5,487 matches
-
o poamă rea", amintind din nou cuvintele lui Huizinga. "Jocul oamenilor, în aspectele sale superioare, adică unde înseamnă ceva sau unde sărbătorește ceva, își are locul în sfera sărbătorii și în cea a cultului, adică în sfera sacră"5. Putem conchide că Emil Botta imaginează o lume exacerbată, colorată, frenetică, unde până și abstracțiunile cele mai impalpabile, cele mai nerușinate cu putință îți pot da cu tifla, te pot fenta într-un mod surprinzător, îți pot face cu ochiul, te pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
elibera în contemplarea a ceea ce este necesar și stabil mai ales de accidentul existenței organice generale"12. "Nevoia de autoînstrăinare" îl determină, poate, și pe Hamlet să își teoretizeze propria melancolie, să-și convertească sentimentele în trăire estetică. Putem oare conchide ca Hamlet este un cabotin? Poate că da. Kierkegaard ne asigură că melancolia este unitatea ironiei și a ironistului care, fiind pe rând poet, retor, vagabond sau rege, este totul pentru că nu este nimic. În mod evident, teoretizarea emoțiilor duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în interior mecanismul unui aparat de radio; vrând să asambleze radioul, din mâinile lui și-a luat zborul un aeroplan. În loc să se minuneze și, eventual, să se bucure, meșteșugarul nostru se uită în zare după aeroplan, fluieră a pagubă și conchide: "Toate-s nimica". Astfel e jocul de-a cuvintele în poezia lui Emil Botta. În loc să-l bucure frumusețea mirajului, îl cutremură pericolul nebuniei, adică al glisării într-un absolut al gesturilor fără consistență. Și atunci, din spirit de conservare, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sustrăgând de sub privirea lui ceea ce este cu adevărat reprezentat. Alegoricul se deosebește de simbolic prin aceea că, pe când acesta din urmă desemnează indirect, alegoricul desemnează direct."61 Goethe stabilește aici opoziția simbol-ale-gorie. Admițând că alegoria împinge spiritul în sine însuși, conchidem că aceasta reprezintă tocmai forța centripetală de care exhibiționismul lui Emil Botta avea atâta nevoie. Simbolul, dimpotrivă, este liber și eliberator. Tocmai aceasta este cauza pentru care obiectele, simbolice, se regrupează după voința proprie, zădărnicind intențiile "actorului", încercând chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
joacă cu cercul", ci este subiectul poetic însuși. În cele din urmă, alegoria eșuează în simbol, ironia fiind, de fapt, tot un simbol. Aceasta presupune o implicare maximă, în ciuda detașării pe care o afișează. "Ironia e o formă a paradoxului", conchide Fr. Schlegel. Ea pare a fi arma cabotinului, a celui care ia în ușor lucrurile serioase, care se eschivează, se ascunde. Dar este, de fapt, stigmatul dam-natului. A fi ironic înseamnă a fi conștient de zădărnicia ironiei, de nonsensul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
La întrebare, Teodora i-a răspuns simplu: „În acel moment simt că mă risipesc total în corpul tău, în interiorul tău.” Iar el a și găsit explicația: dorința instinctivă de refacere a unității primordiale a ființei umane - androginul din mituri. Profesorul conchide că, de fapt, și dorința sa de „posesiune totală” este cam la fel, are aceeași finalitate subconștientă. Contemplând-o în momentele de dăruire, urmărindu-i destinderea feței, roșul buzelor întredeschise, pigmentarea în roz a obrajilor în preajma și în timpul orgasmului, el
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cu generozitate și încredere gândurile și trăirile ei imediate. Domnul R. se surprinde admirându-i mâinile frumoase, părul negru contrastând cu fața smeadă, și își dă seama că, într-adevăr, Teodora a început să-l intereseze „nepermis de mult”, cum conchide, pe un ton de reproș, P.H. Lippa, scriitorul pe care contemporanii l-au cunoscut ca pe un adept al moralității tradiționale. Dar tot el, ca un scriitor care-și respectă meseria, se arată hotărât să urmărească evoluția acestei povești, fără
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
