1,261 matches
-
După primul război civil, Parlamentul l-ar fi acceptat pe Carol rege acordându-i puteri și privilegii limitate, Camerele având mai multă putere. Dar Carol I a refuzat furios. Astfel a început cel de-al doilea război civil, văzut de conaționali ca o inutilă vărsare de sânge: nu mai avea nici o posibilitate să se întoarcă pe tronul celor trei regate. În ianuarie 1649 Camera Comunelor a aprobat o lege prin care se instituia o comisie care avea rolul de a-l
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
Biserica Armeană a rămas consecventă sărbătoririi Nașterii lui Isus așa cum ea se făcea în mod unanim pînă în sec. IV, cînd aceasta a fost transferată convențional la 25 decembrie. Paștele este serbat de armeni în aceeași zi cu românii, deși conaționalii lor din celelalte țări îl serbează decalat, după calendarul Bisericii Catolice. Așa s-a procedat și în România pînă la sfîrșitul sec. XIX, cînd armenii de aici, ca să nu existe încă un motiv de a fi considerați eretici din cauza sărbătoririi
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
unde, în 1990, tinerii au reînviat tradiția, colindînd de atunci la fiecare Crăciun cu Avedis-uri pe la casele enoriașilor. În regulamentele breslelor din Moldova, Bucovina și Transilvania se prevedea, de asemenea, ca membrii "frăției" respective să-i felicite de Paște pe conaționalii lor, trecînd din casă în casă și cîntînd Tatăl nostru și Hristos a înviat. Deși trecuseră la catolicism pe la sfîrșitul sec. XVII, armenii din Transilvania continuau, totuși, să-și păstreze vechile datini cu care veniseră ca ortodocși: sărbătorile religioase, cîntecele liturgice
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
dificil stilul foarte ofensiv la schimbul regulamentului, constând în creșterea timpului de contact necesar pentru a înregistra tușele. S-a calificat "in extremis" la Jocurile Olimpice din 2008, dar a fost învins în tabloul de 32 prin „tușa de aur” de conaționalul său Erwann Le Péchoux. A traversat din nou o perioadă grea după Beijing. În anul 2009 a trebuit să se opereze la ambii genunchi. A participat la Campionatul Mondial din 2010 de la Paris, ci ca comentator sportiv. În cele din
Brice Guyart () [Corola-website/Science/334667_a_335996]
-
în țara noastră, la a căror cultură nu se opun nici piedeci economice, nici politice, ci macedoromâni din chiar locurile clasice ale așezării lor ar putea fi încurajați la studii, pentru binele regiunii în care au fost născuți și a conaționalilor lor din acele regiuni. Iată cestiuni pe cari le punem fără nici o idee preconcepută, lăsând cu totul afară din discuție întrebuințarea ce s-au făcut în trecut de aceste fonduri și voind a indica, întru cât privește viitorul, puncte de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a ne supăra pentru simpatiile ce le arată d. Babeș compatrioților noștri, deși nu le împărtășim. Aceste simpatii s-ar fi putut esprima însă fără a se atinge adversarii politici ai d-lui Brătianu, mai ales când cei mai mulți dintre conaționalii noștri din Ardeal nu sunt în poziția de-a distinge bine cauzele antagonismului dintre partidele din România. Pentru ei, ca pentru străinătatea întreagă, acela e mai mare patriot care face a se vorbi mai mult de el, deși poate tocmai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sub scutul lui Hohenzollern? " - "Da. Regele Carol și-a câștigat mari merite pentru cauza noastră; România are legi liberale și, deși aparținem unei alte rase, ne-am simți fericiți dac - am fi fost vrodată atât de liberi ca țara vecină. Conaționalilor noștri, dintre cari 50 000 trăiesc în România, le merge bine; ei stau sub legi drepte și chiar plângerile din Dobrogea, ce porneau de la nemulțumiții din Tulcea și Măcin, au amuțit față cu evenimentele din Bulgaria. " - "Opoziția d-voastră nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
străveche încape pe mâna unui patriot, în genere străin de origine, care caută să scoață lapte din piatră. Puțin [î]i pasă de soarta lucrătorului, puțin de biserică ori de școală. Omul e pentru el nu un compatriot, nu un conațional, nu ostaș sau cetățean; e un instrument de muncă, o vită trebuitoare pentru un timp mărginit, până ce o vinde sau o arendă altuia moșia. Rău hrănit, rău îmbrăcat, având locuință rea, maiestatea poporului român, norodul, cum zicea Matei Basarab, nația
