1,551 matches
-
enunțate, le interpretează și, replicînd, adoptă el poziția de locutor. În condiția de interlocutor, vorbitorul nu poate rămîne la statutul de simplu beneficiar al efortului făcut de locutor, ci, prin manifestarea aceleiași alterități, își adaptează receptarea și înțelegerea la situația comunicațională creată de acesta. Ca atare, din punct de vedere filozofic, limba poate fi privită din trei unghiuri: ca realitate, ca activitate și ca alteritate, dar aceste trei elemente de bază ale esenței ei nu-i epuizează întrega gamă a aspectelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și împrejurările în care a fost utilizat. Fiind forma concretă în care se manifestă limba, discursul este modul de existență al limbii, la nivelul lui producîndu-se toate fenomenele care marchează funcționarea și istoria ei. În măsura în care determinările ce decurg din situația comunicațională (ce și cui se comunică) și din restricțiile normativității (exigențele limbajului și ale normei limbii) sînt depășite, aceasta producîndu-se de obicei prin valorificarea unor posibilități ale sistemului dincolo de prescripțiile normei, discursul devine atipic și poate viza latura exprimării expresive, fără
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este schimbul verbal dintre un subiect vorbitor (un locutor), care produce un enunț destinat unui alt subiect vorbitor, și un interlocutor căruia i se solicită (implicit sau explicit) să asculte și, eventual, să răspundă. Comunicarea este, așadar, intersubiectivă, însă situația comunicațională nu depinde numai de protagoniștii ei, ci și de o serie întreagă de factori externi de natură spațio-temporală și fizică. În linii generale, comunicarea presupune un sistem alcătuit din următoarele elemente: codul, canalul, emițătorul, receptorul, decodorul, recodajul. Pe plan social
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Populației i se acordă o atenție sporită, mai ales fluxurilor migratorii, noilor "galaxii umane", cum le numea Anne-Marie Slaughter, de astăzi care topesc în ele o hartă a emoțiilor, a mobilităților mult mai intense decît altădată, o hartă a conexiunilor comunicaționale, amplificate nebănuit prin intermediul rețelelor sociale" (p. 10). Slaughter propunea, în acest sens și o nouă știință: sociografia. Kaplan găsește geopoliticieni încă în antichitate, arătînd cum geografia, în calitate de "pivot al istoriei", a ghidat mersul imperiilor și al civilizațiilor, dincolo de ideologii trecătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
multe ori în trecut, aș spune chiar că ele pot fi considerate ca făcînd parte din mecanismul intim al evoluției. Căci tot ce este viață în univers se bazează pe ritmuri și pe cicluri. Poate că Internetul reprezintă noua infrastructură comunicațională pe care se va construi noua paradigmă. Astfel, schimbarea poate fi una rapidă, dacă va exista deschiderea necesară. În mod cert însă, supraviețuitorii acestei transformări vor trăi mai aproape de natură, de pămînt, stabilind noi relații cu aceasta, asemănătoare celor stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cunoaște un recul important, ca și mobilitățile de studiu și cele profesionale. Întregul nostru mod de viață se va schimba. 7) Globalizarea va continua, deși pămîntul nu mai este plat. Există componente ale sale, cum e cea tehnologică sau cea comunicațională, care nu mai pot da înapoi. Totul e interactiv. Însăși criza aceasta globală e și o dovadă că trăim într-o singură lume și-i poate ajuta pe mulți să conștientizeze asta, chiar dacă statele, în eforturile lor de a repara
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la scară națională, dar pentru asta gîndirea și acțiunea politică trebuie să se schimbe radical, în primul rînd, prin promovarea de oameni competenți. Cunoștințele economice vor fi obligatorii. Singur, discursul politic, oricît de elocvent, nu va mai fi suficient. Vedetismul comunicațional trebuie să cedeze competenței economice. Partidele politi-ce sunt primele care ar trebui să conștientizeze acest imperativ. În plus, crede autorul, viitorul lumii dezvoltate va fi republican și laic, spiritualitatea devenind o chestiune de ordin individual. Occidentalii au reușit pînă acum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pletoră de nătărăi carpato-danubiano-pontici percep politica drept un soi de hîrjoană permanentă, pe care nici copiii n-ar înțelege-o. În locul lor, avem ne-voie de persoane competente și instruite, cu cu-noștințe economice temeinice, cu caracter și diplomație. Vedetismul politic comunicațional nu face decît să blocheze economia și întreaga societate. Recentul raport al F.M.I.-ului remarca un lucru de-acum cunoscut, lăudînd sectorul bancar și politica monetară a Băncii Naționale, care dă dovadă de mult profesionalism și seriozitate, reușind să mențină
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
