9,508 matches
-
o asemenea instituție cu valoare istorică, tu, stat, te așezi cu alta greutate pe acest pămînt mișcător și îl obligi să se fixeze în jurul tău, ținînd cont de existență ta. Am ramas impresionată de felul în care este tratată trupa Comediei Franceze, ce obiect prețios este fiecare actor. Orice iluzie despre statutul artistului în România se spulberă imediat în fața unui mecanism perfect pus la punct și care funcționează de secole. Dincolo poate de valoarea în sine a fiecărui actor, el poartă
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
în sine a fiecărui actor, el poartă amprenta istoriei celor 3000 de piese montate, a perucilor și costumelor, a vocilor de regizori și a șoaptelor de spectatori importanți, a rostirii divine, a prețuirii și cultivării cuvîntului. De fapt, ăsta este Comedia Franceză. Ce înseamna vorba "cutare actor a jucat că la Comedia Franceză"? Un amestec de prețuire pentru rigoarea și știința rostirii cuvîntului, a plasării accentului în frază, pentru valoarea acordată textului cu o amendare a unui joc static, bazat nu
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
de piese montate, a perucilor și costumelor, a vocilor de regizori și a șoaptelor de spectatori importanți, a rostirii divine, a prețuirii și cultivării cuvîntului. De fapt, ăsta este Comedia Franceză. Ce înseamna vorba "cutare actor a jucat că la Comedia Franceză"? Un amestec de prețuire pentru rigoarea și știința rostirii cuvîntului, a plasării accentului în frază, pentru valoarea acordată textului cu o amendare a unui joc static, bazat nu în primul rînd pe artă actorului că un complex de mijloace
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
static, bazat nu în primul rînd pe artă actorului că un complex de mijloace, ci pe vocația rostirii. Am privit spectacolul Vicleniile lui Scapin conștientă de șansă de a vedea pe scena Teatrului Național din București zece dintre actorii trupei Comediei Franceze, dar și cu sentimentul acut dezvoltat pe parcursul derulării reprezentației că mă aflu într-un muzeu din care, oricît m-aș strădui, mă interesează o singură "sală". Aici, plăcerea a fost de a asculta o limbă superbă, rostita superb. Teatral
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
derulării reprezentației că mă aflu într-un muzeu din care, oricît m-aș strădui, mă interesează o singură "sală". Aici, plăcerea a fost de a asculta o limbă superbă, rostita superb. Teatral vorbind, nimic. N-am rîs deloc la această comedie sau în nici un caz la vreo rezolvare regizorala. Ideea, de altfel singură, de a-l face pe Scapin un singuratic disperat, într-o lume la fel de disperată, care își afirmă starea prin gesturi atît de exterioare (cum a fost acela al
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
trebuie scrisă la un asemenea gen de spectacol. Poate e nevoie de o hiperspecializare, ca în Japonia, unde un comentator de teatru NÔ nu-și da cu părerea despre teatrul contemporan și invers. Am gustat din șansă întîlnirii cu trupa Comediei Franceze, mi-am delectat auzul cu rostiri impecabile și declamații și am fost mîndră, într-un stil occidental și deloc zonal și provincial, de strălucirea artiștilor români - regizori, actori, scenografi.
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
esența iubirii, trebuie să rămînă, în tradiția occidentală cel putin, în chip fundamental opus lui "a putea". Poate de aici provine proastă reputație literară a căsătoriei, care dacă nu apare ca destinație dincolo de care eroii dispar, ca final fericit în comedii, cu siguranta e pretext de parodiere, privită fiind cu ochii cinici ai celui care o plasează în imediata vecinătate a adulterului, a minciunii și desfrîului. Nu e ușor să pledezi, împotriva unei tradiții stăpînite de Romeo, Julieta, Tristan și Isolda
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
apărută în Choses Vues după ultima vizită pe care o făcuse muribundului în seara zilei de 17 august 1850. Victor Hugo care îl votase singur pe Balzac, pentru intrarea la Academie, si care fusese respins, ceea ce îl făcuse pe autorul Comediei umane să exclame, aflînd vestea: "Domnilor, eu n-am avut cantitatea, eu am avut calitatea!". Hugo îl văzuse pentru ultima dată, astfel: ...Avea față violeta, aproape neagră, înclinată spre dreapta, barbă nerasa, părul cărunt, tuns scurt... O femeie bătrînă, de
