883 matches
-
veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în această epistolă deschisă a cărei actualitate de program regenerativ e neîndoielnică. Cronica, XXV, 33 (17 august 1990), p. 1, 2 CUNOAȘTERE ȘI COMPREHENSIUNE O dramă interetnică milenară cunoaște la acest sfârșit de veac o recrudescență care pe alocuri denotă forme destul de grave. Lumea largă are încă în minte episodul din martie de la Târgu Mureș și se preocupă serios de tensiunile româno-maghiare ce continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
târziu N. Iorga, I. Lipaș, Al. Lapedatu, S. Dragomir, G.I. Brătianu ș.a. au atras destule simpatii pentru cauza românească, faptul se datorește în genere plasării chestiunii pe terenul științei, acolo unde pasiunile morbide se sting, spre a face loc analizei, comprehensiunii, explicației coerente. Ca și alți istorici, între care V. Pârvan, el îndemna să se facă eforturi de reconciliere, cu condiția respectării drepturilor naționale. Lupta se dădea atunci îndeosebi pentru prezervarea limbii și a naționalității, bunuri inexorabile pe care societatea modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-a schimbat de atunci mai deloc. O comisie mixtă avea misiunea să cerceteze manualele de istorie și să propună îmbunătățiri menite a contribui la schimbarea imaginii celuilalt, la interpretări mai apropiate de adevăr, a ușura cu alte cuvinte o comprehensiune mutuală. Rezultatele acelei comisii sunt însă insignifiante, iar alte modalități care să urmărească același scop nu știm să fi fost puse la lucru în mod eficient. Suntem acum, după confruntările dramatice din martie, în situația de a regândi sine ira
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
variațiuni pe aceeași temă 3 Arc peste timp 3 "aprinde-se-vor candele?" 3 Perspectiva integrării 3 Între umilință și înălțare 3 Solidaritate și cultură 3 În orizontul generalităților istorice 3 Retrospectiva târzie 3 "Silințe către liman" 3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ci elefantul, înzestrat de natură (sau de Dumnezeu, care e forma sa divină) cu trompă. Specificul elefantului, ceea ce face din el o ființă aparte, o ființă superioară, incomparabilă cu celelalte viețuitoare, este trompa. Prelungire a creierului, organ de prehensiune și comprehensiune, instrument care permite fabricarea de instrumente, detector de catastrofe, cititor de viitor, instrument muzical (trompetă), laborator de cuvinte și de concepte, acest apendice i-a permis elefantului să domine lumea, să exercite o putere absolută asupra tuturor ființelor vii. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
abstracte. A fi autentic devine a te angaja în realitate, dar nu oricum, ci dimpotrivă, propunându-ți ,,integrarea propiei substanțe în substanța esențelor". Autenticitatea presupune în primă fază, conform teoriei lui Eliade, trăirea unei experiențe fără complexe sau prejudecăți, apoi comprehensiunea acestei trăiri și nicidecum explicația ei. Nicolae Manolescu, în studiul său Arca lui Noe, observa care sunt acele caracteristici care îl despart pe Eliade de Camil Petrescu, și care sunt amănuntele care îl apropie pe autor de Camil Petrescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pentru a resimți lucrurile și altfel decât în mod superficial, ajungând la semnificațiile lor mai profunde". De altfel, uităm prea adesea că empatia se definește prin două componente: • receptivitatea la sentimentele trăite de celălalt; • capacitatea verbală de a comunica această comprehensiune. Empatia trebuie, așadar, să fie activă și să fie transmisă celuilalt. O empatie care nu se exprimă nu este decât o atitudine internă, al cărei efect asupra calității comunicării este destul de redus". În psihologia transversală, un parametru al dispoziției îl
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
În 1929, Fritz Lickint evidenŃia primele dovezi statistice ale legăturii dintre cancerul pulmonar și fumat, iar în 1939 acesta publica o lucrare de 1100 pagini, intitulată “Tutunul și organismul”, care s-a constituit ulterior în “acuzaŃia cu cea mai mare comprehensiune și acurateŃe asupra tutunului care a fost vreodată publicată” . Primul studiu epidemiologic din lume asupra legăturii dintre cancerul pulmonar și tutun a fost publicat în anul 1939 de Muller. Atât British Royal Society for Health, cât și US National Institute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
