuric), amidonul hidrolizează punând în libertate un amestec de dextrine, maltoză și în final molecule de glucoză. Degradarea amidonului se poate pune în evidență folosind reacția cu iod. În
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
într-un stativ se pregătesc 6-7 eprubete cu câte 1 ml soluție diluată de iod. La începutul experienței se iau cu o pipetă câteva picături de amidon și se picură în prima eprubetă peste soluția de iod. Se observă apariția colorației albastre. Pe măsură ce hidroliza progresează se va observa apariția unei game de culori, de la roșu violet la galben, în funcție de stadiile de hidroliză a amidonului. Când proba luată nu-și schimbă culoarea în prezența iodului, se mai continuă fierberea încă 5 minute
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
esteri ai acizilor grași cu alcooli policiclici superiori, numiți steroli. Cel mai important sterol din organismul animal este colesterolul. 3.5.2. 1. Identificarea colesterolului Reacția Salkowski si reacția Liebermann Principiul metodei Colesterolul tratat cu acid sulfuric concentrat dă o colorație roșieportocalie (R. Salkowski). Colesterolul tratat cu anhidridă acetică și acid sulfuric concentrat dă o serie de colorații (violet, albastru, verde) care, în cele din urmă se stabilizează la verde (R. Liebermann). Reactivi * colesterol, soluție cloroformică 0,06 %; * acid sulfuric conc
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
este colesterolul. 3.5.2. 1. Identificarea colesterolului Reacția Salkowski si reacția Liebermann Principiul metodei Colesterolul tratat cu acid sulfuric concentrat dă o colorație roșieportocalie (R. Salkowski). Colesterolul tratat cu anhidridă acetică și acid sulfuric concentrat dă o serie de colorații (violet, albastru, verde) care, în cele din urmă se stabilizează la verde (R. Liebermann). Reactivi * colesterol, soluție cloroformică 0,06 %; * acid sulfuric conc. (densitatte 1,84); * anhidridă acetică. Mod de lucru Reacția Salkowski Într-o eprubetă uscată se pun 2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
straturi, apare un inel colorat în roșu-portocaliu. Reacția Liebermann Într-o eprubetă uscată se pun 2 ml de soluție cloroformică de colesterol, peste care se adaugă 1 ml anhidridă acetică și 0,2 ml acid sulfuric conc. Se obține o colorație verde. Intensitatea culorii este proporțională cu concentrația soluției de colesterol. De aceea reacția Liebermann se folosește la dozarea colorimetrică a colesterolului. 3.5.3. Reacții de identificare a lipidelor complexe 3.5.3. 1.Recția de identificare a fosfoamino-lipidelor Fosfoamino-lipidele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
compus colorat albastru violet numit purpura lui Ruhemann.În prima etapă a reacției aminoacidul este descompus la aldehidă și amoniac: În a doua etapă, ninhidrina redusă și amoniacul reacționează cu o nouă moleculă de ninhidrină cu formarea colorantului: C Această colorație este folosită la recunoașterea și dozarea aminoacizilor. 4.1.4.3 Reacțiile aminoacizilor date de ambele grupări chimice a) Formarea legăturilor peptidice Aminoacizii pot reacționa intermolecular prin intermediul celor două grupări cu caractere chimice opuse cu formarea unor amide substituiete la
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
4.2.4.2. Proprietățile chimice Sunt determinate de prezența grupărilor carboxil și amino libere. Ca și aminoacizii, peptidele au caracter amfoter, deci formează săruri solubile cu acizii și bazele. Cu sărurile de cupru în mediu alcalin, oligopeptidele dau o colorație albastru-violet, iar polipeptidele -violet intens (reacția biuretului), reacția servește la separarea oligo de polipeptide. Polipeptidele cu mase moleculare mari dau reacții asemănătoare proteinelor: prin hidroliză acidă sau enzimatică peptidele eliberează aminoacizii componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
deosebesc prin felul, numărul și secvența aminoacizilor. Cele mai importante reacții de culoare sunt: 4.4.2.1. Reacția biuretului Proteinele și unii produși de hidroliză ai proteinelor dau în mediul alcalin, cu cantități mici de sulfat de cupru, o colorație roz-violet, datorită formării unui derivat peptidic sau protidic cupro-alcalin. Reactivi: sulfat de cupru 1 %, hidroxid de sodiu 10 %, acid azotic concentrat, acid acetic concentrat, acid sulfuric concentrat; reactiv Millon (într-o capsulă de porțelan se pun 10 g mercur metalic
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
capătă o culoare galbenă frumoasă. Prin alcalinizare cu amoniac concentrat se obține o culoare galbenă-portocalie. 4.4.2.3. Reacția Adamkiewicz Reacția are loc când soluția de proteină reacționeză cu acidul glioxilic (HOOC-CHO) în prezența H2SO4 conc., se obține o colorație roșie violet. Reacția se datorează prezenței triptofanului în molecula proteică. Practic această reacție se execută cu acid acetic concentrat care conține urme de acid glioxilic. Mod de lucru Într-o eprubetă se introduc 2 ml soluție proteină și 2 ml
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]