952 matches
-
implicațiilor epistemice ale acestor evoluții, care pot apărea atunci ca simple extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ajutați ei înșiși. Dar, în principal, precizează E, Berne (2006) este poziția mediocrilor, iar din punct de vedere clinic este paranoidă" (p. 115). Eu-Tu+ (Eu sunt nonOK, Tu ești OK ) Este situația persoanei care stă în umbră și se complace. "Din punct de vedere psihologic, este poziția "depresivă", iar din punct de vedere politic și social, o autoînjosire transmisă copiilor. În plan ocupațional, îi determină pe indivizi să prefere a trăi cu ajutorul favorurilor de toate felurile, mari și mici, și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt nonOK, Tu ești nonOK) Aceasta este poziția inutilității, a resemnării. Persoana se pune în poziția de spectator al ei înseși și al vieții, astfel încât nimic nu se apropie de ea sau să o atingă. Adesea defensivă și dezinteresată, se complace cu propriile-i slăbiciuni și își amână obligațiile pentru a doua zi sau chiar le uită. Preferă să nu ceară nimic decât să primescă un refuz. Ea are aversiune la schimbare, bea și mănâncă prea mut. Este incapabilă să fie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de a interveni în chestiunea relațiilor de muncă. Vă rog să remarcați bine că în argumentația sa domnul Billault n-a avut deloc gândul de a vă aplica o ironie sângeroasă. Nu este vorba de un Liber-schimbist deghizat care se complace în a face palpabile inconsecvențele Protecționiștilor. Nu, domnul Billault este el însuși un protecționist bona fide. El aspiră la nivelarea averilor prin intermediul legii. Pe acest drum, el judecă acțiunea tarifelor ca fiind utilă; și întâlnind ca obstacol Dreptul de proprietate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al femeii goale, este nuditatea permisă. Cine adoră lebăda, dorește femeia care se scaldă. Astfel, ajungem la scalda Dianei, sora lui Apollo, simbolul integrității fecioriei, al neprihănirii. Acteon, vânătorul, are speranța nesăbuită de a poseda trupul unei fecioare care se complăcea în alternativa de a fi spionată. Acteon este sursa propriei morți. Se pare că Ovidiu a avut soarta lui Acteon, fiind exilat la Tomis pentru că văzuse ce nu trebuia. Scalda care încheie vânătoarea zeiței este clipa cea mai crudă pentru că
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
când ea nu poate fi negociată în numele unui scop a cărui atingere ar presupune recursul la mișcare. În felul acesta, leneșul își înfrînge limita tocmai prin refuzul de a o depăși. El este liber în fața limitelor sale tocmai pentru că se complace în ele ca într-o dintotdeauna dată împlinire sau pentru că le ignoră ca limite, de vreme ce ignoră depășirea lor, considerînd-o o condiție nerentabilă sau umilitoare de atingere a unui scop. De vreme ce orice preț pe care trebuie să-l plătesc pentru a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
era dată? Oare nu era ea mereu de atins? Inclusă în sistemul proiectiv al atingerii, limita nu mai era die vorhandene Grenze, proprie corpurilor perceptibile nemijlocit și simultan, care lâncezesc în imperiul limitelor date și care, pentru cei ce se complac în preajma lor, generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie "planetară" (planao, "a rătăci din țărm în țărm"), în care era vorba de "limitele mării" și de "limitele pămîntului", grecii erau confruntați cu ființa unui peisaj a cărui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apăsând pe o coardă facilă și cu sunet bine verificat. Această revendicare a lui Noica, din două direcții diferite, a dat naștere unei situații confuze pe care Noica însuși a alimentat-o și în care, Dumnezeu știe de ce, s-a complăcut cu o iresponsabilă grație. Pentru cei care vin după noi, pentru cei care ridică astăzi capul în cultură, această situație confuză nu poate avea decât efecte nefaste. Câți vor regăsi filonul cultural autentic, oferit nouă în stare pură, în această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îl cunosc și mă aud spunînd: - Avem noi căderea să retragem dreptul la ființă celor care nu trăiesc cultural? Afirmați că restul omenirii pur și simplu nu este. - Nu eu le retrag dreptul acesta; ei și-l refuză. Ei se complac să trăiască în statistică și în sub-uman. Și statistica nu mă interesează, îmi răspunde Noica. - Dar nu îl puteți reduce pe a fi la a trăi cultural! Înseamnă să suprimați varietatea umanului în numele unui model ontologic și al saturației lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dar mai cu seamă