felul în care, pe nesimțite, cititorul alunecă într-un teritoriu alienant, straniu, în care nu mai funcționează nicio semnificație valabilă în ordinea logicii firești, a percepției comune. În textele lui Acosmei, texte în care se încalcă lucid orice limită a comprehensiunii, se ascultă, dimpotrivă, de o logică particulară, a cărei funcționare amintește pe undeva de logica terțului inclus a lui Ștefan Lupașcu. Sau, și mai bine, de logica terțului tainic inclus a lui Basarab Nicolescu. Evident, cu o observație: prezența-absență, cea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale faliilor distruse de oameni. E scrierea Profetului proscris. Fiecare grăunte de nisip ar putea fi holografic întregul. Sau poate de acolo începe un alt univers". Desigur că autorul însuși problematizează raportul dintre inițiat(i) și o alteritate pentru care comprehensiunea simbolisticii sacre este o pură utopie, de nu cumva chiar o inutilă, rizibilă pierdere de vreme. Din această perspectivă, rețin atenția, pe de o parte, lexemele care polarizează ideea unei exteriorități adormite într-o aberantă, grotescă ipostaziere a bâlciului, semn
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care au ca protagonist un bărbat sau un subiect social
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în care își afișează pasiunile, confidente, de regulă, le sunt femeile. Compasiunea și comprehensiunea lor sunt de neegalat. Pariziana dezminte, într-o anumită măsură, postulatul despre expansiunea feminină și tăcerea masculină, ea evita răspunsurile directe. În pofida expansiunii verbale, Rougon nu reușește să scoată nici o confidenta profesională de la Clorinde: Îl tâcha de la confesser à son
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
moment al textualizării care constituie medierea dintre proiectul inițial al operei și textul definitiv" (Grésillon, ibidem). Bruionul poate fi grăitor prin abandon, când scriitorul renunță la el în opera finală. Volumul colectiv La littérature dépliée. Reprise, répétition, réécriture (2008) propune comprehensiunea fenomenului intertextual prin raportare la postmodernitatea (sceptică și agitată) în care trăim. Pentru a surmonta angoasa indusă de această lume rapidă și ofertantă, opera literară trebuie să-și schimbe natura, "să se distrugă și să se alieneze pentru a deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din manuscrise pentru o lectură a intratextualității numite transprozastice. Intertextul este mai mult decât permutare ori suprapunere, niciodată totală, a două sau mai multe entități textuale. Interpretarea lui în termenii Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) ne va furniza un câștig de comprehensiune asupra mecanismului intertextual pe care încă nu l-am obținut prin studiul "din interior". Este necesară desprinderea de teluricul textual. Când sugeram (vezi supra) imaginea unei "bolți intratextuale" eminesciene, dincolo de un ușor derapaj în impresionism (asumat) al hermeneuticii prezentului studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prin intertextualitate, un efect de spațializare care anulează conjugarea verbului la trecut, prezent și viitor. Vom promova în prezentul capitol o dimensiune unitară blocul temporal. Sintagma fizicii recente se dovedește relevantă atât pentru conceptul din teoria textului, cât și pentru comprehensiunea viziunii eminesciene asupra timpului. De fapt, pe ultima o sintetizează. Ioana Em. Petrescu preia teoria celor trei etape ale cosmologiei 61, care postulează sistemul cu trei modele cosmologice, numite platonician, kantian și einsteinian, pentru a le confrunta cu etapele devenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Discursul critic al lui Ion Negoițescu nu rezistă până la capăt ispitei unor explicări ușor impresioniste ale operei emi nesciene. Același tremur imperceptibil al vocii hermeneutului poate fi sesizat și în fascinația pentru efectele poetice ale luminii (Rosa Del Conte), în comprehensiunea simpatetică a condiției tragice (Ioana Em Petrescu) sau la Zoe Dumitrescu Bușulenga ; mai târziu, și la Mircea Cărtărescu, în eseul decriptării oniricului himeric. Analiștii paginii eminesciene dispun de instrumentele criticii necesare pentru radiografia textului, însă despre Eminescu nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
rituale" (p.18). Moartea a fost astfel împinsă către periferie, intervenția ei brutală în viața propriu-zisă (desfășurată în lumină și bucurie, departe de cavourile întunecate și lugubre) fiind considerată un proces mai curînd ne-natural, malefic, ieșit din modelele de comprehensiune ale umanității. Prin urmare, europenii și, mai apoi, americanii (sub impactul revoluției industriale și dezvoltării științelor medicale) au început o cruciadă fără precedent în istorie împotriva morții, cruciadă care continuă și astăzi. Dacă nu au putut-o anula, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
