1,143 matches
-
randamentală. Noua problemă a Economiei este fundamentarea unui model explicativ al îndreptățirilor la prosperitate. Sugestia economiei antropice nu este o iluzie. Recurs la reflexibilitatea conceptelor (Metafora care fixează) A. Cum ne poziționăm și pe ce ne bazăm? Așezări principiale Problema conceptualizării în Economie pare să fie mai complicată decât ne-am așteptat. Primul aspect generator de complicații ține de specificul cogniției în științele sociale în care se înscrie și Economia: obiectul cunoașterii este cel care trebuie să facă acțiunea de cunoaștere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
expertizei sau a competenței, ca și a calificării, în genere pe linia lucrului bine făcut, nu a descoperirii de idei noi care ar schimba radical, ar fractura esențial procesul, chiar evoluția. Economia, ca și științele sociale în general, constituie o conceptualizare mai degrabă a observării realității decât a testării de laborator ca în științele experimentale. Empirismul implicat în științele sociale este unul ce ține de puterea de analiză a observatorului a ceea ce se întâmplă în realitate și nu într-un context
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
naturii Economiei: ceea ce am numi experiment în Economie ar fi o metodă de confirmare a unei proceduri de lucru, de fabricație (deși acesta este un experiment tehnologic), și nu un experiment prin care să dovedim științificitatea unei ipoteze din ordinea conceptualizării, a cogniției. Economia, ca știință socială, are o consistență specială dată de faptul de echilibru (aș spune, mai degrabă, de bun-simț) al menținerii înțelegerii și explicației în reperele concrete ale răspunsurilor pe care le dăm zilnic nevoilor de subzistență și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
științe precum fizica sau cosmologia. Economia, pe scurt, nu este o știință a materialului, a concretului fizic pentru că pur și simplu n-ar mai fi o știință socială. Ea este o știință eminamente antropică. Organizarea teritoriului Într-un fel explicit, conceptualizarea în Economie este diferită față de alte științe, în primul rând cele experimentale. Nu încape îndoială că Economia are o problemă suplimentară în conceptualizare, și nu una simplă: cum alegem calea pe care ajungem să identificăm modalitatea de a conceptualiza. Deci
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mai fi o știință socială. Ea este o știință eminamente antropică. Organizarea teritoriului Într-un fel explicit, conceptualizarea în Economie este diferită față de alte științe, în primul rând cele experimentale. Nu încape îndoială că Economia are o problemă suplimentară în conceptualizare, și nu una simplă: cum alegem calea pe care ajungem să identificăm modalitatea de a conceptualiza. Deci preliminară cogniției, această provocare este fundamentală în ceea ce privește finalitatea cunoașterii în Economie. Efortul fizicianului, de exemplu, este ușurat de recursul la patternul experimentului. Orice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reușită în cunoașterea economică și în influențarea proceselor reale de tip societal. Eficiența în cunoaștere (să ajungem mai repede la adevăr, la mai „mult” adevăr!) trimite la opțiunea simplificării, Economia fiind sub raportul istoriei ca știință și o probă de conceptualizare ceteris paribus. Raționalizarea adoptată de Economie drept funcție derivată din principiul cunoașterii universale prin Rațiune a însemnat externalizarea de consecințe și luarea în calcul doar a unora ce au fost cotate cu mai mare contribuție la amplificarea volumului țintei sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
exemplu, când alege să se complice mimând cunoașterea complexității. Complicarea, paradoxal, este tot o parcimonie, dar deviantă, în sensul în care se optează pentru calea scurtă în cunoaștere și în acțiune, credința într-un singur adevăr esențial, reconstrucția realului după conceptualizarea de tip ideologic, de natură maniheistă agresivă, de adversitate violentă, cu scopul excluderii radicale a alternativei. Economia are deseori căderi în ideologie, funcția ei generează excludere, de factori înainte de toate, de tot cea ce nu este concordant cu viziunea parcimonioasă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să pretindă succesul amânând la nesfârșit răspunsul clar. Recuperarea de sensuri ale limitărilor înțelegerii înfrânte în alte științe ar fi o variantă de urgență a soluției. Sugestiile sunt numeroase. Bunăoară, timpul nu mai poate fi interpretat doar ca resursă în conceptualizarea economică și mai ales ca ceva exterior, dat, limitat pentru că asta scoate din ecuația economică omul. Timpul (știm deja) este un flux al conștienței, este subiectiv, este un ingredient inefabil al celui care este și observator, și obiect, și finalitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
