1,909 matches
-
Așadar, în România există un penitenciar pentru minori și tineri( Craiova), respectiv patru centre de reeducare pentru minori: Târgu Ocna, Tichilești( Brăila), Buziaș( Timișoara), Găiești. Este necesar a se reține ideea că a fi minor nu exclude automat responsabilitatea faptei comise, actul delincvent trebuind să fie sancționat. Potrivit art. 99, aliniatele 1-3 din Codul Penal, minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, cel care are vârstă între 14 și 16 ani răspunde penal, numai dacă se
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și nu o acțiune umană. Omul poate doar să răspundă, sau să corespundă acestei reconcilieri pe care o propune Dumnezeu. Prin reconciliere, Dumnezeu are intenția de „a-l recrea pe om” sau de „a-l recompune”, pentru că, doar datorită păcatului comis, omul „a murit” sau „a fost destructurat”. În acest context, este prezentată cu luciditate atât forța dezintegratoare a păcatului, cât și interesul insistent al lui Dumnezeu pentru a oferi iertarea omului, care mai târziu va fi reprezentat în dialogul său
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate spune cu adevărat: „ți se iartă păcatele” (Mc 2,4). Pentru ca să aibă parte de această iertare, omul este îndemnat în mod constant, de-a lungul Evangheliei, la convertire: „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,15); în ciuda păcatului comis, păcătoșii sunt situați în centrul mesajului evanghelic. Atenția față de ei este asemănătoare cu cea pentru săraci, bolnavi, închiși, etc. Ei sunt destinatarii Veștii celei Bune, ai Împărăției Cerurilor, fapt pentru care Isus afirmă în mod explicit că „nu au nevoie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
extindă un mod nou de penitență: spovada privată și tarifată. Ia naștere astfel un fel de „spovadă terapeutică”, în care se practica un tip de dialog spiritual, repetat cu o oarecare frecvență, efectuându-se un examen mai minuțios al greșelilor comise. Numită și „penitență tarifată”, acest tip de celebrare a reconcilierii sacramentale se dezvoltă ca reacție față de modul în care penitentul iertat își făcea pocăința, de regulă căutând posibilitatea cea mai ușoară. Prin pocăința tarifată se urmărea obiectivizarea acestei penitențe, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau de eventuale pericole. În secolele următoare, atenția nu mai este îndreptată atât asupra formei de celebrare a sacramentului, cât mai degrabă asupra doctrinei, a analizei dogmatice cu privire la conținutul acestuia. O preocupare aparte se naște cu privire la căința interioară pentru păcatele comise, condiție sine qua non a primirii iertării. În timp ce unii considerau necesară o căință intensă și neîntreruptă, mișcată de caritate, alții susțineau suficientă existența unei căințe care să nu fie în mod necesar izvorâtă din caritate, ci care putea să provină
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raporteze la om în totalitatea sa, individuală și relațională, astfel: a) Prima formă, cea de mărturisire și dezlegare individuală, având rădăcinile în nevoia profund umană de a manifesta renunțarea la păcate într-un mod concret, accentuează responsabilitatea individuală pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu mărturisire și dezlegare individuală, fiind „o combinație a mărturisirii private cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din partea ambelor părți: a lui Dumnezeu și a omului; este un „da” prelungit, care se menține în timp. Unii autori prezintă această confirmare reciprocă într-o triplă etapizare, pe care omul o parcurge procesual: 1) a deveni conștient de păcatul comis și a te îndepărta de el; 2) a adera la persoana lui Cristos spre a primi iertarea; 3) a te decide că continui drumul cu El. Deși celebrarea sacramentului reconcilierii pare o chestiune punctuală, care are loc practic într-un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înfăptui păcatul. Ceea ce îl ajută pe penitent în pregătirea pentru spovadă nu este nicidecum autocontemplarea, ci contemplarea lui Dumnezeu, a Paternității sale, a jertfei lui Cristos, a acțiunii Duhului Sfânt. Aceste lucruri îl fac să se simtă rușinat pentru păcatele comise și să caute posibilitatea împăcării. Căința este elementul declanșator. Ea este necesară ca o cauzalitate a ulterioarelor acțiuni penitențiale, fiind „principiul și sufletul convertirii”. „Detectarea” păcatului nu vine pur și simplu din natura conștiinței umane, ci din raportarea sa la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-o cu umanitatea reafirmând că „El este iubire” (1In 4,16). Prin Duhul său, Dumnezeu continuă să insufle în inima omului curaj, bucurie, dorință de comuniune și de viață și, din acest motiv, omul nu va fi disperat din cauza păcatelor comise. Un asemenea dialog este o posibilitate constantă în viața omului. Are o continuitate și îl introduce în parcurgerea unui drum, care, practic, nu se termină niciodată pe pământ. Îl va parcurge cu intenție declarată atâta timp cât va menține o atenție particulară
