5,280 matches
-
medie cu 15% mai puțin pentru fiecare oră lucrată șRaportul Comisiei către Consiliu..., 2007ț) decât bărbații pentru muncă de valoare egală. Referitor la necesitatea implementării politicilor privind reconcilierea vieții private cu cea profesională, Comisia subliniază impactul nedorit al lipsei de conciliere asupra activității femeilor pe piața muncii (vezi nota 2, de la p. 95). În acest context, consecințele suportate de femei în urma unor politici inflexibile în ceea ce privește dimensiunea reconcilierii au beneficiat, cel puțin în ultimii ani, de o atenție tot mai sporită. Ca
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ne găsim acum, postură indiscutabil „eroică”, din care vom rezista în fața Europei - așa cum vorbește în numele nostru, al tuturor, generalul Voronin - precum Cuba rezistă în fața imperialismului american. Ultimele evoluții din Basarabia arată că experimentele continuă. De pildă, se experimentează o stranie conciliere cu Transnistria, un conflict pe care l-am manageriat dezastruos în timpul scurs de la declanșarea lui, deși problema enclavei rebele, de departe moștenirea cea mai gravă pentru Republica Moldova din perioada sovietică, ar fi putut fi transformată dintr-un handicap inconturnabil într-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
adversarii politici - bârfindu-i, calomniindu-i, demascându-i, desființându-i pentru impostura și inconsistența demersului lor - să ne unim în cuget și suflare pentru salvarea națiunii. Aș vrea să fiu bine înțeles. A lansa, ca intelectual, ca scriitor, mesaje în numele concilierii, apeluri la colaborare, la elaborarea, eventual, a unor poziții comune în chestiuni esențiale pentru destinul Basarabiei, către clasa politică sau, „tuturor celor care simt românește”, este una; iar a veni, în calitatea ta de vicepreședinte al unui partid angajat în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
îndeaproape ceea ce se întâmplă în realitatea italiană. Cum judecați modul în care colegii dumneavoastră italieni prezintă "problema românească"? "Să spunem că în prezent, presa italiană și-a relaxat atitudinea vis-a-vis de comunitatea nostră. Anul 2009 a fost un an al concilierii, cu atât mai mult cu cât niciun tip de interese politice interne nu mai impuneau distragerea atenției publicului, a societății italiene, de la realele probleme din Peninsulă: mafia, corupția, declinul economic, creșterea numărului de analfabeți și, în general, scăderea nivelului de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
explica lenta extindere numerică a fenomenului și limitata incidență a problemei serviciului militar asupra conștiinței religioase a maselor creștine direct interesate. În decursul secolelor III-IV asistăm la o indiferență masivă din partea creștinilor ori la o lipsă de sensibilitate față de problema concilierii serviciului militar cu apartenența creștină. Situația se explică prin trecerea la creștinism a unor elemente păgâne, neconvertite, mai curând refugiate la umbra acestuia, motivați de orientarea împăraților în acest sens și a dificultății acceptării serviciului militar de către o parte a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
era momentul când pe vechiul continent politica revizionistă a fost pusă în mod direct în practică, cu anexări teritoriale pe seama și-n dauna statelor mici, monede de schimb, dacă se poate spune așa, întru satisfacerea intereselor Celor Mari sau a „concilierii” relațiilor dintre ele. În același timp, tendințele de revanșă vor cunoaște o accelerare la scară continentală, ajungându-se la complicații care inevitabil vor duce la izbucnirea celei de-a doua mari conflagrații mondiale. Statele cu o asemenea direcționare și conduită
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
februarie 1938. I.4. România Mare și jocul diplomatic european Acțiunile preconizate de Carol al II-lea pentru reformarea statului au fost întreprinse pe fundalul unor degradări destul de accentuate a relațiilor dintre puterile europene, consecința firească și a politicii de conciliere promovată de guvernele francez și englez față de pretențiile Germaniei lui Hitler. Lumea spera ca, la sfârșitul primului război mondial, marile probleme care au provocat declanșarea lui vor fi soluționate pentru totdeauna și înlăturate definitiv, încât nu vor mai exista alte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și într-un climat nesincer, materializarea lor pentru finalizare nu a fost decât un eșec lamentabil. În față pretențiilor excesive ale unei Germanii, ce persuasiv considera prevederile Păcii de la Versailles ca fiind nedrepte și umilitoare pentru poporul german, politica de conciliere, exercitată de guvernelor englez și francez față de Berlin, s-a dovedit a fi mai mult decât păgubitoare situației țărilor din centrul și estul Europei, inclusiv pentru România. Demersul politico-diplomatic anglo-francez s-a dovedit fatal în primul rând pentru țările din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
