1,309 matches
-
filoane tematice o vor atrage pe R. în anii care vor urma: narațiunile cu subiect istoric și literatura științifico-fantastică. Pe Argeș în sus. Secvențe istorice (1964) anunță interesul pentru trecutul național, pe care îl va recupera, cu originalitate și forță compozițională, și în romanul Vlad, fiul Dracului (1970), devenit, în varianta definitivă, Drăculeștii (1977; Premiul Asociației Scriitorilor din București), primit favorabil de critică, mai cu seamă pentru capacitatea de a recompune trecutul prin apelul la documente istorice consultate cu acribie filologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
prozei de ficțiune cu reportajul și reconstituirea documentar-istorică jalonează traseul căutărilor tematice și narative ale lui M. Schițele și povestirile din prima sa carte, Vedere de pe balustradă, disimulează într-o atmosferă lirică un punct de plecare biografic. Cu o maturitate compozițională remarcată de la început de comentatori, aceste scrieri poartă încă amprenta unor modele literare, cea mai vizibilă fiind, ca psihologie a personajelor, influența nuvelelor lui Ștefan Bănulescu. Textele sunt, cu predilecție, explorări în realitatea lumii țărănești. Adevărate exerciții „de scriere «pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
imagine idealizată a Veneției sau portretele perechii biblice Adam și Eva, spășiți de păcatul care s-a abătut asupra lor. .... Mihai Dascălu este un pictor naiv care impresionează prin modul în care știe să gândească lucrarea din punct de vedere compozițional și prin armoniile cromatice. Realizarea tablourilor nu stă sub semnul unor căutări savante, ci este rezultatul unor trăirii pe care le vizualizează cu multă sinceritate. Afirmă criticul de artă Aurel Chiriac. Directorul Muzeului Țării Crișurilor consideră că Mihai Dascălu se
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului. O notă aparte care se cuvine menționată este suprarealismul prezent în multe din lucrări, expresie a imaginației creative bogate și mânuirii metaforei cu dezinvoltură. Mihai Dascălu este
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
său redând-o în lucrări, purificând-o pentru a fi un obiect de cult religios. Munca pe care o depui pentru realizarea unei icoane este mai puțin greoaie, sau complicată, în comparație cu situația când urmărești să realizezi o lucrare compozițională, originală, creată după o idee personală. Icoana este de fapt și de drept o copie pe care o multiplici de câte ori dorești, găsind diferite șabloane, pe care nu faci altceva decât să le reproduci. În schimb importantă e sfințenia ei, pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lemn ale lui Costel Iftinchi, care ,,ilustrează” vechi zicale și proverbe populare românești, sunt închipuite cu talent și cu o autentică vocație artistică. Aici, limbajul formelor e simplu, direct și expresiv articulat, umorul e mai puțin agresiv, iar factura ansamblului compozițional mai însuflețită, mai spontan exprimată plastic.” Prof. Constantin Alexandrescu - Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. ,,...Punctul forte al operei sculptorului îl constituie, după umila mea părere, lucrările de artă naivă, unde autorul excelează prin surprinderea atmosferei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fel de nafură, sarea unei mări de odinioară, cu o compoziție cu totul deosebită, deci incompatibilă vremurilor de astăzi. Sunt tentată și să-i fericesc, de pildă pe franțuji ori italieni, aceia care Își extrag sarea din marea contemporană, compatibilă compozițional deci. Poate de asta Apusul, acela care n’a stat nicicând sub vreo veche mare, nebeneficiind deci de sarea acelor vremuri, a progresat, În acord cu evoluția lumii, iar acest Balcani a tot bătut pasul pe loc. Și totuși. Tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
singură noapte, cu o curiozitate tot mai accentuată și care nu mi-a permis, în ciuda oboselii, să îl las din mână până la săvârșirea ultimei lui litere și ivirea zorilor. Vreau să spun că mi-a prilejuit o lectură captivantă, deși, compozițional vorbind, extrem de amalgamată, la mai multe niveluri, începând cu varietatea genurilor literare prin care te trece și terminând cu procedeele stilistice folosite, atât de diferite și destul de neortodox aplicate. Fiindcă, Dumnezeu a murit în Bărăgan / Confesiunile unui ortodox revoltat nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
procesiune de inițiere, la care a ținut să asiste și Titi, bunica i-a strivit capul dobitocului cu zdravene lovituri de bâtă, pentru a-i scurta agonia. Romanul are și un subtitlu sugestiv: "Confesiunile unui ortodox revoltat". Este o noutate compozițională care constă în pigmentarea cărții cu numeroase citate foarte inspirat selectate din Biblie, din alte cărți sfinte, dar și din diverse opere clasice românești ori străine și plantate în text în funcție de tensiunea narațiunii și de starea emoțională a personajelor. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
