1,582 matches
-
dogmatic-magisteriale („clasificatoare”) și față de activitatea Societății Scriitorilor Români, sarcasmele la adresa conformismului revistelor de promovare a literaturii române în străinătate trebuie privite și din această perspectivă. Tînărul Vinea nu face de fapt figură de critic, ci de publicist și „artist” avizat, comprehensiv și exigent cu afinii, drastic cu adversarii. Un comentariu despre volumul Les blés mouvants al lui Emile Verhaeren (Facla, an V, nr. 133, 20 februarie 1914, semnat Crișan) anunță intențiile de popularizare a poeziei noi („Voi publica o serie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
polarizarea indeo-estetică a momentului, pe fondul ascensiunii mișcărilor de extremă-dreapta: cu toate concesiile și stereotipurile antisemite care grevează majoritatea comentariilor despre scriitorii evrei (avangardiști sau nu), cursul insidios-polemic al lui Călinescu reprezenta la acea dată cea mai subtilă și mai comprehensivă teorie autohtonă a poeziei modernisto-avangardiste, în vreme ce Radu Gyr radicaliza în direcție naționalist-xenofobă - pentru uzul publicului studențesc - tradiționalismul antimodernist. Perspectiva medicalizantă, curentă în epocă, asupra literaturii de avangardă - taxată drept „maladivă”, „morbidă” și „dezaxată” - nu ținea cont de intenționalitatea auctorială (citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care o face cu alte cuvinte și de faptul dacă el corespunde unui fond sufletesc sau nu”. Pe de altă parte, consideră (la Arghezi, de pildă) „purecii și păduchii” ca fiind „cuvinte inestetice prin ele însele”, făcîndu-l pînă și pe comprehensivul Perpessicius să aprecieze - malițios - că pe această bază ar trebui respinsă o mare parte a literaturii universale... În spirit clasic, Emilian îi ia apărarea lui Paul Valéry (apărător al „ordinii arhitectuale”) împotriva acuzelor de obscuritate, cu argumente vădind o înțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prejudecăți post-maioresciene: aceea a criticului-poet, umanist benedictin, dar „fără idei generale”, fără „vocație teoretică și conceptuală”, fără apetit pentru „construcții unitare”, fără „plăcerea judecății de valoare și a atitudinii deschise”, de o politețe elogioasă dusă uneori pînă la umilință „ipocrită”, comprehensiv și eclectic pînă la vagul criteriilor, excesiv de generos cu autorii minori, manierist impresionist furat de „arta broderiei”, afectînd „sfieli de poet” în locul „orgoliului de judecător”. Există, în fapt, două modele complementare și, uneori, opuse; pe de o parte, un model
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
toiagul lui Moise”, „degetul de lumină al lui Maiorescu” sau „Arca lui Noe” sînt cîteva dintre metaforele definitorii pentru acest ideal tip critic. Există, pe de altă parte, un model „feminin” (urmînd linia prejudecăților tradiționale de gen...), caracterizat prin disponibilitate comprehensivă, empatie, fragmentarism subiectiv, eseism artist, mefiență față de poza autoritară, lipsă a apetitului pentru ordine ierarhică și judecăți de valoare discriminative, preferință pentru texturi, nu pentru structuri, pentru impresionismul „pur”, așadar pentru cultivarea capricioasă a vagului, a nuanței și a detaliului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
construiește criticul opera”, sacrificarea manolică a elementului „feminin” fiind o calitate absentă la autorul Mențiunilor... Pe aceeași linie, evidențierea liniei moderniste a criticii lui Perpessicius („activitatea sa critică (...) îmbrățișează aproape în întregime literatura contemporană pînă în producțiile sale minore. Deși comprehensivă și primitoare, uneori (...) pînă la abdicare, linia ei modernistă se străvede”) este însoțită de cîteva delimitări semnificative. Este reproșat, între altele, cultul arghezian „excesiv” și „global” (după cum se știe, Lovinescu nu s-a numărat de la început printre admiratorii necondiționați ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
despre Istoria literaturii române contimporane, delimitările drastice față de E. Lovinescu în chestiunea prozei poetice, pozițiile sensibil diferite față de literatura avangardiștilor și față de statutul romanului, indică totuși în cazul lui Perpessicius o atitudine coerentă cu sine, de un impresionism/modernism larg comprehensiv. Refuzul procustianismului estetic și al partizanatului ideologic, al didacticismului și al dogmatismului magisterial, cultivarea spiritului de finețe și a empatiei în detrimentul spiritului de geometrie și al distanței aseptice au favorizat atît apropierea comprehensivă a criticului față de notele de prospețime ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu sine, de un impresionism/modernism larg comprehensiv. Refuzul procustianismului estetic și al partizanatului ideologic, al didacticismului și al dogmatismului magisterial, cultivarea spiritului de finețe și a empatiei în detrimentul spiritului de geometrie și al distanței aseptice au favorizat atît apropierea comprehensivă a criticului față de notele de prospețime ale unor autori „vechi” sau căzuți în desuetudine, cît și perceperea mai fină a notelor specifice noutății radicale. Avem de a face cu o critică „mioapă”, care privește „de aproape” textele. Riscul e, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