noutății, încântarea produsă fie și de aparența aventurii. În faza III, în care nevoile de bază sunt satisfăcute, cumpărătorul valorizează, desigur, valoarea funcțională a produselor, dar, în același timp, el caută mereu alte plăceri neîncercate încă, experiențe senzitive ori estetice, comunicaționale ori ludice. Se vând excitație și senzație și se cumpără experiență de viață, orice consumator semănând mai mult sau mai puțin cu un „colecționar de experiențe”13 dornic să se întâmple ceva aici și acum. Ca un proces de intensificare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
extraordinarul avânt al cererii de bunuri „inutile”. Cel care vizitează un magazin cu mărfuri la preț redus nu este un subconsumator, ci un hiperconsumator care se abține de la anumite cheltuieli pentru a putea accede, în altă parte, la consumuri ludice, comunicaționale și emoționale. Nu atotputernicia logoului triumfă, ci forța valorilor hedoniste, gustul pentru schimbare, dorința generalizată de a participa la societatea-modă. Hiperpublicitate și hipermărcitc "Hiperpublicitate și hipermărci" Rămâne un adevăr că goana după inovare și lansări de produse nu se poate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu cele pe care le încearcă cei din câmpul muncii? Copacii nu trebuie să ascundă pădurea: reprezentarea cea mai pertinentă a „economiei fără bucurii” este chiar universul profesional. Decepția profesională este dublată de un val uriaș de decepții de natură comunicațională, sentimentală și familială, pentru că precaritatea afectează atât viața profesională, cât și viața cuplului. Frecvența separărilor, spirala divorțurilor, conflictele legate de îngrijirea copiilor, dificultatea de a comunica: procesul de individualizare e însoțit de așteptări mai mari în viața cuplului și, simultan
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
confortul ca lume după un registru senzorial. Noile centre multimedia, ciberspațiile, toate tehnologiile de informare și comunicare creează într-adevăr un model de confort radical străin valorilor senzualiste, într-atât este acesta asociat cu virtualul, cu operaționalitatea schimburilor, cu interactivitatea comunicațională. Odată cu noua vârstă a electronicii, confortul nu mai este centrat atât pe eliminarea eforturilor mari, cât pe ceea ce favorizează comunicarea, instataneitatea schimburilor, suplețea în emiterea și recepția mesajelor. Se impune un nou tip de confort, și anume cel care se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
codul onoarei și al moralei religioase a constituit principala forță capabilă să înfrâneze pulsiunile sexuale. Dar vremea a trecut. Rolul acestor factori revine în prezent ordinii culturale care valorizează legăturile emoționale și sentimentale, schimbul intim dintre Eu și Tu, proximitatea comunicațională cu celălalt. Relativa cumințenie a moravurilor sexuale hipermoderne nu reprezintă un reziduu de puritanism: ea se hrănește din idealul secular al sentimentului și al fericirii asimilat cu „fericirea în doi”. Într-o societate care nu încetează să consacre un adevărat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
e corectă, este de presupus că circulația impersonală a sexului nu va depăși, pe viitor, stadiul de fenomen marginal sau periferic. În epoca invidualismului narcisic, se afirmă cu o vigoare întețită exigența calității în relațiile intime, aceasta reclamând atât proximitate comunicațională, cât și recunoaștere și valorizare subiectivă. Nu un proces de disoluție a Eului în confuzii libidinale anonime, ci, dimpotrivă, afirmarea sa tot mai exigentă în relația cu celălalt. În ciuda permanentei incitații la excese, Narcis a câștigat partida cu Dionysos. Nopți
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întrebare tot mai des întâlnită în societatea contemporană este „de ce există atâtea probleme de comunicare”. Răspunsul a devenit o temă centrală de dezbatere, „specialiștii” oferindu-și zilnic serviciile pentru îmbunătățirea performanțelor de comunicare prin noi metode de inițiere în practicile comunicaționale. Cu bune rezultate s-a dovedit a fi munca în echipă: ingineri, lingviști, informaticieni, psihologi, ce au studiat problema, au colaborat oferind modele, instrumente de lucru, sfaturi și soluții. Analiza situațiilor și tehnicilor de comunicare vizează modalitatea de abordare a
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
ca volum, la fel ca și sectorul agricol. Ultimele reportaje din presă (Sydney Morning Herald, 5 ianuarie 1999) arată că femeile care își pierd slujbele în domenii legate de servicii își găsesc de lucru mai rapid decât bărbații, grație capacităților comunicaționale superioare. De aceea, impactul celui de-al doilea val al globalizării asupra statutului femeilor și asupra relațiilor de gen are și numeroase elemente pozitive pe lângă cele negative. Contestarea de către indigeni a guvernării europenetc "Contestarea de către indigeni a guvernării europene" În
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