una filozofică, vrea să acopere tot. Este un miracol că din lumea științei se ridică astăzi conștiințe de cultură care vor să dea socoteală de tot. Tu de ce nu o faci cu logica? De ce să te complaci în situația de însoțitor? De ce să fii Pilade, când poți fi Oreste? Am să vă spun acum cu ce cred eu că păcătuiește logica de astăzi. Formalismul trece indiferența lumii în indiferența conștiinței. Și nu secătuiește el totul, atunci când nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mașini; mașina bate pasul pe loc, e tautologică, nu poartă infinitul în ea. Motorul, spune Heidegger, este expresia mecanică a eternei reîntoarceri la același. Mașina e incarnarea artificialului în artificial. - În orice caz, judecați prea aspru posibilul în care se complace logica de astăzi. În posibilul acela gol trebuie să vedem risipa care precede orice incarnare. Chimistul, pentru a face un produs reușit, nu "se joacă" încercînd sute de produse sintetice inutile? Formulele sânt ce-i drept, frumoasele fără corp, dar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cum tocmai i-am adus voi. 5 din Agendele lui Eugen Lovinescu, cu fabuloasele pagini ale Gabrielei Omăt, care reușește, înmulțind la infinit notele, să obțină o frescă "poantilistă" a interbelicului, Monica observă: " Ar trebui ca toți cei care se complac în a da o imagine a interbelicului dominat de ideologia extremei drepte să citească notele Gabrielei Omăt pentru ca să vadă cum arăta epoca. Recent, în 22, până și Alina Mungiu, vrând să arate cât de firavă era intelectualitatea democratică la noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la viață și păstrarea acesteia cu orice preț. Pampinea cunoaște legislația și o întărește prin exemple din erudiția sa. Pe femei nu le poate concepe decât ca pe niște ființe care iau inițiativa, acționează pentru binele lor și nu se complac doar în lamentații. Devine un factor activ, întreprinzător, are o lucidă capacitate de analiză a situației și a vremurilor pe care personajele le străbat. Le stimulează pe femei în luarea unei decizii privind salvarea personală. și cum aceasta nu poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la viață și păstrarea acesteia cu orice preț. Pampinea cunoaște legislația și o întărește prin exemple din erudiția sa. Pe femei nu le poate concepe decât ca pe niște ființe care iau inițiativa, acționează pentru binele lor și nu se complac doar în lamentații. Devine un factor activ, întreprinzător, are o lucidă capacitate de analiză a situației și a vremurilor pe care personajele le străbat. Le stimulează pe femei în luarea unei decizii privind salvarea personală. și cum aceasta nu poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
anume, dintr-un faliment al capitalului social, al inteligenței comunitare, care, printr-un cocteil toxic de convingeri și sentimente greșite, a generat, În cele din urmă, mai multe probleme decât a reușit să rezolve. Societățile se pot ticăloși atunci când se complac În hedonism; În acest caz, le lipsesc trei sentimente de bază: compasiunea, respectul și admirația. A compătimi Înseamnă a fi afectat de durerea celorlalți, și acesta e fundamentul comportamentului moral. Să consideri compasiunea un sentiment paternalist și umilitor e o
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Calitatea educației data claselor inferioare trebuie sa fie cât mai slabă, Încât prăpastia de neștiință, care separa clasele de jos de cele de sus sa fie și să rămână de neînȚeles de cele dintâi. 8. A Încuraja publicul să se complacă În mediocritate. A Încuraja publicul sa creadă ca e „bine” să fii prost, vulgar și incult. A-l Îndopa cu seriale americane și emisiuni de tele-realitate, niște dobitocenii monstruoase. 9. A Înlocui revolta cu Învinovățirea. A face omul sa creadă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Contrafortului și în viața de toate zilele, oameni care au izbutit să acumuleze, în condiții vitrege, o cultură apreciabilă. Această resursă îi transformă în veritabile „ciori albe” în mijlocul contingentului lor. Și dimpotrivă: avem destui tineri ce etalează un spirit bătrânicios, complăcându-se în formule estetice desuete și predispuși, unii dintre ei, compromisului politic degradant, tineri care ne ocolesc din complex, deși nu am exclus pe nimeni - până la proba contrarie, a textelor - din orizontul nostru de așteptare. E un timp al selecției
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