oricăror exclusivisme și dogmatisme partizane, „viciul contemporaneității” fiind, în opinia sa, „parțialitatea”. Pledînd împotriva „sectarismului de generație și școală” importat din Occidentul tuturor modelor, Perpessicius își apără - în fața obiecțiilor și propunerile lui Șerban Cioculescu din Adevărul, 1 decembrie 1928 - „eclectismul” comprehensiv ce a stat la baza alcătuirii Antologiei poeților de azi, invocînd exemplul chiar al celor două volume de la „Saggitaire Krà”: „Antologia «Nouei poezii franceze» de la Sagittaire? Dar cetiți prefața așa de plină de rezerve și de bun-simț, criteriul care vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
altul avem de a face cu o lume arbitrară, cu o lume în răspăr, timbrul pe care-l trezesc în sufletul lectorului este diferit: grav la Urmuz, binedispus la Jacques G. Costin”. Atitudinea față de volumul celui din urmă este una comprehensivă și nuanțată: „exercițiu critic fantezist en marge des vieux livres”, „jocuri de cuvinte spirituale” în care autorul „risipește nenumărate imagini”, „anagramă a proverbelor sau fantezie cu urmări nevinovate”, literatura lui Costin are „însușiri ascuțite de critică, de opoziție și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
altă parte, dintr-o sensibilitate de „poet lettre” format la școala simbolistă. Artistul din Perpessicius mediază accesul critic în intimitatea acestui tip radical novator de literatură. Acolo unde alții văd mai ales dizarmonia și fronda superficială, el sesizează, atent și comprehensiv, armonii compoziționale și note de profunzime. Un critic interbelic de poezie „nouă” și un apologet urmuzian: Lucian Boz Rolul de asimilatori și diseminatori al unor critici „de plan secund” în impunerea avangardei literare românești nu trebuie ignorat. Un caz relevant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îi e străină. Încă o dată, formula sa nu e aceea a criticului-judecător, ci - cum afirma și Al. Mirodan în articolul din Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei din România - a criticului eseist, subiectiv și speculativ. Refuzul atitudinii magisteriale se asociază deschiderii comprehensive, neexclusiviste către noile experiențe poetice. Multe dintre observațiile criticului de poezie au fost confirmate de exegeza postbelică. Lucian Boz merită, cel puțin sub acest aspect, recitit. Capitolul XIV. Efectul Urmuz și mitul precursorului avangardist. Aventurile receptării. De la „centrul marginii” la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
include mai tîrziu pe Urmuz în studiul despre Proza fantastică românească la capitolul „Fantasticul absurd” (Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, București, 1976, pp. 300-303), alături de autori precum Gib Mihăescu, Ion Vinea, M. Blecher, Emil Botta. O opinie în parte comprehensivă, în parte depreciativă este exprimată de Pompiliu Constantinescu în Vremea, IV, nr. 162, 25 ianuarie 1931, p.5 („Urmuz”). Criticul indică două niveluri de lectură a textelor urmuziene, justificînd, în primă instanță, impresia defavorabilă resimțită de un cititor obișnuit. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acestor dimensiuni o dimensiune practic(: ceea ce-l intereseaz( pe cercet(torul etnometodolog este ansamblu "etnometodelor" al "ra(ionamentelor sociologice practice", modul (n care membrii unei colectivit((i organizeaz( (i gestioneaz( practic activit((ile lor cotidiene"3. (n felul acesta, interviul comprehensiv, povestea vie(îi, (ntrevederea, convorbirea (i diferite forme ale observa(iei ajung s( fie "la mod(", (n domeniul sociologiei. Toate acestea se (ntîmpl( tocmai din nevoia unei cît mai mari obiectivit((i fă(( de problemele cercetate (i din dorin(a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
aici pentru că acolo este întuneric și nu se vede nimic. În felul acesta, fericirea riscă să fie orbită de confuzie și de angoasă și să fie redusă la un bine efemer și iluzoriu, care nu lasă nici un spațiu unei perspective comprehensive a diferitelor componente orientative și teleologice ale persoanei umane. 2. Neliniștea unei fericiri deschise spre transcendent Inconștientul omului, ca de altfel și pulsiunile sale interioare, trebuiesc în mod sigur dresate și controlate. În același timp este nevoie să se ia
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
în creștere a politicilor sociale în cadrul Europei; • supravegherea polarizării sociale, prin limitarea inegalităților excesive; • protecția socială a segmentelor sociale în dificultate, complementar cu o politică de activizare a lor, prin promovarea incluziunii sociale; • un sistem de servicii sociale fundamentale înalt comprehensive și universale: învățământ, sănătate, ocupare a forței de muncă, asistență socială. În sfera sistemului juridic: • construirea instrumentelor legale ale economiei de piață și ale statului democrat, alinierea la practica europeană și, ulterior, asimilarea aquis-ului comunitar ca o precondiție a integrării