copil, în imagine, a elementelor percepute anterior, apoi stabilește legături între elemente ale enumerării inițiale, descrie și apoi interpreteză relațiile între simbolurile vizuale și propria experiență. Având planșa în față , copilul va „citi” tabloul începând cu enumerarea liberă a elementelor compoziționale, după care se trece la perceperea organizată și dirijata de către educatoare a imaginii, incepand cu planul compozițional central, urmând apoi a fi discutat planul secundar. „Citirea” detaliilor din tablou se face cu ajutorul întrebărilor (metodă Brainstorming) după care se face sinteză
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
apoi interpreteză relațiile între simbolurile vizuale și propria experiență. Având planșa în față , copilul va „citi” tabloul începând cu enumerarea liberă a elementelor compoziționale, după care se trece la perceperea organizată și dirijata de către educatoare a imaginii, incepand cu planul compozițional central, urmând apoi a fi discutat planul secundar. „Citirea” detaliilor din tablou se face cu ajutorul întrebărilor (metodă Brainstorming) după care se face sinteză primului plan. Se citește planul secundar,umează sinteză acestuia. Se alcătuiește o povestire pe baza sintezelor din
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională, ca atmosferă cromatică și ca intensitate lirică, dar dominat aproape total de brunurile ruginii ale toamnei târzii este și peisajul intitulat Toamna la Bucium, existent, de asemenea, în patrimoniul Muzeului de artă din același oraș. Ca și în Iașii cu
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Prânzul elevilor pe câmp și altele din patrimoniul Pinacotecii ieșene sau din alte colecții de stat și particulare. Ele se relevă prin vigoarea lor picturală, prin coloritul optimist, dispus în tușe largi, vibrante, prin desenul lor abil și prin știința compozițională cu care sunt organizate imaginile. În asemenea lucrări personajele sunt surprinse într-o mare varietate de atitudini, gestica lor fiind simplă, firească, lipsită de ostentație. Siluetele acestora descriu adeseori curbe armonioase care se intersectează și se combină între ele, animând
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
în vol. cit., p. 139-171. Editura Junimea, Iași, 2000. Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești Laura Lazăr Zăvăleanu 1. "Izvor de viiață în veaci nescăzut și nesăvârșit..." Premise, motivație, finalitate Există în predosloviile românești vechi o secvență compozițională ce apare de câteva ori, încercând să surprindă febra căutării unor cărturari în măsură să dea la iveală cartea de care este nevoie într-un anumit moment. Imaginea construită pare să semene, de fiecare dată, cu aceea regăsită în basmele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și realism, manipularea kitschului și conivența deliberată cu arsenalul de teme și procedee ale culturii „populare”, excelența și sofisticarea tehnicii (dublate însă de refuzul fetișizării performanței tehnice, de tip modernist, în detrimentul conținutului, și întoarcerea la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
arta literalistă" picturii, Fried se vede nevoit să reacționeze față de princepalele acuzații aduse anumitor caracteristici ale picturii, respectiv caracterul său relațional și caracterul omniprezent al picturii iluzioniste, ambele legate de organizarea suprafeței tabloului. Constituirea părților într-un întreg, prin adăugarea compozițională, atât în pictură, cât și în sculptură, facilitează o experiență fragmentată a artei și nu una completă, unică și indivizibilă, care integrează subiectul în percepția obiectului tridimensional. Conflictul care apare între forma ca proprietate fundamentală a obiectelor, ce le-ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care sunt simultan subiect și obiect. Ideea interdependenței reciproce dintre spectator și obiectul artistic perceput sau subiectul artist ca performer este legată de înțelegerea faptului că relația subiect- obiect apare în procesele perceptive ale spectatorului ca fiind corelată cu procesul compozițional al artistului, relație a cărei percepție s-a schimbat odată cu dezvoltările survenite în artele muzicii și ale dansului în care performerul sau performanța devin centrul lucrării, fiind executate și percepute în durata unui timp continuu (în care e generată ideea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