capabili să conceapă un imperiu danubiano-baltic. Atunci Europa va fi o Elveție condusă de un stat-major evreiesc? Prea puțin pentru mine”. Insatisfacțiile lui Drieu la Rochelle se centrează, Însă, asupra Franței. Incapabilă să se ridice la Înălțimea așteptărilor, ea se complace În dubioase alianțe care o depersonalizează și o transformă Într-o țară insignifiantă: „Din 1870 Încoace, francezii se bazează pe aliați pentru a le rezolva totul. Nu fac copii, dar voi avea aliați care se vor bate În locul meu”. Incompatibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
adânc, pe cei care scriu mai bine, desenează mai bine, arată mai bine, iubesc mai bine, trăiesc mai bine”. Negarea evidențelor merge atât de departe, Încât se Îndoiește până și de capacitatea ei de a percepe vizual realitatea. Sarcastică, se complace În jocuri absurde, doar pentru a mai descoperi o nuanță a disprețului În complicatul joc al descoperirii de sine: „Îmi Închipui că valorez ceva numai pentru că am nervi optici și pot Încerca să transcriu ceea ce ei percep. Ce proastă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o vocație ancestrală, aceea a linșajului. Putem vorbi de o trezire a unor reminiscențe barbarice care se regăsesc încă în conștiința colectivă a italienilor, un popor care, poate cu excesivă ușurință, a fost de multe ori reprezentat sau s-a complăcut să se autoreprezinte ca imun la rasism (italienii, sunt persoane de bine). Cine are curiozitatea să parcurgă paginile ziarelor din acea perioadă, cu precădere cele de dreapta, ar găsi cu ușurință stilul tipic ar limbajului rasist. Clișeele prin care sunt
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
prin eliminarea pericolelor cauzatoare. Radicala nepotrivire dintre creștinism și serviciul militar este clar ilustrată în Divinarum Institutionum, VI, 20, 10-17, unde, uniformizându-se tradiției creștine, autorul își exprimă atitudinea de condamnare față spectacolele gladiatorilor la care și cei care asistă, complăcându-se de uciderea vreunei ființe omenești, plecând de la conștiinciozitatea lor, ar deveni din punct de vedere moral participanți la acea cruzime. Ironizând ideea numirii de joc (ludus) a unei crime, acuză oamenii că s-ar fi sustras umanității (humanitas) și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
totalitate (cf. Rom 6, 13-23). Sfântul Paul se angajează să modeleze credința și virtuțile romanilor și insistă asupra unor probleme morale, care interesau îndeosebi această creștinătate. Apostolul i-a îndemnat să aibă compasiune față de cei săraci și să nu se complacă în propria tărie (Rom 15, 1), să-l iubească pe aproapele evitând asuprirea acestuia (cf. Rom 13, 9-10), să se îmbrace cu armele luminii și să fie supuși conducătorilor lor mai mult din sentimentul datoriei decât din cel al temerii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care cerea declararea creștinismului religio licita, existau rațiuni de ordin social și crimen lesae maiestatis, pentru a-i persecuta pe creștini în orice moment. Nero i-a persecutat pe neașteptate, ca urmare a incendiului, nu atât pentru că era preocupat să complacă mulțimea, cât pentru că descoperise ori a presupus că a identificat în comunitatea creștină din Roma centrul tulburării despre care vorbește Tacitus, în cartea sa. Dacă într-adevăr comunitățile creștine erau centrele agitațiilor antiguvernamentale, aceasta o putem deduce dintr-un fragment
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
școlile de literatură să fie deschise numai pentru cei care ar fi venerat zeii și zeițele; h) printr-o scrisoare dezaproba măcelul efectuat de prefectul Dracontius și contele Diodor împotriva poporului condus de Marcu, episcopul Alexandriei, iar în secret se complăcea de acest fapt, nepedepsind vinovații; j) mărturisea public dreptatea, dar mai apoi îi condamna pe nedrept pe unii dintre exponenții regimului trecut care nu făcuseră nici un rău. Acest fapt l-a determinat pe Ammianus să pronunțe o judecată severă împotriva
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grup ale școlii. Dragostea și grija colectivului de elevi și a cadrelor didactive au ca efect integrarea În sfera intereselor și preocupărilor școlare și abandonarea modului de viață dezorganizat, parazitar, În care Încep copii cu probleme de conduită să se complacă. XIV. Dirigintele veriga de legătură Între școală și familie În stabilirea raporturilor de strânsă cooperare Între familie și profesorii clasei dirigintele clasei este veriga de legatura Între familie și școală. Problema este de a sincroniza contribuțiile diverse, de a le
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]