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Pop (Grosan) etc., cu o puternică deplasare postbelică spre atribuirea de nume mai "țărănești" eroilor principali: Marin, Anghel... Numele artificiale pot fi puse sub semnul lui Caragiale (mai ales a listelor lui de nume, exercițiu preliminar redactării); ele produc o comedie lingvistică și eventual, indirect, o parodie a "democratizării" sociale - dar pot fi și simple dovezi de stîngăcie, obsesie a lecturii "cu cheie", joc formal gratuit. Proza ultimelor decenii a cochetat destul de mult cu artificialul, cu comicul fonetic mai mult sau
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
si nostim să degustam texte caragialiene traduse din limba română în limba română. Operația traducerii presupune o adevarată virtuozitate, fiind vorba de un scriitor care a desfășurat el însuși, cu mai bine de o sută de ani in urma, o comedie a cuvântului. În unele situații - cand rescrie, de pildă monologul Vetei sau pe cel al lui Chiriac - Șerban Foartă se comportă ca un traducător propriu-zis: "Eu te crezusem mai deștept,/ Dar însă eu sunt proastă/ Ce mi se bate ochiul
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
sclavei ansa al ănspăimăntă pe stăpân." an față credulității scriitorului genial și nobil și curat an totul, Daniel d'Arthez, creat de Balzac, si an care printr-un fel de bovarism avânt la lettre, după cum am spus rândul trecut, autorul Comediei umane vrea să se oglindească, - Balzac ănsusi pare fermecat de propria lui invențiune, perversa prințesa, ăncăt are la un moment dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
la un moment dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu puterile ficționale ale unui prozator: Dacă ne este permis să riscăm o opinie personală - scrie an toiul comediei jucată de prințesa - să mărturisim că ar fi un deliciu pentru noi să fim ănselati astfel timp ăndelungat." Mărturisire aducând de fapt și un elogiu potrivirii - an spiritul unui autor de geniu - ăntre ănselătoria reală, practicată cu mult duh și
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
o falsitate jalnică, ei simulează simularea literaturii. Cel mai delicat gropar al comunismului În loc să ne înspăimânte, această realitate literară sinistra ne satisface curiozitatea intelectuală și de la un moment dat chiar ne amuză. Ceea ce se desfășoară în fața noastră este și o comedie. Păharului de cristal al poeziei i se substituie o cană de tablă, cu smaltul căzut, iar în locul mîinii cu degete prelungi care ar trebui sa il ridice în lumina apare o labă păroasa, lipsită de îndemânare. Iată-l pe Ion
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
e o boală nemțeasca. Nici despre SIDA nu se știe cu siguranță de unde vine, sunt doar presupuneri în legătură cu ea, dar despre punctualitate se știe cu siguranță că a fost adusă din Germania, de către șvabi." În continuare, scriitorul-publicist desfășoară o întreagă comedie a reprezentării timpului la români: "Pentru români, minutul nu există, ora este și ea o ficțiune. Ziua, de pildă, nu are 24 de ore: ea are doar dimineață, prânz (prânzul se întinde câteva ceasuri bune), după-amiaza, care e tot un
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
ruinarea completă a averii sale datorită risipei". Iată cum este eroina descrisă, succint, ăn Dicționarul personajelor, sub inițială J. Pa, Bompiani, ediția a doua 1962, pag. 410: "Maufrigneuse Diane d'Uxelles, ducesa de (mai tarziu prințesa de Cadignan). Personaj din Comedia umană... figurând an deosebi an Cabinet des antiques, ăn Splendeurs et misères des courtisanes și an Secretele prințesei de Cadignan... Diana aparține, atât prin naștere cât și prin căsătorie, ănaltei aristocrații din faubourgul Saint-Germain." Mai ăntăi că ducele de Maufrigneuse
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
et misères des courtisanes și an Secretele prințesei de Cadignan... Diana aparține, atât prin naștere cât și prin căsătorie, ănaltei aristocrații din faubourgul Saint-Germain." Mai ăntăi că ducele de Maufrigneuse acorda cele mai mari libertăți conjugale soției sale care, ăn Comedia umană, fiindu-i socotite toate aventurile, ajunge la impunătoarea cifră de vreo treizeci de amanți. Dicționarul, simplificând, continuă pe scurt descrierea eroinei, cea mai complexă și mai perversa curtezana din opera lui Balzac. Leș liaisons dangereuses pălesc... Citim din Bompiani
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
complexă și mai perversa curtezana din opera lui Balzac. Leș liaisons dangereuses pălesc... Citim din Bompiani: ..." Se spune că numele amanților ea i-ar păstra ăntr-un album pe care al arată bucuroasă cui vrea. Cea mai mare parte a leilor Comediei au trecut prin alcovul sau, printre care Marsay, Rastignac, d'Escrignon, de Trailles, Montriveau, Rubempré - și alții. Ducesa, - mai spune notița, - nu este exact ceea ce se poate numi o femeie interesată sau ăntretinută, dar are o demnitate a ei, că
