2,274 matches
-
mult mai larg, mult mai nuanțat ca semnificații. Punctul de vedere medico-psihiatric opune „boala” stării de „sănătate”. Punctul de vedere antropologic, din perspectiva reflecției filozofice, cu caracter lărgit, „nu vede” între normalitate și anormalitate o opoziție, ci, așa cum spuneam, o complementaritate ca expresie a naturii dialectice a persoanei umane. Ambele stări nu sunt decât ipostaze ontologice, egal posibile, de „a fi” ale persoanei umane. Acest punct de vedere ne obligă să revizuim și să căutăm a înțelege altfel nebunia, diferit de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca rezultat apariția stării de boală psihică. Este pus, în felul acesta, în raport de comparație, normalul cu patologicul, respectiv, starea de sănătate cu starea de boală. Se demonstrează astfel că cele două concepte sunt inseparabile, ele având caracter de complementaritate. Faptul este esențial în înțelegerea persoanei atât în stare de normalitate, cât și de boală psihică, așa cum se poate vedea mai jos: fig. p. ms. 29 Abaterea de la medie Abaterea staționară (anomalii de stare) Abaterea procesului vital Abaterea indiferentă (sănătate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corporală” care este necunoscută stării de normalitate psihologică. Problema existenței trupului este pusă în discuție numai în condiții psihopatologice, atunci când se produce „clivajul trup/suflet”, fapt care ne permite să tragem concluzia că starea de normalitate reprezintă un echilibru de complementaritate reciprocă între trup și suflet, pe când în cazul psihopatologiei, fenomenul psihic morbid operează o separare a acestei conexiuni, care poate merge până la situația dramatică a unui conflict între trupul și sufletul bolnavului. 4. Sănătatea, suferința, boala Aspectele antropo-culturale ale sănătății
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe cele vechi: schizofrenie, discordanță, psihastenie, nevroze, isterie, stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o vedem exprimată și în vocabularul disciplinelor respective, psihologie și psihopatologie. Un aspect nou, în vocabularul și discursul despre tulburările psihice este adus de psihanaliză și psihoterapie. Apar termeni noi cum ar fi: catarsus, refulare, sublimare, conversiune somatică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
științifice etc. Dar, mai înainte de toate, datorită contactului uman cu bolnavul, pătrunderea în intimitatea acestuia pe calea suferinței, implică tact, sau, așa cum îi îndemna Dr. M. Durand, pe medici: Fiți psihologi domnilor!. Psihologia medicului se situează într-o poziție de complementaritate în raport cu psihologia bolnavului. Elementele care sunt incluse în „profilul psihologic” al medicului sunt reprezentate prin următoarele: 1) Tactul Acesta este „finețea de spirit” spune B. Pascal. Omul cu tact are antene morale care-i permit să cunoască dificultățile celuilalt. Tactul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
varietate și plasticitate pe care le regăsim în egală măsură atât în planul stării de sănătate mintală, cât și în cel al stării de boală psihică. Este un domeniu în care psihologia și psihopatologia se regăsesc într-un raport de complementaritate, fapt care ne obligă să reflectăm din nou la raportul dintre normal și patologic. 13. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR PSIHICE I Simptomatologia psihiatrică Boala psihică reprezintă o ruptură a stării de normalitate mintală, o schimbare a personalității, manifestată în multiple forme și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumit tip de relație de comunicare între persoana secundară și bolnav. Tipurile de contra-reacții Tipurile de contra-reacții se discută în raport cu cele ale reacțiilor. Aceasta, întrucât, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, formele contra-reacțiilor au un caracter de complementaritate în raport cu cele ale reacțiilor. Fiind „atitudini psihologice și morale” în raport cu stările reactive, contra-reacțiile se pot manifesta prin două modalități, ce reprezintă de fapt două categorii de forme, și anume: 1) Tipuri psihologice de contra-reacții, caracterizate prin manifestări de natură psihologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentând starea de echilibru ideală a personalității sau „starea de normalitate ideală” la care, de fapt, se raportează teoretic cele două zone amintite. Zona normalității (N) ca și zona anormalității (A) par în cazul acesta a avea o poziție de „complementaritate” și