finalitate în procesul economic. Timpul nu mai poate să rămână în înțelesul de program de lucru, de durată a schimbului energetic. Practic, Economia nu iese din ceasornic, nici ca expresie a cogniției, nici ca acțiune lucrativă. Sursa Economiei, și a conceptualizării, și a obiectualizării, este chiar omul care posedă secretul originii și conținutului timpului. Timpul ca resursă consumabilă limitată ține de o închipuire, de o fantezie umană: homo œconomicus. Spațiul are și el limitare de sens în Economie, ceva cu sensul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o știință antropică, ca produs al conștienței desfășurate în regim de complexitate a expresiilor. Imaginea spațiului nu este cea a interiorului unui ceasornic în care omul ar fi, eventual, arcul. Această perspectivă invită la o viziune diferită de organizare a conceptualizării, a cogniției înainte de toate, ca fiind reflexul unui mecanism. La aceeași schimbare de perspectivă invită și istoria, atât ca evoluție a ideilor economice, cât și ca decelare a resorturilor procesuale. Faptul că Economia este obsedată de creștere (calitativă) este un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
între ipotezele de lucru și pe cel care este considerat drept principiu ordonator al lumii actuale aflate la confluența a două paradigme, una aflată în centrul primei modernități, cealaltă generatoare a globalizării ca a doua modernitate. Corecția este radicală deoarece conceptualizarea clasică a Economiei are ca referențial de bază concurența, practic o translatare a principiului adversității specific lumii preglobale în sistemul său noțional. Problemele grave nesoluționare de concentrarea avuției, dar și a factorilor primari, bunăoară, nu pot fi separate de efectele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
doar modul de administrare al terapiei. ...Copiii au o nevoie constantă de a învăța și descoperi și fiecare stimul constituie pentru ei o ocazie posibilă de a răspunde într-o modalitate nouă. Deoarece transa hipnotică poate fi definită, pentru scopul conceptualizării, ca stare de conștientizare crescută și responsivitate la idei, hipnoza oferă copilului o zonă nouă gata pentru a fi explorată. Experiența limitată a copilului, foamea de noi experiențe și deschiderea față de învățare face ca un copil să fie un bun
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de cercetare, cât și de prelucrare a datelor recoltate. Este psihologia pe care aș fi tentat s-o numesc hard, care a condus, în genere, la progresul științei psihologice. Din păcate, acest tip de psihologie, prin gradul ei mare de conceptualizare și abstractizare, prin vastitatea și profunzimea informațiilor teoretico-metodologice presupuse, nu stârnește decât apetitul oamenilor de știință, ea constituind baza predării psihologiei la nivel universitar și argumentul forte în acordarea doctoratelor. Efectul ei asupra publicului larg este neînsemnat, cu toate încercările
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ridicate, rezultate dintr-un proces de dezvoltare neurofuncțională naturală și dintr-un antrenament de durată în cadrul studiilor liceale. Dar se constată că adaptarea acestora la sarcinile universitare nu se face automat și apare o reînnoită cerință de exemplificare și de conceptualizare treptată, pe de o parte, și, pe de altă parte, o construire din aproape în aproape a edificiului noțional pentru noile discipline pe care studenții anului I și le însușesc. Sub raport relațional, această etapă de tranziție ar trebui să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de tip Fond Social, dar și cu deschiderile care îi sunt specifice, la asumarea unor proiecte complexe de dezvoltare comunitară subsumate modelului Uniunii Europene și absorției de fonduri structurale în România. În final, în loc de concluzii, apare o dezbatere cu interogații, conceptualizări și tentative de răspuns la tematica pusă în discuție. Conceptul de practică reflexivă în dezvoltarea comunitară este cel pe care îl adopt pentru a sublinia necesitatea de a pune tot mai mult în relație practica de dezvoltare din domeniu cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
agent de dezvoltare comunitară din Romania anului 2000. Deși este centrat pe activitatea Fondului Român de Dezvoltare Socială, volumul nu constituie o monografie a acestei instituții, ci o introducere în practica dezvoltării comunitare, adaptată spațiului românesc de intervenție. Comparațiile multiple, conceptualizările, evaluările și interogațiile ce apar în legătură cu practica specifică a Fondului duc, sper, la o analiză relevantă pentru cei interesați de acest domeniu, ca practicieni, decidenți, teoreticieni sau profesori. Dumitru Sandu Capitolul 1 DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC Vasile Șoflău „Small
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