corectă, înțelegem că Economia are o problemă aproape urieșească de survolat, adică să-și reîncarce toate conceptele cu aspectele inefabile legate de om. Antropologizarea pieței este o acțiune deosebit de complexă, desfășurată în detalii de finețe, prin care operatorii conceptuali și comunicaționali (ipoteze, noțiuni, categorii, legități și consecințe) ajung să fie reîncarnați din perspectiva noii viziuni. Asta ar oferi o deschidere neașteptată, astfel încât teoria să devină adevărata expresie a unor variabile până acum ciuntite, cum este, între altele, timpul calculat. Urmând modelul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de tip comportamental, după cum ar fi incompletă ca metodologie dacă ar viza doar cantitativul ca măsură a performanței. Ar fi o gravă dovadă de ignoranță dacă știința economică ar fi o construcție fără ferestre prin care să se întâmple deschiderea comunicațională cu spectrul realității. Suspiciunea că prin hominizarea pieței s-ar denatura sensul de știință al Economiei are și ea un oarecare temei doar că acest temei este unul compatibil cu o știință curată, mai precis curățată de secrețiile iraționalului. Trebuie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
științei lor tutelare. Evident că aceste aserțiuni au argumente raționale puternice care merită discutate pentru a le desluși sensul, cum am făcut cu bună-credință și eu mai sus. După cum este evident că ne-am afla și noi în plină eroare comunicațională dacă am lăsa nerevelate tonurile false din corul criticii. Desigur, nu respingem de facto orice critică, ba chiar nu respingem de pe meterezele dogmatismului ale falsului partizanat cu propriile idei de lucru, critica oricât de colaterală ar fi ea. Critica, chiar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
avem răspunsul privind durata ieșirii din criză, dacă acceptăm faptul că sistemul economic ar putea să tindă mai eficient sau mai puțin eficient către stabilitate doar dacă ar avea posibilitatea intrinsecă de a-și accelera traficul informațional, circulația pe rețelele comunicaționale. Blocajul comunicațional ca dat al sistemului devine în condiții de criză o sursă de prelungire a instabilității. Mecanismele eterice ale psihismului exuberanței iraționale funcționează pentru că nu există o formulă de raționalizare a comunicării, sunt lăsate să se dezvolte spontan căile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
privind durata ieșirii din criză, dacă acceptăm faptul că sistemul economic ar putea să tindă mai eficient sau mai puțin eficient către stabilitate doar dacă ar avea posibilitatea intrinsecă de a-și accelera traficul informațional, circulația pe rețelele comunicaționale. Blocajul comunicațional ca dat al sistemului devine în condiții de criză o sursă de prelungire a instabilității. Mecanismele eterice ale psihismului exuberanței iraționale funcționează pentru că nu există o formulă de raționalizare a comunicării, sunt lăsate să se dezvolte spontan căile de comunicare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cel pe care vine schimbarea modelului explicativ. Forțând cogniția cu concepte difuze, chiar false, științele sociale și exponenții lor retrofili devin actorii unui scenariu care se joacă cu sălile din ce în ce mai goale. Realitatea spectaculoasă este afară, unde se construiesc alte temple comunicaționale. Discursul noilor actori se încarcă de sensuri și semnificații ce înfiripă un univers cu repere precise, chiar dacă prin complexitate sunt și ele percepute difuz. Așa se face că pensionata societate postindustrială începe să fie numită societate a cunoașterii, că retrocedanta
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înscrie acum pe linia unei dinamici care exprimă posibilitatea adoptării de către persoana frustrată a unor modalități raționale de rezolvare a „situațiilor frustrante”, modalități menite să asigure o adaptare activă, creatoarae, printr-un proces dublu de „asimilare” și „acomodare” (de „feed-back”comunicațional între persoană și mediu). Fenomenul frustrației se exprimă, deci, la acest nivel, pe un plan psihologic nou, superior, ca act de conștientizare atât a importanței scopurilor și motivelor individuale, cât și a importanței aspirațiilor și trebuințelor societății și umanității. Altfel
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
căsătorie, creșterea copiilor, desfășurarea unor activități casnice etc.), sociale (căutarea prieteniei unor persoane, cooperare, competiție, obținerea respectului celorlalți, afiliere la anumite grupuri etc.). Aceste scopuri generale își subordonează scopuri particulare, a căror diversitate poate fi redusă la scripturi comportamentale și comunicaționale, adică la comportamente stereotipe într-o situație dată. Planificarea comportamentelor verbale și adoptarea strategiilor de comunicare asigură atingerea scopului. Prin învățare și experiențe sociale diverse, individul învață să recurgă la acele comportamente comunicative care îi asigură atingerea scopului. 3.7
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în Ungaria, Turcia, Rusia sunt frecvente insultele verbale, în Europa Centrală Ironia, în Marea Britanie - puns and limmericks, în Mexic - calamburul. 2.4.4. Cooperarea interlocutorilor Modalitățile de cooperare conversațională sunt supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]