extern, după sfârșitul lunii martie a anului 1939, părea să ofere României o relativă liniște și o situație ceva mai favorabilă, mai ales datorită faptului că guvernele englez și francez progresiv încep să se reorienteze și să părăsească atitudinea de conciliere, sancționând pretențiile tot mai insolente ale Germaniei. Văzând cacealmaua „înghițită” în privința Cehoslovaciei, când la 15 martie 1939 literalmente această țară a dispărut de pe harta Europei, puterile occidentale nu s-au mai comportat cu aceeași indolență față de acțiunile Germaniei, ce trecuse
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fusese stabilită de prevederile păcii la sfârșitul primei conflagrații mondiale, va deveni cu insistență obiectul revizuirii după anul 1933. O dată cu instalarea lui Adolf Hitler la conducerea Germaniei sistemul de organizare Versailles pe continentul european a fost periclitat. În paralel și concilierea promovată de Londra și Paris în relațiile cu Berlinul a erodat acest sistem de organizare, într-un fel stimulând revanșismul german care, în cele din urmă, a provocat declanșarea celui de-al doilea război mondial. După criza cehoslovacă și în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
permițând în același timp Consiliului și Parlamentului să determine limitele cheltuielilor în funcție de veniturile statelor membre 322. Schimbările aduse tratatului din 1970 au fost îmbunătățite printr-o revizuire a tratatului în 1975, prin care s-a convenit asupra unei proceduri de conciliere între instituții pe teme de adoptare de legislație europeană 323. Efectul combinat al acestor amendamente trebuia să asigure Parlamentului patru competențe decizionale majore 324: * prima se referă la dreptul PE de a spori sau reduce cheltuielile Comunității fără aprobarea Consiliului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Comunității fără aprobarea Consiliului; * a doua prevede redistribuirea între sectoarele bugetare; * a treia, respingerea bugetului anual sau a celor suplimentare; * iar a patra, privilegiul de a aproba sau nu modul în care Comisia a cheltuit banii votați prin buget. Procedura concilierii în cazul neînțelegerilor dintre instituțiile comunitare 325 și situații conflictuale Amendamentele aduse tratatelor în 1970 și 1975, nu numai că i-au dat Parlamentului capacitatea de a influența dezvoltarea politică a comunităților, dar a generat și noi posibilități privind conflictul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de a influența dezvoltarea politică a comunităților, dar a generat și noi posibilități privind conflictul instituțional în materie de legiferare. În mare partea era vorba de anticiparea și evitarea conflictelor bugetare, motiv pentru care a fost introdusă a procedură de conciliere Declarația Consiliului, Comisiei și Parlamentului din 1975326. Conform acestei proceduri, Consiliul și PE, în situațiile de conflict primeau asistență de la Comitetul de conciliere compus dintr-un număr egal de membrii aleși din PE și Consiliu. La concluzionarea negocierilor, Consiliul reținea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
era vorba de anticiparea și evitarea conflictelor bugetare, motiv pentru care a fost introdusă a procedură de conciliere Declarația Consiliului, Comisiei și Parlamentului din 1975326. Conform acestei proceduri, Consiliul și PE, în situațiile de conflict primeau asistență de la Comitetul de conciliere compus dintr-un număr egal de membrii aleși din PE și Consiliu. La concluzionarea negocierilor, Consiliul reținea singurul drept de a adopta legea în chestiune. Așadar, Parlamentul nu avea capacitatea de a forța concesiunile în afara Consiliului, dar se bucura de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
concluzionarea negocierilor, Consiliul reținea singurul drept de a adopta legea în chestiune. Așadar, Parlamentul nu avea capacitatea de a forța concesiunile în afara Consiliului, dar se bucura de privilegiul de a le cere miniștrilor din Consiliu să reconsidere propunerile disputate. Procedura concilierii viza patru obiective: * primul se referă la necesitatea de a pune în funcțiune un mecanism care să asigure buna comunicare dintre Consiliu și Parlament; * al doilea obiectiv se referă la legătura directă dintre membrii Consiliului și membrii Parlamentului; * al treilea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
care să asigure buna comunicare dintre Consiliu și Parlament; * al doilea obiectiv se referă la legătura directă dintre membrii Consiliului și membrii Parlamentului; * al treilea obiectiv se referă la faptul că Parlamentul a fost stimulat să extindă scopul procedurii dincolo de concilierea legată de problemele bugetare până la propuneri legislative importante; * al patrulea obiectiv a vizat faptul că prin conciliere s-a realizat un dinamism instituțional în cadrul structurii, care să vină în sprijinul convențiilor interinstituționale. Alegerile directe aveau să aibă un impact pozitiv
