1,332 matches
-
frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională, ca atmosferă cromatică și ca intensitate lirică, dar dominat aproape total de brunurile ruginii ale toamnei târzii este și peisajul intitulat Toamna la Bucium, existent, de asemenea, în patrimoniul Muzeului de artă din același oraș. Ca și în Iașii cu
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Prânzul elevilor pe câmp și altele din patrimoniul Pinacotecii ieșene sau din alte colecții de stat și particulare. Ele se relevă prin vigoarea lor picturală, prin coloritul optimist, dispus în tușe largi, vibrante, prin desenul lor abil și prin știința compozițională cu care sunt organizate imaginile. În asemenea lucrări personajele sunt surprinse într-o mare varietate de atitudini, gestica lor fiind simplă, firească, lipsită de ostentație. Siluetele acestora descriu adeseori curbe armonioase care se intersectează și se combină între ele, animând
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
vin În sprijinul afirmațiilor noastre. Suntem de acord să recunoaștem că poema este structurată pe două nivele: unul terestru și unul stelar, ceresc. Nivelul terestru ne oferă destule elemente care pot veni În sprijinul teoriei noastre. Eroina se află plasată compozițional În „nigredo”, În partea Întunecată a athanorului imaginativ. Ea „este luna Între stele”, se află În „umbra negrului castel”, “În umbra falnicilor bolți” Luceafărul este pentru ea un denominator „al nopții mele domn” iar chemarea ei este făcută, invocată În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
nu-i nici o bucurie/ să-ți trăiești viața/ al cărei creator ești/ suferința însă/ te face înțelept/ între lumină și întuneric" (Recunosc...) etc. Paradoxal, scopul ultim al acestui gen de creație ce dă, pe spații largi, impresia de melting pot compozițional, tematic și stilistic, este tocmai acela de a-i sugera cititorului necesitatea disciplinării (prin creație!) a haosului în care trăiește. Aceasta îmi pare, în orice caz, a fi motivația de adâncime a felului în care poetul Doru Maximovici mai apăsat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
urmând o direcție orizontală, determinarea vizează entitățile "vecine" situate în spațiul unei structuri care le înglobează; ultima abordare se referă la privirea care urmărește textul dinspre global înspre local (specificitate hermeneutică). Acestor trei forme de determinare semantică le corespund momentele compozițional, structural (relațional) și hermeneutic de elaborare a sensului. Cronologia celor trei este parcursă de la 1 la 3 de către autor și de la 3 la 1 de către cititor. Cele trei clase intertextuale sunt: o intratextul cuprinde elementele inferioare dimensional textului (lexie, frază
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în vol. cit., p. 139-171. Editura Junimea, Iași, 2000. Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești Laura Lazăr Zăvăleanu 1. "Izvor de viiață în veaci nescăzut și nesăvârșit..." Premise, motivație, finalitate Există în predosloviile românești vechi o secvență compozițională ce apare de câteva ori, încercând să surprindă febra căutării unor cărturari în măsură să dea la iveală cartea de care este nevoie într-un anumit moment. Imaginea construită pare să semene, de fiecare dată, cu aceea regăsită în basmele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
elemente originale sau combinații valoroase, supertehnicitate, manieră deosebită de execuție, etc. Deși În ultimii ani se constată o relativă criză privind originalitatea exercițiilor (În special urcări, coborâri, elemente valoroase pe bara joasă, treceri de pe aceasta pe cea Înaltă și variații compoziționale deosebite), paralelul rămâne pentru multe motive proba cea mai „revoluționată" din gimnastica feminină de peste 10 ani. Dacă solul și bârna au progresat continuu și constant, În special prin introducerea de elemente acrobatice mereu mai dificile, complexe riscante și dinamice, a
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Vianu conchide: "O violentă creștere a reliefurilor expresiei, un anumit baroc (subl. mea) al stilului, este trăsătura care completează fizionomia prozei lui Galaction" (1966: II, 95). Nu altfel gândește Dumitru Micu, care subliniază atât melanjul de stiluri, cât și dezechilibrul compozițional (din nou, element definitoriu al barocului), manifestat în cultivarea constantă a unui vocabular eterogen: "Realismul se întâlnește în opera lui Galaction cu cel mai autentic romantism. [...] Cunoscător al expresiei bisericești cu iz arhaic, scriitorul mânuiește totodată depășind, uneori, simțul măsurii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