savurând totodată avantajul dat de „experiența și știința sexagenarului”. El înțelege și simte altfel, cotropit de beția amorului trăit și „târziu”, și „ilegal”. Rudele și prietenii nu bănuiesc nimic. Care dintre ei l-ar aproba? „Nu vor ști nimic, niciodată!” - conchide Profesorul. Teodora îl aproba, aruncându-i însă o privire neîncrezătoare. Intuiția feminină îi spunea altceva: pînă la urmă, orice lucru ascuns se dezvăluie. Orice dragoste secretă capătă pe neașteptate „chip de om”. Ca în cazul lor... Teodora își continuă gândul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și spațiu disponibil, suficient pentru cărțile și manuscrisele sale. O vecină, care o mai ajută în gospodărie de când are copil mic, chiar i-a sugerat că o chirie ar mai scoate-o din „nevoi”. Un sfat bun... „Și uite-așa - conchide scriitorul - Domnul R. va avea posibilitatea să redescopere farmecul lumii și al vieții prin ochii copilului său. Mai cu seamă că, luat de val, a uitat de multă vreme să mai fie copil. Alături de micuța Clara ar putea să-și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
morți. Heidegger crede că necunoscuta Marea Ființă aruncă pe om în lume pentru a o afirma, pentru a o "păstori", dar tot el recunoaște că omul este condamnat să moară, deci tot nu poate salva Ființa... Avea dreptate Heraclit să conchidă: "gândurile omului sunt jocuri de copii". * Ca atare, tragic este faptul că, chiar dacă omul ar găsi mijloacele de a-și prelungi indefinit viața, el tot va fi egolatru, tot va provoca suferință și moarte. O mutație morală nu pare posibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
stradă, la cafenea, la crâșmă sau acasă, la slujbă și în Cameră, asupra teribilei creații datorate fanteziei Suveranului, se pare, cu adevărat măreață. Este ea folositoare națiunii, propășirii țării? - Ideea aceasta e un vierme de nebunie al întregii case regale, conchide, după o lungă perorație, bătrânul frizer Alexe, proprietar cinstit și venerabil al frizeriei „La Alexe” de pe strada Împăratul Traian. O spune cu un ton atât de înverșunat, încât clientul abia săpunit și-a dus instinctiv amândouă mâinile la gât. - Ba
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nu credea că ea ar fi putut scrie așa scrisori frumoase! Când nu a mai fost primită „pe la redacție”, a reclamat la „Partid”, dând și amănunte nu tocmai comode pentru dosarul personal al redactorului-șef. „ - Cam nerușinată fata asta! - a conchis șeful județenei de partid la o partidă de pescuit cu tovarășu’ Mercea. O să fie analizată în organizația U.T.M. pentru neîndeplinirea planului!”. Și a fost. Iar tovarășu’ Mercea a rămas ce și-a propus: scriitorul Radu Mercea-Iacobeni. Totuși, ca să aibă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
materiale cu conținuturi mai nuanțate, dar din perspectiva calității companiilor de angajator preferat. Această constatare este explicabilă prin prisma faptului că revista publică anual topuri ale celor mai dorite companii și este implicată oarecum în acțiuni care vizează brandingul. Putem conchide că, în urma monitorizării unora dintre cele mai vizibile publicații de specialitate de pe piața de presă românească și a analizei conținutului articolelor monitorizate, conceptul de branding de angajator are un grad scăzut de notorietate, cel puțin la finele anului 2007. Oricum
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
te întâlnești cu multe răutăți și trebuie să le depășești. Dumnezeu l-a ajutat ca să i se găsească rinichiul compatibil pentru a putea fi operat. Ăsta e cel mai important lucru, în ultimă instanță. Altfel, câinii latră, caravana trece!", a conchis actrița.
Stela Popescu: Ați fi vrut să moară Arșinel ca să trăiască altul? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71837_a_73162]
-
lor, sunt cu adevarat niște bărbați, nu niște imitații, că aia care-și pun palma-n cur și onoarea-n seif și sunt mândri că "le-au arătat ei cine sunt ele, fără ei". This is sick and wrong !", a conchis Mihaela Rădulescu.
Ce le transmite Mihaela Rădulescu acelor "imbecile" care o critică by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71840_a_73165]
-
de euro, oricine interesat să rezolve această problemă ar rezolva-o, fără doar și poate prin niște campanii umane, campanii de adopție făcute profi, adăposturi, sterilizări. Totul este să vrei. Patru milioane de euro este o sumă enormă". Ea a conchis: Dacă anul ăsta spun că sunt 64.000 de câini și au 4 milioane și la anul vor avea 6 milioane înseamnă că în 2014 vor fi mai mulți câini".