e). Din această perspectivă, spațiul social este văzut ca o piață pe care se tranzacționează și circulă bunuri și idei; în urma acestor schimburi, unii obțin mai mult „profit” decât ceilalți. Dincolo de diversitatea abordărilor, de multitudinea contradicțiilor și a stilurilor de conceptualizare asupra capitalului social, în „amonte” există un acord, o idee împărtășită și acceptată unanim: structura socială este un fel de capital care creează anumite avantaje pentru anumiți indivizi sau grupuri. Iar indivizii mai bine conectați se vor bucura de un
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cunoașterea funcțiilor, a efectelor, a formelor de manifestare și clasificare, în paralel cu o tot mai mare accentuare a necesității dezvoltării unor seturi de competențe specifice ale supervizorului, care să crească eficiența execuției programelor și proiectelor. Am reținut până acum conceptualizarea mai multor tipuri de supervizare: închisă, generală, punitivă, non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
efectului”), chiar dacă, din motive practice, oamenii de știință se pot ocupa, uneori, mai mult de situațiile care provoacă reacția iar, alteori, în special de natura reacției. Mai mult chiar, înțelesul fenomenului de „stres” se va întregi dacă acordăm atenție și conceptualizării clare a proceselor psihologice care intervin între stimul și reacție (cum ar fi, de exemplu, procesul psihic al „evaluării”, prin care subiectul stabilește semnificația stimulului). Acest deziderat i-a determinat, de altfel, pe unii cercetători să releve mai mult aspectele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unei ameliorări a vieții sociale cu ajutorul unei „psihanalize umaniste”. W.R. Bion, ca și G. Murphy, încearcă să reconsidere problema frustrației și a competiției. În timp ce pentru primul, „starea de frustrație” poate fi modificată prin vise, prin procese de reprezentare și conceptualizare (care au rolul de a „înlocui” obiectul absent, fără a nega existența), fie prin refulare, negație, clivaj ( care au rolul de a îndepărta pe individ de sursele frustrării), pentru cel de-al doilea psihanalist, mecanismele de apărare descrise de S.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
din 1913, a practicat un soi de nihilism estetic, expunând obiecte scoase din context, Într-o parodie a operelor de artă, Portsticle. După o epocă de dadaism, a Început să nege calitatea estetică obiectivă a operei de artă, devenind precursorul conceptualizării artei. Cel mai lung râu cu drenaj interior din Africa: 1.200 km lungime, cu un bazin de 650.000 km2. Izvorăște În Republica Africa Centrală, curge prin Ciad și se varsă În lacul cu același nume, printr-o deltă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
exemplu, ce este perceput ca insultă sau ca pierdere), cât și ca output (dacă și cum se exteriorizează o anumită emoție într-un context dat). Pe fondul unor trăsături comune, diferențele culturale legate de emoție sunt variate și țin de conceptualizarea emoției, de maniera în care sunt trăite și exprimate, de antecedentele care le declanșează. De exemplu: în societățile individualiste, în care individul se percepe ca unic și autonom, emoția este conceptualizată ca o experiență personală, subiectivă (în aceeași situație, indivizi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semnificație admit partiții diferite de la o limbă-cultură la alta. De pildă, faptul că în limba eschimoșilor există aproximativ 60 de termeni pentru zăpadă, doar doi-trei în limbile europene și nici unul în culturile africane reflectă un mod diferit de viață, de conceptualizare a realității, semnalează elementele relevante legate de construirea și perceperea realității în cultura respectivă (ipoteza determinismului lingvistic - B. Whorf); cu toate acestea, experimentele au demonstrat că și un locuitor de la ecuator poate percepe fenomenul zăpadă, îl descriere în manieră similară
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semnificația literală, de dicționar. De exemplu, în culturile arabe - în contexte de tipul: Când primiți la magazin această piesă de mașină?/Mâine - mâine semnifică „Nu știu/Niciodată”, într-o formă politicoasă, indirectă de răspuns. Metafore ale limbajului comun - catahreze - reflectă conceptualizări diferite ale realității: rom. la poalele muntelui, engl. al the hill’s foot; rom. bou („om prost”), engl. ox („om harnic, muncitor”). Implicațiile semantice ale cuvintelor sunt diferite de la o limbă la alta. De exemplu, în română a decide presupune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1995) Mărcile textuale ale gradului diferit de deschidere comunicativă a celor doi interlocutori sunt: formulele de adresare (numele mic) și abordarea directă a interlocutorului vs exprimarea protocolară, formală; inițiativa verbală vs conformismul verbal și tendința spre închidere a conversației. În funcție de conceptualizarea culturală a relațiilor cu interlocutorii, indivizii se angajează în mod diferit în gestionarea temei. S-a observat, de pildă, că în cadrul procesului educațional, studenții americani își asumă un rol activ și interacționează frecvent cu profesorii, în timp ce studenții australieni sau japonezi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]