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întrețin legături trădătoare cu valahii din Transilvania, iar urmările acestor agitațiuni sunt întrecute numai prin nerușinarea cu care se tăgăduiesc. Pentru a încorona toate acestea se întreprinde o primblare militară peste graniță, desigur numai cu intenția de-a demonstra pipăit conaționalilor valahi din Transilvania cât de nelimitată e puterea regelui Carol. Se poate deci ca o gazetă austriacă să nu se 'nfunde în declamații în contra impietărilor... maghiarilor? Dar să lăsăm astea. Marotele și predilecțiunile "Nouăi prese libere" nu ne preocupă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
panslavist. Politica neutralității este în adevăr nu numai plauzibilă, ci tradițională pentru români. Solidaritatea de interese pe care se întemeiază atât de mult foaia din Pesta nu va ajunge a se fixa ca convingere nestrămutată în spiritul public pe cât timp conaționalii noștri de peste Carpați vor fi tratați în mod escepțional și după legi escepționale. Ziarul din Pesta ne provoacă să facem o paralelă între românii din Ungaria și cei din Rusia. Această paralelă e lesne de făcut. Românii din Rusia stau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se vor înțelege; iar unul din cei dendîi, voind să publice o broșură asupra cestiunii naționale, au scris-o grecește, nu românește. A scris grecește în adevăr, dar el au voit a fi înțeles și de greci și de conaționalii săi. Macedoromânii au avut un jurnal, "Frățilia întru dreptate", care se publica în limba cuțovlahă și în cea greacă. Românii o pricep pe deplin. Originea latină în adevăr e lesne de recunoscut în textul macedoromân și cuvintele culese din întîmplare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
limba lui, cum românii sunt preferați chiar atât de mult, încît de dragoste... le vine să ia lumea-n cap. Când cineva are parte de-o priveliște atât de duioasă și vede de cât respect, de câtă iubire se bucură conaționalii noștri de peste Carpați, mai poate fi îndoială că interesele noastre și cele austro-ungare sunt identice? Nici cîtu-i negru sub unghie. Toată greutatea e de-a ne-o dovedi nouă aceasta. Iată o treabă de care onor. Giani nu-i capabil
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apărate, și cari sunt acele ce nu se pot înființa și ale căror produse s-ar putea introduce din Austria. Astfel numai interesele economice s-ar armoniza reciproc. Tot în cercul discuției intră, se 'nțelege, și tratarea ce se aplică conaționalilor noștri de peste munte, cari formează aproape jumătatea poporului românesc. Luîndu-se din calea acestui element piedicele artificiale ce se opun dezvoltării lui intelectuale și economice, dîndu-i-se liniștea necesară pentru a se ocupa, precum înclină, cu negoțul și industria, Austria ar înceta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
persecutat și pus în neputința de-a lucra împreună cu noi la opera comună de întregire economică. Nu la cuceriri gândim, și nici putem gândi la ele. Dar gândim la emanciparea materială și morală a poporului românesc de pretutindenea și când conaționalii noștri de peste Carpați n-ar fi împiedecați, prin șicane politice ungurești proprii a irita o conștiință cât de blândă, de-a munci în liniște pentru ei, poate că cestiunea dunăreană nici ar exista. [5 noiembrie 1881] ["CESTIUNEA DUNĂRII... "] Cestiunea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mișcarea aceasta ar fi avut rezultatul că, din opoziție în contra puterei economice austriace, s-ar fi creat cu încetul o marină română. Se vede că nu asta a fost intenția guvernului român. D. Boerescu, edificat bunăoră de starea escelentă a conaționalilor noștri din Ardeal, s-a convins că prieteni mai buni decât pe unguri românul nu mai are și din considerația aceasta a admis și Comisiunea Mixtă și prezidenția Austriei în Comisiune; ba, ce e mai mult, au convins până și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și a strămoșilor lor, un neînsemnat institut secundar de învățămînt, un liceu. Deși nu ne amestecăm din principiu în cearta naționalităților de peste Carpați, știind prea bine că orice vorbă bună spusă din parte-ne nu face decât să-ngreuieze lupta conaționalilor noștri cu elementele adversare, totuși, fiind aci vorba de o favoare pe care {EminescuOpXI 239} guvernul nostru o poate sau nu acorda - nu împărăției vecine, căci de ea nu e vorba - ci îndeosebi celor interesați din Suceava și Ițcani, am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu le știe decât unul Dumnezeu. Între noi vorbind, planul era o îndoită stîngăcie: întîi, pentru că Ardealul e o cetate firească, lesne de apărat de oricine e-nlăuntru, al doilea, pentru că veleitățile radicale aveau să îngreuieze peste măsură poziția politică a conaționalilor noștri de peste Carpați. Urmarea imediată a veleităților radicale a fost uniunea silită a Ardealului cu Țara Ungurească și strivirea politică a românilor de acolo sub supremația, pre cât de copilărească pre atât de ruinătoare, a fraților