simbolismul este o artă a simbolurilor incarnate. Simbolismul s-ar cantona altfel sub aspect formal în imprecis, pe când decadentismul urmează o logică narativă, pornind de la nivelul reprezentării realiste, prin a distruge ordinea compoziției în fragmente independente. Recuperarea unității, a ordinii compoziționale a întregului solicită un act de interpretare, un act hermeneutic. Stilul decadent nu exclude prezervarea convenției realiste, dar procedează la o fragmentare a compoziției în subansambluri autonome, compoziție care se recompune ca întreg numai printr-un rapel interpretativ. "Mișcările inovatoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
état d'âme. Această lectură răspunde în oglindă fragmentării, prin telescoparea detaliului impus atenției în detrimentul întregului. Cu toate acestea, o parte din picturile lui Moreau conțin o mise en abîme a acestei relații tensionate dintre viziune și ulterioara ei fragmentare compozițională. Această tensiune este transpusă și la nivelul personajelor, între Salomeea și capul tranșat al Sfântului Ioan Botezătorul, între Oedip și Sfinx sau este decelabilă prin "apariții", prin prezențe ale numinosului: divinitățile care patronează masacrul pețitorilor, Zeus care i se arată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
10 ale Medeei, 5 ale Dalilei și 18 ale Salomeei. Ceea ce probează și o transpunere aproape muzicală a operei sale, într-o armonie care se bazează pe o serie de recurențe, pe diferite tonuri, dar care dau operei sale coerența compozițională dorită. II.2. Pierre Puvis de Chavannes O pertinentă punere în ecuație simbolistă a picturii lui Puvis de Chavannes (1824 -1898) o face criticul român Virgil Cioflec într-un articol publicat puțin timp după moartea pictorului. Virgil Cioflec evidențiază o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceeași cu a copiilor din preajma ei. Grația ei se impune cu conștientizarea propriei feminități, privirea a dobândit un alt accent, ea nu mai dă curs impulsului de vitalitate care-i împinge în față pe copiii-iele. Virgil Vătășianu remarcă și structura compozițională, execuția impecabilă tehnic a desenelor, execuție care plasează simbolismul lui Smigelschi sub semnul acordului dintre "realism" și "subiectul ireal". Spre deosebire de Virgil Vătășianu, Gheorghe Vida sesizează portanța transfigurării malefice a ielelor în cultura populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi din aces ciclu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în paranteză, trivial, al picturii lui Loghi care literaturizează pictura, extrăgând-o din sfera reprezentării, și pentru care poezia constituie un accesoriu, fără a fi consubstanțială cu compoziția. În ceea ce privește asemănarea cu Böcklin, aceasta s-ar reduce numai la recuzita motivelor compoziționale, "lacuri și cedri", însă, spre deosebire de artistul german, Loghi n-ar fi capabil să prelucreze, să stilizeze elementele de natură pentru a reda stări afective. De aici ar decurge și "romantismul" lui Loghi, privit ca o încercare de transcriere inadecvată a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
documentar. Familiarizarea elevilor cu unele tehnici de lucru mărește curiozitatea lor și caracterul atractiv al activităților artistico-plastice în cadrul lecțiilor, facilitează dobândirea unor cunoștințe privitoare la caracteristicile materilelor folosite, le crează elevilor condiții pentru un start egal în activitatea plastică și compozițională, știut fiind faptul că în fiecare clasă sunt elevi care lucrează repede și alții care lucrează mai încet. Astfel, fiecărui elev i se dă posibilitatea să înțeleagă și să aibă sentimentul propriei sale valori, sporindu-i astfel încrederea în forțele
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
uniform colorat, se va așeza planșeta cu suportul în poziție verticală pentru ca tenta de culoare să nu stagneze și să confere planșei un colorit pătat. Când se trece de la o culoare la alta, se spală pensula și se șterge. Elementele compoziționale se aplică prin suprapunere pe spațiu-fond, realizându-se astfel un anumit grad de omogenizare cromatică deoarece fiecare din culorile aplicate fuzionează cu nuanța suportului (fuzionare în masăă. Desenul trebuie făcut pe partea poroasă a hârtiei albe întrucât pe această parte
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
materilae foarte diverse: fragmente de hârtie, piele, textile, sticlă, ceramică etc. Folosirea acestei tehnici la clasele I-IV oferă posibilitatea aprecierii hârtiei și a materilelor din natură, prin valoarea lor cromatică, oferă posibilitatea căutării, alegerii culorilor și încercările diferitelor soluții compoziționale, se pot efectua experiențe noi care să permită descoperirea altor factori care acționează în utilizarea culorii. Colajul poate fi realizat prin lipirea obținută, pe o suprafață suport, a semnelor plastice compoziționale în două variante: a. prin alăturare - fiecare element al