al artistului, relație a cărei percepție s-a schimbat odată cu dezvoltările survenite în artele muzicii și ale dansului în care performerul sau performanța devin centrul lucrării, fiind executate și percepute în durata unui timp continuu (în care e generată ideea compozițională a priori executării), spre deosebire de "prezența" fără durată a operelor minimale 174. Într-un alt caz, punând în discuție diferența dintre arta conceptuală, pe de o parte, și poezia, literatura și filosofia, pe de altă parte, Ian Wilson sesizează apariția "abstracției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o față nouă, neașteptată, de multe ori grotescă. Pe cât de decis în judecăți livrești, pe atât de fragil în structura sa interioară, Teofil alternează gesturile intempestive cu ezitarea și deruta. Soluția narativă aleasă îi dă lui Ț. o mare libertate compozițională, conducându-l spre soluții moderne, stăpânite pe deplin: el face din jurnal - care nu e scris din fuga cotidianului, ci, cum ar fi spus Roland Barthes, lucrat à mort - o „încercare a scriitorului”, dar una a cărei rațiune de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
anonimii rămași în umbra marilor eroi, povestitorul putea "redescoperi" personaje omise de manuale copii, țărani, femei, ostași de rând ș.a. care să facă mai credibilă și mai umană lecția de istorie corespunzătoare. Se poate spune că acesta a fost procedeul compozițional preferat al lui Almaș. Probabil că tocmai insistența cu care a apelat la astfel de personaje secundare l-a vulnerabilizat o dată în plus în fața cititorilor avizați, care nu se lasă amăgiți de invenții atât de schematice și banale. 228 De vreme ce
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
poligeneză. De obicei scurtă și concentrată ca formă, nu de puține ori l. recurge la imagini cu o putere expresivă remarcabilă. Poezia care se desprinde din textul ei dezvăluie o mare sensibilitate, asociată spiritului de observație al poporului. Ca tip compozițional, l. se prezintă ca o narațiune simplă, alcătuită în mod obișnuit din unul până la trei episoade. Se întâlnesc și tipuri care înregistrează mai multe secvențe, luând proporțiile basmului fantastic. De altfel, elementul fantastic, frecvent în l. (în special în primele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
colaborare cu Mioara Izverna, soția sa, din Aloysius Bertrand, Chateaubriand, Buffon, Théophile Gautier, Gustave Flaubert, Frédéric Masson ș.a. Ca poet și prozator, I. se distinge prin marea disponibilitate de a parcurge mai multe registre lirice și epice, abordând variate modalități compoziționale. Poezia lui, gravă, profundă, face deseori apel la fabulos și mitologic. Dacă în Arhipelag de noapte poetul se caută pe sine cu o vibrație sentimentală reținută, în Cuaternar (1972) personalitatea lui se manifestă original, într-o tonalitate sobră, prin „evocarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
constant pentru istorie, narațiunea imaginează un timp fabulos: perioada de formare a poporului român (secolele VI-IX). Circumstanțele istorice rămân însă doar pretexte pentru reliefarea conflictelor morale. Are loc o înfruntare de atitudini etice, urmărită în capitole lungi, dăunătoare echilibrului compozițional. Intenția este și aici de a proba că excesele de orice natură sunt funeste. Se recurge la o intrigă sumar închipuită și la întâmplări în care anacronismele sunt înadins solicitate, spre a se sugera o atmosferă marcată de ritualuri mistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
proprii unor personaje incapabile să reflecteze asupra marilor întrebări. Și Maximian, înainte de a-și da sufletul, găsește puterea de a ține un discurs, christic în intenție, dar arid, emfatic. Negru pe alb este o proză mai izbutită, folosind drept artificiu compozițional motivul scrisorilor găsite. Aproape toată nuvela e alcătuită din epistole. Naturalețea exprimărilor, verosimilitatea și viața ce se degajă dau acestor pagini un parfum aparte. Dar T. înregistrează cele mai multe reușite în textele confesive, ca în Efimeridele (I-II, 1930-1937), scriere memorialistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
creațiile artistice românești. Realizarea acestor cerințe conduce la anumite acțiuni, prin care să se urmărească: familiarizarea elevilor cu expresivitatea unor elemente de limbaj plastic; elevii să cunoască cum să organizeze o suprafață transformând-o într-un spațiu plastic în raport cu structurile compoziționale studiate, pe baza unor opere de artă sau a unor creații folclorice; să obțină practic prin combinarea unor elemente plastice expresivități cromatice sau acromatice noi, urmărind exprimarea unor idei, sentimente personale, etc.; să știe să întocmească schițe, proiecte, reprezentând forme
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]