maghiari. Tot ce românii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Supunând puterea unui sclav orb, cari nu se revoltă, a naturii, munca fizică a omului devine din ce în ce mai ușoară. Dar avem noi arte și științe? E pătura aceea consumatoare de nulități o clasă de oameni de știință cari să compenseze munca conaționalilor lor, din care trăiesc? Precum știm, nu. Iată dar adevărata cauză a balanței defavorabile: înmulțirea cu asupra de măsură atât a clasei consumatoare cât și a necesităților ei. Când un guvern are însă drept sistem de-a ridica de pe ulițe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Prusia ar fi încercat desigur de-a pune în dezagregare conglomeratul statelor austriace: pe de-o parte aveau să se ridice ungurii, pe de alta cele trei milioane de români austriaci aveau să fie avizați la cele cinci milioane de conaționali liberi din Principatul moldo-romîn. Carol de Hohenzollern era cuiul răsăritean pe care Prusia-l băga în carnea monarhiei habsburgice, precum Italia era cuiul de la sud, iar Ungaria cel central. Constituirea actuală a Principatului României sub dinastia principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rotativă, cum sunt cele de la metrou, dar mult mai înaltă și imposibil de deplasat) pentru a nu plăti taxa de pipi. O adevărată metaforă a condiției românului din străinătate. Cum supraveghetorul locului a sosit în viteză, alertat de camera video, conaționalul a șters-o, biped de astă dată. L-am surprins apoi ușurându-se ferit, în spatele benzinăriei, între un tomberon și o ieșire de urgență. Nu strică nici un radio mic sau un MP3 player, fie pentru orele nesfârșite de așteptare din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
afecta succesul unei creații artistice. Devotat câtorva personalități ale literaturii române, cărora le-a alcătuit ediții (Al. Claudian, Urmuz, Nichita Stănescu, Horia Groza), admirator al unor scriitori străini (Robert Escarpit, Victor Sivetidis, Jean Coutsocheras, Ahile Emilianides), dar și al câtorva conaționali (Mircea Dinescu, Nichita Stănescu), traduși de el singur sau în colaborare, C. este și autorul unui Memorial invers (1976), jurnalul unei călătorii prin Cipru, Tunisia, Olanda și Franța. Vocația pedagogică și-a manifestat-o nu doar la catedră, ci și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
au revendicat și ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței, Erich Beck care nu avea decât 11 ani, absolvise școala primară catolică germano-polonă și era în anul I la Gimnaziul din Cernăuți a plecat cu întreaga familie spre Germania, statul conațional al strămoșilor săi, despre care nu știa nimic, sau aproape nimic. A rămas, însă, în Bucovina, copilăria. A rămas o parte din inima lui Erich Beck. A rămas acea "vârstă de aur" a începuturilor. Cu cei 7 ani de-acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fie parcurse de cât mai mulți ochi, iar textul să-i fie sorbit de cât mai multe suflete însetate de lumină tămăduitoare, mai ales că autorul precizează într-o notă din primele pagini, că de fapt, cartea e pentru toți conaționalii. După captivanta acțiune cu efect de iluminare și de tămăduire a unor conștiințe afectate, ceea ce este de fapt lectura acestei cărți, oamenii din ambele state românești se vor dumeri că o Europă unită a statelor îi va accepta doar cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oricărui drept de liberă afirmare”. Organizațiile minorităților naționale sunt dizolvate, liderii lor arestați, în timp ce presa este strict controlată. Pentru noi, românii, se naște firesc - dacă ar fi sa comentam puțin - si nedumerirea legată de interesul scăzut al lui Gheorghiu-Dej față de conaționalii noștri, destul de numeroși pe teritoriul Iugoslaviei. Primul secretar al Partidului Muncitoresc Român conturează, în final, mai multe concluzii: conducerea „titoistă” exprimă voința imperialiștilor anglo-americani, Partidul Comunist Iugoslav și-a pierdut dreptul de a se mai numi așa, lupta împotriva lui
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de rezoluția Biroului Informativ”, scopul său fiind „de a răsturna clica fascista contrarevoluționara a lui Tito, de a readuce Iugoslavia în familia frățeasca a țărilor socialiste”. G. Pellegrini, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Italian, a preluat informații de la conaționalii săi, sintetizându-le în articolul „Cum trăiesc oamenii muncii în Iugoslavia (Impresiile unor muncitori italieni care au fugit din Iugoslavia)”. Protagoniștii, șomeri în Italia, au trecut granița, unii chiar clandestin, cu speranța unui trai mai bun. Mare le-a fost
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]