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fidei”, fiind un triplu act: de laudă, de autoacuzare și de credință. Prin „confessio laudis”, penitentul recunoaște binefacerile pe care Dumnezeu le-a înfăptuit în viața sa, fapt ce îl ajută să înțeleagă mai bine gravitatea vinei și a păcatelor comise. Prin „confessio peccati”, își recunoaște cu umilință păcatele înaintea lui Dumnezeu, reconfirmând în mod verbal că a acționat prin infidelitate față de binefacerile amintite. În final, prin „confessio fidei”, penitentul își exprimă, tot într-un mod exterior, credința în iertarea primită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
termină odată cu încheierea momentului sacramental și nu mai continuă în afara acestuia, cel puțin nu în aceeași formă; f) confesorul va cultiva față de penitent empatie, acceptare necondiționată, privire pozitivă, autenticitate, congruență, coerență, etc., făcând mereu distincție între persoana acestuia și păcatul comis. Prin aceste atitudini, el încurajează penitentul să aibă încredere și să se deschidă către dialog. Relația poate fi condiționată însă și de unele experiențe sau evenimente trecute sau prezente din viața personală a fiecăruia dintre cei doi, care nu depind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
corespunzător calitatea morală a actelor sale și să își formeze în viitor un mod corect de a-și judeca propriile fapte. În al treilea rând, confesorul îl poate conștientiza pe penitent că vina, pe care el o simte pentru păcatul comis, nu este doar o vină trăită față de Dumnezeu, ci și față de întreaga comunitate eclezială. Legătura dintre viața credinciosului singular și viața comunității din care face parte este din ce în ce mai mult aprofundată și subliniată astăzi. Comunitatea și credinciosul se intercondiționează atât în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
activ. Căința adevărată se manifestă printr-o stare de durere interioară și de detestare a păcatului coroborată cu propunerea de a nu mai păcătui. Sf. Augustin spunea că „nu ajunge să îți îmbunătățești comportamentele și să te îndepărtezi de răul comis, dacă nu îi dai și lui Dumnezeu recunoașterea cuvenită prin durerea penitenței, cu un geamăt de umilință și cu sacrificiul unei inimi umilite, ajutându-te cu oferirea de pomană”. Prin aceasta se dorește să se restructureze timpul trăit, pentru că, prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau nu, dacă are o motivație justă sau nu, etc. Dacă penitentul este cu adevărat vinovat pentru un păcat și nu are acest sentiment de vinovăție, atunci el are nevoie să fie ajutat să își recunoască propria responsabilitate pentru răul comis și să apeleze cu încredere la iertarea pe care Dumnezeu i-o oferă. Dacă însă este vorba de un sentiment fals de vinovăție, doar cu caracter psihologic, confesorul îl poate ajuta să descopere acest lucru și să cunoască de fapt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogul dintre confesor și penitent se desfășoară doar la un nivel informațional. El are ca obiectiv primirea unor informații din partea penitentului, care să îl ajute pe confesor să aibă o idee clară cu privire la starea interioară a acestuia și la păcatele comise. La rândul său, confesorul îi oferă penitentului anumite informații, prin care urmărește să îl ajute să continue drumul de convertire și să se sfințească; b) Într-o a doua etapă, se poate identifica prezența sau lipsa sentimentului real de vinovăție
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doar dacă aceasta își păstrează inima curată; - rugăciunea are o valoare mare, însă nu trebuie să fie doar recitativă, rituală, ci și sinceră, spontană, ca o continuă relație cu Dumnezeu; - mai întâi trebuie să îi pară rău pentru eventualele păcate comise și apoi să se acuze; el trebuie să înțeleagă că nu doar recitarea unei formule înseamnă părerea de rău, ci că, alături de aceasta, mai sunt necesare și operele, faptele de iertare pe care el le poate împlini față de aproapele; - există
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
frumoase, totuși începuse a se-ndoi despre talentul lui. Acuma însă a-nceput a avea mai multă încredere în el însuși. Mi-a cerut epistola, ca să-și copieze critica asupra comediei lui, spre a se feri în viitor de greșelele comise odată. Afară de studiu, care va fi-n curând gata, el mai scrie într-un basm și într-o dramă populară. Basmul e mai gata și în stil are ceva din maniera lui Pop-Florentin. Asupra împrejurărei că din Transilvania căpătați scrieri
