1,949 matches
-
și o bună modalitate de antrenare și verificare a copiilor și cadrelor didactice În vederea muncii În echipă. Diversitatea condițiilor de lucru din școli, experiența fiecărui cadru didactic participant, dar și permanenta modificare a componenței echipei ajută la dezvoltarea adaptabilității comportamentului comunicativ al copiilor și al cadrelor didactice. Comunicarea, ca proces de transfer de informație și Înțelesuri Între indivizi/grupuri școlare, va avea rezultate pozitive și eficiente În rândul copiilor și al cadrelor didactice. Copiii, care simt nevoia să comunice și să
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
fură numerotate cu grijă, catalogate la sfârșitul memoriului și apoi așezate în ordine într-un pachet. Când termină această lucrare, Pomponescu păru foarte bine dispus, făcu o mică plimbare pe bulevard și la masă bău puțin vin și fu mai comunicativ. Emise chiar câteva aforisme în legătură cu activitatea umană, luând ca punct de plecare felicitările doamnei Pomponescu că-și vede din nou de arhitectură. - Tot ce facem, zise el sentențios și cu vechea lui infatuare, conține un merit prin faptul că reprezintă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sertar. Alta o lăsă pe masă, acoperind-o cu o bucată de marmură slujind ca press-papier, înainte de masa de prânz se plimbă prin anticameră, prin salonul doamnei Pomponescu și privi pe fereastră cum fulguia ușor. La masă fu suficient de comunicativ și întrebă pe soția sa dacă totul este în regulă în gospodărie și nu-i lipsește ceva. După masă Pomponescu reintră în birou și se întinse pe canapea, unde subreta îi aduse cafeaua. Deschise o carte pe care o luase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Tipuri și modalități de relaționare umană Fără a avea pretenția că le-am putea epuiza, prezentăm în continuare câteva tipuri și modalități de relaționare interumană. Între acestea, putem menționa: • relațiile formale și ele informale; • relațiile orizontale și cele verticale; • relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice; • realțiile cu sine, cu copiii, cu părinții, cu divinitatea; • relațiile intime (prietenia, dragostea); • relațiile angajate în funcție de poziția fundamentală de viață; • relațiile sănătoase și nesănătoase; • relațiile influnțate de tendințele principale ale profilului indivizilor; • relațiile bazate pe modificarea caracteristicilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În relația verticală, un agent este subordonat celuilalt. Subordonații au, în general, rol de executanți. Participarea lor este dirijată și limitată, solicitată și controlată de cel cu statut superior în ierarhia organizației. Relațiile pe verticală sunt relații de putere. Relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice După natura și conținutul lor, relațiile interpersonale pot fi relații intercomuncative, relații intercognitive și relații afinitare, preferențiale, socioafective. Relațiile intercomunicative se referă la schimbul de mesaje dintre indivizi și au ca principal instrument de codificare și de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
generice este influențată de ,,un număr de determinări tematice, modale și formale, relativ constant și transistorice’’. Cel care adoptă modelul teoretic propus de Genette la noi, pentru a-l aplica unei astfel de cercetări este Ioan Vultur, pentru care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
20-34, iar vârsta mentală 3-6 ani. Reprezintă o formă severă de deficiență psihică, asociată întotdeauna cu malformații multiple, tulburări somatice diverse, neurologice (pareze, stereotipii), ale senzorialității (surditate, cecitate) ale sensibilității. În mica copilărie ei achiziționează foarte puțin sau deloc limbajul comunicativ. În perioada școlarizării ei pot învăța să vorbească și pot fi antrenați în aptitudini elementare de autoîngrijire. Sunt familiarizați cu alfabetul și număratul, iar în perioada adultă pot fi capabili să efectueze sarcini simple, în condiții de supraveghere strictă. (DSM
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îi lipsea animația în gest, siguranța în intonație. Dar cuvântul său era spiritual, fizionomia sa expresivă și accentul său impregnat de o convingere atât de puternică, încât auditoriul uita imperfecțiunile oratorului, aplaudând stilul scriitorului și lăsându-se câștigat de convingerea comunicativă a apostolului. Spre sfârșitul lui 1847, ducându-se la sesiunea Consiliului general al regiunii Landes, ținu la Lyon două conferințe care au fost foarte urmărite. A tratat cu această ocazie consecințele comparate ale regimului protector și ale schimbului liber, cât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în fața nemuririi, este păcatul suprem. Așadar, pentru că transformase buna dispoziție în conduită și pentru că încremenise în grimasa bunătății, chipul lui Bibi Cajal rămăsese tânăr. Aș adăuga că buna dispoziție era suprema ei politețe și, pentru cei foarte apropiați, un fel comunicativ de a le declara iubire. Zâmbetul care o însoțea în permanență era replica naturii ei iubitoare la gândul (descoperit cândva, la începutul