De ce a fost umflat numărul maidanezilor. 64.000, "o minciună ordinară" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71899_a_73224]
-
trafic având o armă atât de puternică în mână. Una peste alta, la ce se întâmplă în momentul de față pe șosele patriei, și anume la acest carnagiu, măsurile reactive, nedublate de măsuri proactive nu vor produce niciun efect", a conchis Augustin Hagiu.
MODIFICĂRI COD RUTIER: Șomajul și abuzurile vor exploda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71966_a_73291]
-
de pe posturi, dar pentru că sunt din domeniul showbizului, îmi cer scuze pentru ceea ce văd și vreau săa cred că nu voi cădea în această capcană aparent benefică ( nici măcar financiar ), dar în esență un regres uman și social. Respect pentru calitate !", conchide Aurelian Temișan.
Aurelian Temișan, atac dur la adresa falselor vedete care apar la TV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72007_a_73332]
-
dacă n-ai răbdarea și tenacitatea pe care le-am avut eu, ce faaaaci ?! Pleci cu coada-ntre picioare și-ți juri că vei emigra obligatoriu, numai să scapi de umilința de a fi român?!.... Trist. Dureros. Made în Europa...”, conchide Mihaela Rădulescu. Vedeta TV locuiește împreună cu fiul său, rezultat din căsătoria cu Elan Schwartzenberg, în Monaco.
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
la această metodă pentru salvarea vocii sale: „Încă folosesc steroizi cam o dată pe an, atunci când n-am de ales. Te ajută să treci de spectacol, dar plătești pentru asta. Nu poți să cânți timp de o săptămână după aceea”, a conchis Rod Stewart.
Vezi motivul pentru care bărbăția unui vedete rock a fost afectată by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72302_a_73627]
-
inițial cu șase proze rămase în paginile "Iașului literar", autorul precizează: "n-am eliminat Ťetichetele de stilť (la cele care-aveau), n-am inventat unele de circumstanță la prozele ce nu se pricopsiseră cu acest fel de caracterizare". S-ar putea conchide că scriitorul însuși nu dă prea multă importanță numitelor "etichete" (stilul sec, convenabil, grațios, detașat, alambicat, elocvent, hiperbolic, explicativ, înflorit, familiar, elevat, fapt-divers, prețios, participant, poetic, moderat, pamflet, calm). Faptul că totuși le-a folosit ar sugera unele explicații. în
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
Aș vrea să fiu un scriitor pur realist, dar - probabil - sunt niște limite peste care nu pot să trec. În sensul acesta, cred că Daniel Cristea-Enache și-a încheiat substanțiala cronică din "Idei în dialog", la romanul Noaptea lui Iuda, conchizînd că "din fericire pentru noi toți" tu nu ești un prozator realist. Într-adevăr, m-a pus pe gânduri ultima propoziție din cronica lui Daniel Cristea-Enache. M-am întrebat ce vrea să spună? Cred că formularea lui are un sens
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
celui dintîi. De la sfîrșitul secolului XIX și pînă în a doua jumătate a veacului trecut, cu mici variații, tema a rămas în esență aceeași. Chiar istorii de mare actualitate ale literaturii britanice nu depășesc limita acestui cadru analitic. Stephen Coote conchide, de pildă, că romanul reprezintă o alegorie a ideii că, în om, "eul public și cel intim nu sînt decît două fațete ale aceleiași personalități", iar Andrew Sanders crede, în mod similar, că nuvela studiază "binele divizat" (de interferența "răului
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
cercul lor vicios, "respectiv capacitatea lor de a se multiplica indefinit, stimulându-se reciproc." Poate în acest eseu umorul lui Andrei Pleșu se manifestă cel mai savuros, culminând în final, când, apropo de celebra frază inaugurală din Manifestul Partidului Comunist, conchide: Pentru a le rezista șideologiilorț trebuie să rămâi viu, reactiv, neînregimentabil. Să-ți păstrezi umorul. Nimic nu e mai ridicol și mai neputincios decât o stafie care provoacă râsul." Umorul este, de altfel, unul dintre principalele, insidioasele surse de seducție
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
disec? ? descrie pe ?ani, ar??d suferinele lor, nevoia lor de civilizaie, că i cum ar fi un om de tiin? care descoper?o nou?specie de animale sau de s?batici, care n-au nici o tangen?cu ea." Dar, conchide c?această n-ar sc?ea valoarea c?îi. Fapt oarecum excepional, cel puin ăă cum reiese din ?semn?i, suverană asist?la spectacolul unei piese rom?eți, Patimă roie de Mihail Sorbul, ? rolul principal, cu Elvira Popescu. Opinia Reginei
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]