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
eluda obligația formativă a tinerilor și aceștia, în acest fel, riscă să rămână încurcați în cultura prezentismului, în cultul actualității ca scop în sine. O societate care ignoră trecutul se expune la repetarea cu mai multă ușurință a erorilor deja comise. Ei bine, căderea sensului istoric este imputabilă și unui sistem de viață care a marginalizat pe bătrâni, împiedicând dialogul dintre generații, care trebuie să fie reluat întotdeauna cu orice preț, chiar și cel dintre preoții tineri și preoții în vârstă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai amănunțit Templul Zeului Adormit. - Vreau să văd dacă propulsoarele atomice sunt încă operaționale. Poate că voi putea să-mi iau zborul cu întreg Templul. Zâmbi. - Poate că se vor gândi că este o manifestare a Zeului care dezgroapă agresiunea comisă. Conchise mai serios: - În afară de asta, voi sta cuminte până când vă veți întoarce cu toții. Înainte de a părăsi nava, se duse să-l vadă pe doctorul Kair. Psihiatrul îi oferi un fotoliu, dar Gosseyn îi declină oferta. În picioare, cu fruntea îngândurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai amănunțit Templul Zeului Adormit. - Vreau să văd dacă propulsoarele atomice sunt încă operaționale. Poate că voi putea să-mi iau zborul cu întreg Templul. Zâmbi. - Poate că se vor gândi că este o manifestare a Zeului care dezgroapă agresiunea comisă. Conchise mai serios: - În afară de asta, voi sta cuminte până când vă veți întoarce cu toții. Înainte de a părăsi nava, se duse să-l vadă pe doctorul Kair. Psihiatrul îi oferi un fotoliu, dar Gosseyn îi declină oferta. În picioare, cu fruntea îngândurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
adresat tinerilor care se aflau acolo ,,Doresc să mă adresez vouă, să nu faceți ca mine și să aveți grijă de viitorul vostru’’. Banditul a fost transferat la Galați, la sediul Regiunii de Miliție pentru continuarea cercetărilor, stabilindu-se faptele comise și legăturile lor. După o zi, cu aprobarea Șșșefului Regiunii de Miliție, maior Barmac Leonida, l-am predat Regiunii de Securitate Galați, la cererea acestora, fiind interesați de a afla gazdele și legăturile lui cu iugoslavii, fiind de origine sârb
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
nimic despre pistol și nici dacă a intrat cineva în salon. În intenția sa era să se folosească de pistol în caz că va avea poșibilitatea să evadeze. La interogatoriu, ce a urmat arestării, criminalul Balan Victor a declarat și recunoscut fapta comisă, și astfel, am aflat cum a ajuns în regiunea Galați la familia Rugină Vasile și Constantina. Balan Victor și Rugină Vasile erau cunoștințe vechi. Neavând loc de muncă, au format o ,,echipă’’ comițând diferite fapte penale, respectiv furturi, nșefiind prinși
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
că deși unele persoane având o condiție materială destul de bună se ocupă de unele furturi și din păcate aceștia sunt rareori incluși în cercurile de bănuiți atunci când se cercetează cazuri de furt și uneori, din întâmplare iese la iveală fapta comisă. Aceste persoane sunt încadrate în categoria bolnavilor de cleptomanie. AceștiAșatunci când sunt prinși și pedepșiți destul de aspru, comit din nou aceeași infracțiune. Unii dintre aceștia se desculpă spunând că acel portofel luat putea fi pierdut deoarece putea cădea din buzunar
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
București și mergând din vagon în vagon cu femeia gășim o tânără frumoasă și elegantă care a tresărit când a văzut femeia de lângă mine. Înroșindu-se ca o sfeclă a fost nevoită să coboare din tren și să mărturisească fapta comisă. Tremurând și plângând mi-a zis că-i medic stagiar la Tulcea și că nu-i ajung banii și văzând atâția bani în fața ei i-a venit în minte că iar prinde bine fără să se fi gândit că săraca
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
psihologică deosebită. Diversitatea faptelor infracționale, de la un banal furt din buzunar, până la cele mai oribile crime, implică stări emoționale (mai nou, li se zice stress) greu de ignorat,chiar și după ani și ani de experiență profesională. Revolta față de răul comis, compasiunea față de victime sau rudele celor ai căror apropiați au fost mutilați sufleteșteș - părinți uciși, copii violați, , bătrâni lasați pe drumuri de către feluri și excroci etc, etc - frustrările personale și presiunile ierarhice, în cazurile complexe, dificil de soluționat, fac parte
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]