nu una de opoziție, ele situându-se de o parte și de alta a stării de echilibru sau a „normalității ideale”. De aici se poate conchide că cele două curbe A și N sunt echivalente dar contrarii ca semnificație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umanului”. Psihopatologia afirmă că nebunia nu este „o stare de rău”, ci „o altă față a umanului”. Ea este inseparabilă de persoana umană ca și starea de sănătate mintală cu care trebuie permanent comparată și înțeleasă ca o formă de complementaritate a acesteia. Concluziile psihopatologiei nu sunt, din acest motiv, numai de ordin științific, ci ele sunt și de ordin moral. Descoperind și demonstrând faptul că nebunia este expresia unor fenomene psihice morbide, psihopatologia va compensa complexul colectiv de culpabilitate al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a sta la coadă. Asupra acestui aspect, extrem de utilă este cartea lui Pavel Câmpeanu (1994), România: coada pentru hrană. Un mod de viață. „Coada” e un concept relațional, în sensul lui Becker (2002), care este mult mai bine înțeles în complementaritate cu „magazinele speciale”. Câmpeanu le pune în relație plecând de la influențarea politică a deciziilor economice, ceea ce am numit tendința de expropriere a specificității câmpului economic, care introduce, în cele din urmă, în toate relațiile de schimb un element extraeconomic. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu handicap). plan de servicii personalizat - reprezintă un cadru de organizare a intervenției specializate pentru persoanele cu cerințe speciale incluse într‑un program de intervenție și recuperare care permite planificarea și coordonarea resurselor și serviciilor personalizate/individualizate, asigurarea coerenței și complementarității intervențiilor, fiind focalizat pe cerințele individuale ale persoanei. praxie - totalitatea gesturilor și mișcărilor mijlocite prin deprinderi, abilități, capacități de manipulare și utilizare optimă a obiectelor, uneltelor, instrumentelor de diferite tipuri, în vederea realizării unor acte motorii adecvate unor scopuri bine stabilite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
referă la aspectele naționale ale culturii, educației și instruirii, ale managementului personalului, guvernării, structurilor legale și factorilor organizaționali. Aspectul organizațional joacă un rol esențial pentru succesul sistemelor informaționale globale la nivelul organizațiilor. În cazul corporațiilor multinaționale este nevoie de realizarea complementarității între strategia de utilizare a sistemelor informaționale cu cea a afacerii, astfel încât să fie atinse obiectivele urmărite. Pentru sistemele informaționale globale, literatura de specialitate mai apelează și la alți termeni, precum: • Global Information Technology (tehnologii informaționale globale); • Global Information Technology
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dezvoltărilor referitoare la duhul variatelor lucrări pe care le-a elaborat”. Sunt decelate documente semnificative, „pornind de la premisa că un om este și ceea ce face, dar și ceea ce ascunde”. Liantul dintre teoria literară (Călinescu citind) și psihologia aplicată (Narcisism. Frondă), complementaritatea dintre istoria literaturii (Călinescu și Arghezi) și cea a culturii, văzută ca suport al creației (Cultul culturii), oferă studiului substanță și coerență. Prin reconstituire se ajunge la portret: „Sistemul de contraste funcționează implacabil. Un anxios care se voia olimpian. Individ
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
discuții care au urmat apariției cărții lui Edgar Papu au adus importante clarificări, parte din ele admise chiar de autor, care a renunțat a mai situa conceptul său în opoziție cu sincronismul și a început să sublinieze, dimpotrivă, caracterul de complementaritate: „Fenomenul sincronismului este valabil la noi, dar a fost considerat a fi singurul. Pe lângă el mai există însă și celălalt fenomen, al protocronismului, de care mă ocup în cartea mea.” Iar exegetul își va continua preocuparea în altă lucrare, publicată
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
brusc înserat crescut la loc”) se proiectează ca durate ale vegetalului. Starea de pustiire se amplifică, translând, cu urme expresioniste în limbaj, seismele din imediatul existenței, într-o tendință de cosmicizare a climatului „absenței”, cu asumarea - privilegiată în final - a complementarităților spre care se aspiră („Râs și lacrimi, în adânc bolțile se-mpreună”). În teritoriul poeziei însă, nu s-au pierdut ireversibil sevele, lumina, care mai rar, dar cu accent notabil, ies la iveală, pe chipul ei, spălat de ,,fard”. Umil