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de război deveneau o adunătură de imbecili. Poetul Grillparzer afirma: "Un om singur este suportabil, dar într-o masă se apropie prea mult de lumea animală"; Schiller, la rîndu-i, nota: "Considerat în particular, fiece om este suficient de inteligent și comprehensiv; dar oamenii reuniți într-un corp social se transformă în tot atîția proști". Nu doar poeții germani au constatat aceasta. Cu mult înaintea lor, romanii născociseră un proverb care-a făcut o carieră sclipitoare: Senatores omnes boni viri, senatus romanus
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
relația strictă "capacități operații parteneriate", cadrul de discuții și dezbateri se limitează la folosirea automată a unor expresii consacrate pe timpul ședințelor de lucru și în diferite texte, cum ar fi: "mai eficace" (more effective), "mai puternic" (stronger), "mai cuprinzător" (more comprehensive), "credibil" (credible), "mai mult pentru Europa" (more Europe), "mai mult și mai bine" (more and better), "coerență" (coherence), etc. Or, o schimbare trebuie să se producă în aceste modele stereotipe de folosire a unor termeni de specialitate, într-o nouă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
aplicate în studierea fenomenelor sociale. Pentru a face studiul politicii de a fi știință, trebuie să se întrunească două condiții de bază: pe de o parte, ea trebuie să fie obiectivă, iar pe de altă parte, trebuie să ofere explicații comprehensive și sistematice despre evenimente 7. În acest context, trebuie subliniat faptul că știința politică nu s-a autoizolat în raport cu celelalte sfere intelectuale, ci a păstrat dintotdeauna o relație specifică. Ca urmare, delimitarea obiectului de studiu al științei politice trebuie realizată
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
referință la folosirea proactivă a forței de către statul american, care deține informații și are certitudinea că este pus în fața unui atac iminent 13. Referitor la cea de-a doua linie de dezbatere concepția holistă -, elementul fundamental constă în aplicarea modelului comprehensiv al strategiei europene de securitate, unde trebuie să se ia în considerare toate dimensiunile economice, politice, sociale, culturale, tehnice și de securitate. "Contrar amenințării masive și vizibile din timpul Războiului rece, niciuna din noile amenințări nu este pur militară (...). La
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
resursele și toate instrumentele politicii externe, aflate la dispoziția Uniunii Europene și a statelor membre, fiind vorba însă numai de o mare strategie parțială. Strategia de Securitate Europeană indică modul despre cum se pot face lucrurile de o manieră preventivă, comprehensivă și multilaterală dar ea este destul de vagă asupra a ceea ce trebuie de fapt de făcut"31. Procesul de adapatare constructivă a Strategiei Europene de Securitate trebuie să țină cont și de cerințele ipotezei etice, în sensul că efectele cunoașterii științifice
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
europeni din structurile de conducere au deprinderile necesare pentru a conduce cu eficiență proiectele europene stabilite. Începând din anul 2003, dimensiunea instituțională a P.S.A.C. a cunoscut patru valuri de reforme 28. Prima reformă a constat în formularea unei concepții comprehensive privind gestionarea crizelor (2003-2005), a doua a vizat dezvoltarea structurilor și capacităților P.E.S.A. (2006-2008), a treia a conceput P.E.S.A. într-un context politic mai larg și mai eficace, în principal, legat de instrumentele și resursele Comisiei Europene (2009-2011), a patra
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
publice care au influențat în mod decisiv luarea deciziilor strategice de politică externă. Pentru a interpreta politica externă românească, se impune a se face unele precizări. În primul rând, este vorba despre opțiunea epistemologică pentru aplicarea unui demers de tip comprehensiv al politicii externe (cum?), coroborat cu cel explicativ (de ce?). Răspunsul la întrebarea "cum", primește sprijin conceptual, pe de o parte, din partea științelor sociale, în mod special din partea științei politice și a politicii internaționale, iar pe de altă parte, din teoriile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
égard de l'Ukraine. JO L 331 du 23.12.1999. 1999/877/PESC. Stratégie commune du Conseil européen, 2000 à l'égard de la région méditerranéenne. JOL 183 du 22.7.2000. 2000/458/PESC Suggestions for Procedures for coherent, comprehensive EU crisis management, doc. 7116/03, Bruxelles, 6 martie 2003. The European Union and the United Nations: The Choice of Multilateralism, Communication of the Commission to the Council and European Parliament, COM (2003) 526 final. Union européenne et Nations unies
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
30 ianuarie 2001. 30 Simon Duke, "COPS and Crisis Management: procedures în theory", în The Linchpin COPS. Assessing the workings and institutional relations of the Political and Security Committee, Maastricht, EIPA, 2005, p. 35. 31 Suggestions for Procedures for coherent, comprehensive EU crisis management, doc. 7116/03, Bruxelles, 6 martie 2003, p. 46. 32 Decizia Consiliului din 22 ianuarie 2001 privind instituirea Comitetului Militar (2001/79/PESC), JO, no. L 27, 30 ianuarie 2001. 33 Decizia Consiliului din 22 ianuarie 2001
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]