vieții) că tristețea noastră îi rănește, îi sperie sau îi neliniștește pe cei din jur. E, cred, singurul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noi devine prost suntem cântați și cântăm cu picioarele noastre pământul PIANISTA (se oprește la impresar și îi urlă în ureche): Fluturii deci din curul peisajului deci muzica artistică deci muzica ca și arșița maselor dominația artei e un unguent comunicativ o masă, o parte indiferentă care vorbește cu sine care își gătește singură în propria bucătărie slinoasă COMPOZITORUL (se oprește la cântăreață și îi declamă cochet la ureche): Dar să te albești se mai poate totuși încă asta sigur că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Foarte purtat în străinătate, ca om a ținut întotdeauna la imaginea sa publică și a înțeles cel mai bine încotro bat vânturile economiei de piață în România. Oricâtă legendă s-ar crea în jurul lui Adrian Porumboiu, el rămâne un tip comunicativ, echilibrat în expresie și manifestări, generos și modest. Chiar dacă n315 ar recunoaște el, are însă și un stăpân care-l potolește oricând apare: nepotul Matei. Oriunde, în țară, în Europa sau în lume, Adrian Porumboiu rămâne vasluian ! (MERIDIANUL, An IX
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și magazinele bine aprovizate ca și la noi, prețuri mai mari ca la noi, moneda lor având o paritate 321 comparabilă cu lira sterlină. Nu sunt ambulanți și nici valutiști, totul fiind de o corectitudine rară. Oamenii sunt amabili și comunicativi (m-a salvat limba rusă, pe care o știe aproape toată lumea!!) în orașul istoric (voienâi gorod) o jurnalistă din Cipru a furnizat în franceză o sumedenie de informații. Impresie covârșitoare la Uzina Metalurg (ca la Roman) și Lauma; sunt imense
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
face, pare a dispune de o răbdare fără margini. Are o putere de muncă deosebită poate obține performanțe deosebite mai ales În muncile de lungă durată și este foarte tenace, meticulos În tot ceea ce face. Fire Închisă, greu adaptabilă, puțin comunicativă, preferă activitățile individuale. ● Melancolicul este la fel de lent și inexpresiv ca flegmaticul, dar Îi lipsește forța și vigoarea acestuia, emotiv și sensibil, are o viață interioară agitată datorită unor exagerate exigențe față de sine și a unei neîncrederi În forțele proprii. Este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
lent și inexpresiv ca flegmaticul, dar Îi lipsește forța și vigoarea acestuia, emotiv și sensibil, are o viață interioară agitată datorită unor exagerate exigențe față de sine și a unei neîncrederi În forțele proprii. Este puțin rezistent la eforturi Îndelungate. Puțin comunicativ, Închis În sine, melancolicul are dificultăți de adaptare socială. Debitul verbal este scăzut, gesticulația redusă. Explicarea diferențelor temperamentale Ține, În concepția filozofului rus Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936), de caracteristicile sistemului nervos central și de raporturile dintre ele: Forța sau energia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
41. Școala apelează intens la ceea ce H. Bergson numea memoria-obișnuință, cultivând deprinderi care funcționează la fel de "natural", ca și obiceiul "de a merge sau de a scrie"42; ea activează, deopotrivă, prestigioase "memorii culturale", prezidate de specialiști, dar și discrete "memorii comunicative" după clasificarea lui Jan Assmann sociabilități informale, ce dau viață relaționărilor indispensabile, dar efemere din viața de zi cu zi. Spre deosebire de semnificația strict informativă a altor cunoștințe, cum ar fi cele de matematică, de gramatică sau de zoologie, datele istorice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile elementare trebuie integrate în totalitatea sistemului); * regula schimbării istorice (diacronice) pe baza analizei sincronice a sistemului; * regula funcției (analiza structurală studiază în primul rînd funcția comunicativă a sistemului) (W. Nöth, 1990: 295-296). Pespectiva structurală este deci esențialmente lingvistică ("tentativă de a regîndi totul după măsuri lingvistice" Frederic Jameson) și antropologică ("regard éloigné", privire spectatorială practicată de actorii teatrului japonez nô care se privesc așa cum își imaginează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
produs social al facultății limbajului și un ansamblu de convenții necesare adoptate de organismul social pentru a permite exercitarea acestei facultăți la indivizi. Luat în ansamblu, limbajul este multiform și eteroclit". (CLG: 25, CLG: 36) actualizarea sistemului limbii în comportamentul comunicativ al individului ca "act individual de voință și inteligență" (C.L.G:40) Faptul că este vorba de realități distincte e confirmat de anumite afazii în care bolnavul înțelege mesajele (codul), dar este incapabil să le producă (fiind afectat uzajul, vorbirea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iar eu primindu-le, le investesc cu sensul pe cere îl dau eu. Am crezut că ne înțelegem, dar nu ne-am înțeles deloc"). Acceptînd două direcții de interpretare: * structuralismul pur et dur al sistemelor închise, riguros structurate și * modelul comunicativ al proceselor deschise, Eco nu uită să ne reamintească un fapt ocultat de structuraliști, dar redescoperit de poststructuraliști: prezența autorului și a lectorului ("cum să nu recunoaștem că o operă de artă ne cere mai mult o chestionare hermeneutică decît