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
an acest caz cel puțin două decenii și ceva n.n.) prințesa al ăntălneste pe nobilul, pe curatul Daniel d'Arthez (care e Balzac ănsusi, auto-pictat an colțul tabloului, semnat că marii maeștri ai picturii de odinioară n.n.), îi joacă acestuia comedia femeii calomniate și pune mâna pe el..." (Spre dezastrul lui, n.n.). în personajul d'Arthez însă, Balzac, proiectăndu-se pe sine și văzând an scriitorul creat un "Bonaparte" al literaturii (ceea ce sună bizar pentru un monarhist, n.n.) ănaltă ideea de cavaler
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
ăn final, cănd iubirea ce i-o poartă acum scriitorului pare să fi trecut prin probele cele mai aspre sau mai greu de acceptat... D'Arthez e Balzac. Este, putem spune, un soi de bovarism, avânt la lettre, al autorului Comediei umane. Să vedem cum ăncepe complotul general ămpotriva prințesei de Cadignan. ăntălnirea intriganților, după cât știm, este pusă la cale de marchiza madame d'Espard, prietena bună a prințesei de Cadignan, cea care ai lua totdeauna apărarea prietenei sale, mai mult
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
ănnegreste; apoi i se ănnegreste toată mâna, apoi și față; pe masura ce scrie, cu febrilitate, cartea altuia, devine ceea ce și este: negru...Un film căruia i s-ar fi potrivit, poate, un "premiu Eugen Barbu"!). Am renunțat și la Fanii (o comedie neagră despre coșmarul popularității televizistice), am renunțat la multe alte titluri an favoarea celor șapte care au rămas, până la urmă, ăn palmares. Animo-acid (de Guillaume Bréaud, Franța), Marele Premiu: o fată drăguță, plină de haz (să reținem un nume: Ludivine
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
talent. Hanno Höfer, ăn condiții normale, ar trebui obligat să debuteze, neăntărziat, ăn lungmetraj; dar cum noi nu trăim an condiții normale... Premiul pentru scenariu i-a revenit unui film fără nici o vorbă: My country (sârbesc), de Milos Radovic. O comedie muta, la o barieră, pe un drum de țară, ăntr-un câmp. Succesiunea gagurilor și crescendo-ul catastrofelor șanț nu numai de un umor strălucitor, dar definesc, ăntr-adevăr, "țara mea" (țara lor): reacții brutale, totale, definitive; violență demențiala, născută din mai
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
frumusețe, vitalitate și verosimil, precum și o perspectivă nouă de a reflecta asupra condiției umane, Updike le-a ales pe cele 55 prezentate în carte. Cum rostul declarat al volumului este să fie un tablou al universului american, un soi de Comedie umană a veacului 20 pe Noul Continent, e inevitabil să opereze, în subsidiarul stabilirii conținutului, un criteriu sociologist. A documenta o așa-zisă "experiența americană", cum aspiră cartea lui Updike, numită de unii Evanghelia după Ioan (The Book of John
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
halat și păpuci. E același, din cărți. an cărți e un histrion al disperării sceptice. Nu mă ăntreb cât de sincer. Problemă sincerității nu se pune an literatura. Literatura este mincinoasă prin chiar formulă ei. Important e ce rezultă din comedia pe care o joci. Dar să ți-o joci și ție, ăntr-un jurnal ăintimă, parcă e prea mult". Livius Ciocârlie pune astfel două chestiuni (vrea să ămpuste doi iepuri dintr-o singură lovitură): cea a jurnalului și cea a sincerității
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
-șef al Editurii Cartea Românească, unde Marin Preda fusese director) mai multe manuscrise. Lista lor, alcătuită la data respectivă de procuratură și miliție, este reprodusa de Mariana Sipos în cartea sa: " Tinerețea lui Moromete (scenariu de film); Delirul, volumul 1; Comedie țărăneasca, volumul IV; Morometii (manuscris și dactilo); Contrahoroscop, cinci pagini; Agenda 1980 cu Un an din viața unui scriitor, 1-10 ianuarie, în rest filele albe; Agenda 1973 cu diferite însemnări personale ale scriitorului de la 1 la 19 septembrie și respectiv
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
3 ale cărții, numele său este înscris de 10 (zece) ori! Numai Adrian Păunescu mai face așa ceva, dar lui, într-un fel, îi stă bine, pentru că își asumă lăudăroșenia, transformând-o într-un stil. Lui Ion Cristoiu, care dintotdeauna joacă comedia modestiei, fanfaronada aceasta nu i se potrivește. Mihai Beniuc ca martor incompetent Gabriela Adamesteanu a inventat un personaj de neuitat, Vica, din O dimineață pierdută, o femeie de joasă extracție, proastă și meschina, care povestește viețile unor oameni superiori ei
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]