devenit, pe nesimțite, orfanul freudian din Der Dichter und Phantasieren/Creația artistică și reveria diurnă, care își inventează familii, succese sociale și economice sau amoruri senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe orfanul freudian, am senzația că trebuie să-l vedem în Pip pe naratorul modern, a cărui "subiectivitate" înlocuiește "obiectivi tatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sistemică și informațională a administrației; toate Însă nu-și probează valoarea decât În măsura În care se regăsesc În realizarea binelui comunității ca Întreg, răspunzând și altor considerente: de mediu, de potențare a bunăstării unei majorități sociale, de asigurare a unui spațiu al comprehensiunii și colaborării, cu efecte benefice pentru indivizi și dezvoltarea comunitară. În acest sens, eticul este În măsură să mobilizeze, să concentreze resursele umane și să asigure coeziunea Întregului În jurul valorii de Bine comun, mediind Între interese și aspirații În mod
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de Meillassoux? De pildă, Bertrand Marchal, profesor la Sorbona și editor al Operelor complete ale poetului în Pléiade consideră că avem de a face cu "o carte diabolic de inteligentă și seducătoare", ce are meritul uriaș de a încerca o comprehensiune globală, nu o simplă descifrare poetico-numerică a textului mallarmean, sau o speculație filosofică. În plus, acest poem e privit în continuitatea unei aventuri intelectuale ce debutase cu treizeci de ani înainte cu "Igitur", trecînd prin obsesia Cărții unice. Chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fixat, astfel încât spiralele revenirilor și ale evaluărilor sunt încă posibile. De asemenea, preluând recomandarea metodologică a lui Matei Călinescu 22, în calitate de termen periodizant, postmodernismul poate fi cercetat cu mai multe rezultate atât timp cât prevalează dimensiunile strategică, euristică, interogativă în scopul unei comprehensiuni focalizate. În strânsă legătură cu eroarea mimetică, "eroarea teatrală" constă în eliminarea etapelor critice și în rapida dogmatizare a unei idei sau teorii (exemplul oferit de Călinescu în legătură cu postmodernismul este tratarea din perspectivă (neo)marxistă a acestuia), conducând la un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mult. Din ele reținem importanța acordată de acest medic și mistic renascentist viziunii imaginale prin evestrum (o sincronicitate ce se manifestă prin străbaterea instantanee a distanțelor, fără intermediari, acceptată și de fizica actuală) și prin gnoză (cunoașterea numită de moderni comprehensiune, iar de către logicieni, cunoașterea cu terțul inclus, cum propunea Ș. Lupașcu prin 1960, a tetradei care exclude sinteza hegeliană producătoare de moarte; tetrada este al patrulea termen, pe lângă teză, antiteză și mediatorul ce menține unitatea primelor două, adică coerența antagonismelor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
gândirii moderne din Germania, extinsă și pe meleagurile Principatelor românești, editorii noștri au publicat după 1989 din scrierile mai recente ale lui H.G. Gadamer, ale francezului P. Ricoeur și finlandezului von Wright, precum și alte volume despre interpretare, explicație și înțelegere (comprehensiune) a fenomenelor cultural-umane. Ele completează aspectele omise de alte perspective filosofice. Abordările hermeneutice rămân mai apropiate procedurilor literare decât celor științifice. Pe la începutul secolului al XIX-lea, Friederich Schleiermacher (1768-1834) rezuma hermeneutica la două tipuri de clarificări laice ale unui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
etwas mitteilen (außer sich selbst)“. Imaginea despre care vorbește Benjamin nu este una intențională, abstractă, ci o amprentă a divinului, pe care lucrul nu face decât s-o recepteze pasiv. Dialectica celor doi termeni constitutivi ai ima ginii se sustrage comprehensiunii, întrucât ea nu este „de ordinul conceptului“, nu reprezintă o schemă intelectuală: indexul istoric al sacrului și, corelativ, caracterul diferențial al profanului constituie caracterul metafizic al imaginii dialectice. În primul capitol al lucrării de față, acest caracter trimitea la o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și determinismul raționalismului modern și hermeneutică, expresie a interogațiilor, redefinirilor și invențiilor ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o cercetare a "fenomenului comprehensiunii" și recunoaștere a falimentului determinismului hiper-raționalist, a îndreptat cunoașterea spre înțelegerea pluralității, interpretarea diferenței și punerea la îndoială a "metapovestirilor" (Lyotard 1993) care au legitimat sistemul de gândire și acțiune al modernității. Fie că a fost vorba despre cultivarea rațiunii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]