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anglo-saxone de Public Relations (J. Chaumely & D. Huisman, 1989: 3). De fapt relațiile publice semnifică pe de o parte: • informație totală (și nu este deloc întîmplătoare utilizarea în Franța a sintagmei "maison de verre"), iar pe de altă parte • relație comunicativă euforizantă (de la expresia deloc neliniștită a președintelui american Roosevelt în momentele cele mai grave ale crizei la binecunoscutul "profesional smile" american); • acțiune de promovare a cunoașterii și utilității unui produs sau activități. Din această definiție asimptotică a unei profesii în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistică și enciclopedică Aduții participă la humour games cu o frecvență comparabilă argumentării, discuțiilor despre vreme într-un context de tatonare sau neangajare sau comentariilor politice și sportive. Adoptarea acestui joc are rațiuni sociale: mesajul umoristic acționează la nivelul relației comunicative, stabilizînd coeziunea grupului, ca și la nivelul conținutului comunicării, exprimînd o anumită atitudine față de o anumită țintă (instituție, persoană etc.). Freud considera că individul se defulează, se debarasează de ostilitate și anxietate producînd și inter-pretînd glume;pentru Robert Escarpit umorul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transforme în destinatar al propriului mesaj, anticipîndu-i efectele și feed-back-ul. Studiul gestualității nu trebuie să se reducă la descrierea empirică a gesturilor (abordare etnografică utilă contactului între reprezentanții unor culturi diferite), ci necesită o completare funcțională pragmatică, centrată pe strategiile comunicative gestuale și în primul rînd pe posibilitățile modulării complementarității gestualitate/limbaj. Gestualitatea (componentă inter alia a capitalului simbolic) exprimă o apartenență socială, o identitate de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri gesturi obscene, gesturi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau precumpănitor analogice (interacțiunea îndrăgostiților sau îngrijirea unui bolnav), altele sînt precumpănitor digitale (comunicarea didactică, mediatică, științifică); iv) comunicarea se desfășoară pe secvențe: inițiativă/reacție, replică/răspuns, a căror gestionare defectuoasă conduce la ma-lentendu-uri și conflicte de comunicare; v) relația comunicativă se instituie între parteneri similar poziționați în ierarhia socială relația simetrică sau între interlocutori cu statut și rol social diferit relație asimetrică (complementară). În această perspectivă, comunicarea devine un sistem cu multiple canale și paliere, la care actorii sociali participă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vadă și urechi să audă va constata că oamenii nu-și pot ascunde secretele. Cel ale cărui buze sînt lipite vorbește totuși cu vîrful degetelor" (Freud, apud G. Croussy, 1990: 119). Privirea joacă multiple roluri în funcționarea optimă a interacțiunii comunicative: * indicare a rolului în comunicare: un subiect care vor-bește privește mai puțin interlocutorul decît atunci cînd ascultă (41% față de 75%); * exprimare a feed-back-ului (în cazul comportamentului de ascultare contactul este de 62-75%, iar în cazul emiterii mesajului contactul vizual este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conversației la managementul în economie, politică, mass-media) și cea feminină reactivă și doar în cazuri excepționale proactivă. Studiul interacțiunii (verbale și non verbale) a cunoscut în ultimii ani un adevarat boom atît la nivel teoretic, cît și aplicat (pragmatica interacțiunilor comunicative, comunicarea interculturală, pragmatica contrastivă, pragmatica "cross-culturală" etc.). Obiectul de studiu este reprezentat de "schimbul comunicativ" sau comportamentele comunicative complexe, incluzînd alături de competența lingvistică propriu-zisă, stapînirea paraverbalului (ritm, intonație, debit, volum etc.), a normelor socio-culturale de adresare, conversație, inițiere și încheiere
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
excepționale proactivă. Studiul interacțiunii (verbale și non verbale) a cunoscut în ultimii ani un adevarat boom atît la nivel teoretic, cît și aplicat (pragmatica interacțiunilor comunicative, comunicarea interculturală, pragmatica contrastivă, pragmatica "cross-culturală" etc.). Obiectul de studiu este reprezentat de "schimbul comunicativ" sau comportamentele comunicative complexe, incluzînd alături de competența lingvistică propriu-zisă, stapînirea paraverbalului (ritm, intonație, debit, volum etc.), a normelor socio-culturale de adresare, conversație, inițiere și încheiere a ¨tranzacției comunicative¨, într-un cuvînt, cunoștințe lingvistice și socio-culturale inextricabil legate. Fiecare comunitate discursivă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]