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
analiza critică a marilor teorii care se înfruntă în sociologia contemporană. Fără doar și poate, o asemenea abordare este foarte utilă. Ea prezintă însă și două dezavantaje. În primul rând, inevitabil, sunt supraestimate divergențele și subestimate continuitățile, punctele de convergență, complementaritățile. Acest efect este datorat însuși „obiectivului” analizei. Fiecare autor de teorie sociologică, vrând să-și promoveze punctul de vedere, este tentat să-l privilegieze, să-l opună celorlalte, îngroșând liniile de separație. Riscul este, în consecință, ca sociologia să apară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nimic dacă n-ați fi fost acolo! Pacienta și terapeutul își „pasează mingea” meritului cel mai mare de la unul la altul. Relație complementară Intr-o relație complementară, fiecare persoană adoptă un comportament care îl completează pe cel al celeilalte persoane. Complementaritățile sunt frecvente în cadrul terapiilor și maschează, uneori, puternice rezistențe la schimbare, așa după cum o demonstrează exemplul următor: Terapeutul - Vă propun o spitalizare, cred că este lucrul cel mai bun. Pacientul - O spitalizare? Dacă credeți că este mai bine așa... Terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucrul cel mai bun în acest moment! Pacientul - Sunt de acord, când trebuie să revin? Terapeutul - Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Imediat ce avem un loc liber în secție. Pacientul - Fac așa cum doriți! Terapeutul - Telefonez imediat. Simetrii și complementarități O relație colaborativă bine stabilită presupune o alternanță, adaptată procesului terapeutic, de simetrii și de complementarități. In diferite momente, terapeutul dă un sfat pe care pacientul îl urmează și, invers, pacientul dă un sfat pe care terapeutul îl urmează. In
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Imediat ce avem un loc liber în secție. Pacientul - Fac așa cum doriți! Terapeutul - Telefonez imediat. Simetrii și complementarități O relație colaborativă bine stabilită presupune o alternanță, adaptată procesului terapeutic, de simetrii și de complementarități. In diferite momente, terapeutul dă un sfat pe care pacientul îl urmează și, invers, pacientul dă un sfat pe care terapeutul îl urmează. In alte momente, pacientul intervine într-o manieră simetrică atunci când participă activ la terapie; același lucru se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții - una înaltă, cealaltă joasă - sunt observabile și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții - una înaltă, cealaltă joasă - sunt observabile și inversează pozițiile pentru a oferi pacientului o poziție de specialist în ceea ce-l privește și în legătură cu situația în care se găsește. Iată un exemplu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții - una înaltă, cealaltă joasă - sunt observabile și inversează pozițiile pentru a oferi pacientului o poziție de specialist în ceea ce-l privește și în legătură cu situația în care se găsește. Iată un exemplu: Pacientul - Ce trebuie să fac? Medicul - Vă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
M-am săturat să trăiesc de pe o zi pe alta. Mi-ar place să termin cu problemele, să plec în altă țară, să reiau totul de la zero. (Escaladă simetrică). Medicul - Schimbarea poate fi o soluție bună. Ce idee aveți? (Inversiunea complementarității, terapeutul adoptă o poziție joasă). Observarea pacientului Cea de a treia parte a „micii biciclete”, după autoobservarea terapeutului și observarea relației, se referă la observarea pacientului. Mesajul are două componente: verbal și non-verbal. Cel verbal este conținutul semantic al mesajului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
etapele indispensabile ale unei examinări privind eficiența comparată TCC-farmacologie, să se studieze cele două forme de intervenție într-un model integrând variabile biologice, psihologice și sociale. Această abordare va trebui să permită o mai bună definire a specificității și a complementarității celor două tipuri de intervenție, farmacologică și psihoterapeutică, deci o mai bună identificare a prescripțiilor acestora fie separat, fie în combinație, fie secvențial. Nu se pune problema de a ne poziționa într-o optică sterilă de competiție, ci de a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]