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
oferă posibilitatea căutării, alegerii culorilor și încercările diferitelor soluții compoziționale, se pot efectua experiențe noi care să permită descoperirea altor factori care acționează în utilizarea culorii. Colajul poate fi realizat prin lipirea obținută, pe o suprafață suport, a semnelor plastice compoziționale în două variante: a. prin alăturare - fiecare element al imaginii pornește de la marginea celuilalt, fără intervale; b. prin suprapunere - se așază întâi materilul cu rol de fond și apoi celelalte elemente compoziționale fără a acoperi complet elementele de fond. La
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
obținută, pe o suprafață suport, a semnelor plastice compoziționale în două variante: a. prin alăturare - fiecare element al imaginii pornește de la marginea celuilalt, fără intervale; b. prin suprapunere - se așază întâi materilul cu rol de fond și apoi celelalte elemente compoziționale fără a acoperi complet elementele de fond. La elvii mici se folosește mai ales tehnica suprapunerii. Se poate folosi ca suport și hârtie și carton alb, colorat cu acuarele, tempera sau guașă. Hârtia colorată oferă mai multe posibilități pentru alcătuirea
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
iar cele naturale rupte. Tehnica formelor tăiate din materilae textile Se folosesc la realizarea lucrărilor prin această tehnică, deșeuri textile divers colorate. Se procedează la decuparea unor părți sau forme plastice complete și aplicarea acestora pe suport în vederea obținerii imaginilor compoziționale proiectate. Suportul poate fi pe carton colorat sau carton acoperit cu pânză (satin, etaminăă. Ei pot confecționa tablouri care reprezintă: flori, animale,eroi îndrăgiți din povești sau desene animate, sau chiar peisaje compoziționale, Prin folosirea acestei tehnici, elevii pot abserva
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
aplicarea acestora pe suport în vederea obținerii imaginilor compoziționale proiectate. Suportul poate fi pe carton colorat sau carton acoperit cu pânză (satin, etaminăă. Ei pot confecționa tablouri care reprezintă: flori, animale,eroi îndrăgiți din povești sau desene animate, sau chiar peisaje compoziționale, Prin folosirea acestei tehnici, elevii pot abserva că materialele textile care nu mai au nici o întrebuințare pot fi recuperate, dânduli-se sensuri noi prin întrebuințare nouă. Tehnica colajului din frunze și flori uscate, semințe Această tehnică este foarte mult îndrăgită de
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
părților dialogate ea este semnul clar al lipsei de coeziune a ideilor personajelor. Deși intenția este de a reda cât mai natural dialogul, prezența punctelor de suspensie pe fiecare pagină a romanului contribuie la nuanța generală de artificialitate a arhitecturii compoziționale. Toate încercările de constituire a unui monolog interior cât mai autentic sunt simultane cu tendința autorului de a imprima romanului său un vădit aspect de scenariu cinematografic. Din acest punct de vedere, discontinuitatea epico-narativă ar putea fi privită ca o
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
a patra ediții / 15 Introducere: pentru o nouă tipologie / 17 1. Tipuri elementare și eterogenități textuale / 17 2. Pentru ce fel de bază de tipologizare trebuie să optăm? / 21 Capitolul 1. Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale / 27 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor / 27 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității / 28 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor / 37 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52 Capitolul 2. Prototipul secvenței
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al unei tipologii secvențiale / 27 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor / 27 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității / 28 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor / 37 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52 Capitolul 2. Prototipul secvenței narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în cartea noastră Éléments de linguistique textuelle (Mardaga, 1990). Ipoteza existenței unui număr restrâns de tipuri secvențiale de bază tipuri monogerate, narativ, descriptiv, argumentativ și explicativ, precum și tipul poligerat, dialogal are drept scop să teoretizeze, într-o manieră unificatoare, eterogenitatea compozițională a discursurilor. De asemenea, această ipoteză mai are drept finalitate, în spiritul citatului din J. Sumpf, ce apare ca moto, să ia în considerare o clasificare intuitivă și apropiată de judecățile spontane ale subiecților; plecând de la aceste judecăți, va fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]