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dintre membrii Consiliului și membrii Parlamentului; * al treilea obiectiv se referă la faptul că Parlamentul a fost stimulat să extindă scopul procedurii dincolo de concilierea legată de problemele bugetare până la propuneri legislative importante; * al patrulea obiectiv a vizat faptul că prin conciliere s-a realizat un dinamism instituțional în cadrul structurii, care să vină în sprijinul convențiilor interinstituționale. Alegerile directe aveau să aibă un impact pozitiv tridimensional. Primul se referă la atitudine, al doilea la schimbul structural al balanței parlamente naționale versus PE
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Comisie și Parlament. Atribuții noi dobândite de parlament prin Tratatul de la Maastricht: * procedura de codecizie, pe baza procedurii de cooperare (instituită anterior prin Actul Unic European), cu două noi dispoziții: se includea, în mod instituțional și obligatoriu, un comitet de conciliere oficial în disputele dintre Parlament și Consiliu și, în al doilea rînd, Parlamentul avea dreptul de a respinge prin vot, în condiții procedurale bine determinate, propunerea Consiliului, generând neintrarea în vigoare a respectivei norme 330; * extinderea procedurii de cooperare la
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
citat mai sus. Președintele semnează adoptarea bugetului Uniunii Europene și este cosemnatar, împreună cu președintele Consiliului, la toate actele legislative adoptate în cadrul procedurii de codecizie 353. Președintele parlamentului prezidează Conferința Președinților, întâlnirile Biroului și conduce delegația Parlamentului European în Comitetul de Conciliere, deși aceasta sarcină poate reveni deseori unuia dintre vicepreședinții. Vicepreședinții, în număr de 14, sunt aleși ulterior alegerii președintelui. Ierarhia acestora se stabilește în funcție de numărul de voturi primit. Competențele lor sunt de: a) a prezida ședințele în locul președintelui; b) a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
s-a obținut unanimitate în Consiliu pentru a se respinge poziția Parlamentului ori că propunerea a fost retrasă de către Comisie. 3. Procedura de codecizie 407. Pe parcursul istoriei sale, Uniunea Europeană și-a modificat considerabil procedurile sale legislative. Constituirea unei Comisii de Conciliere paritară, care să reunească membrii Consiliului și reprezentanții Parlamentului European precum și posibilitatea Parlamentului de a interzice adoptarea unui act, sunt două inovații principale ce fac parte din procedura de codecizie introdusă prin Tratatul de la Maastricht. În baza procedurii de codecizie
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de la Maastricht, art. 251 Tratatul de la Amsterdam) Parlamentul este de acum, pentru tot ce constituie elaborarea regulilor comune, colegislatorul Uniunii Europene, partajând puterea sa legislativă cu Consiliul. Tratatul de la Amsterdam a suprimat posibilitatea Consiliului de a convoca o comisie de conciliere, deoarece Parlamentul European a declarat că are intenția de a respinge pur și simplu poziția comună a Consiliului (Mica conciliere). Astfel, Parlamentul European își mai înalță poziția față de Consiliu. La fel a fost suprimată și posibilitatea, care a fost lăsată
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Europene, partajând puterea sa legislativă cu Consiliul. Tratatul de la Amsterdam a suprimat posibilitatea Consiliului de a convoca o comisie de conciliere, deoarece Parlamentul European a declarat că are intenția de a respinge pur și simplu poziția comună a Consiliului (Mica conciliere). Astfel, Parlamentul European își mai înalță poziția față de Consiliu. La fel a fost suprimată și posibilitatea, care a fost lăsată Consiliului de a ignora printr-o a treia lectură, în lipsa acordului Parlamentului, sau în cazul când acesta nu a hotărât
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
absolută modificarea poziției comune și trimite proiectul la Comisie. 5. Luarea de poziție a Comisiei față de opinia Parlamentului. Comisia poate retrage proiectul în cazul în care a suferit modificări pe care aceasta nu le poate accepta până la convocarea Comitetului de Conciliere. 6. A doua trimitere la Consiliu, are un termen de rezolvare de trei luni și se poate finaliza în una din următoarele variante: Consiliul adoptă cu majoritate calificată modificările adoptate de Parlament, actul normativ fiind astfel adoptat; Consiliul poate adopta
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
actul normativ numai cu unanimitate în cazul eventualitatea în care luarea de poziție a Comisiei față de modificăria fost negativă sau de respingere; în cazul în care Consiliul nu adoptă modificările, președintele Consiliului, împreună cu președintele Parlamentului, hotărăsc înființarea unui Comitet de Conciliere. 7. Lucrările Comitetului de Conciliere. Dacă în termen de șase săptămâni sau, în cazul în care termenul este prelungit, opt săptămâni, nu se ajunge la adoptarea unui proiect comun, proiectul legislativ supus adoptării va cădea. 8. A treia citire. În
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în cazul eventualitatea în care luarea de poziție a Comisiei față de modificăria fost negativă sau de respingere; în cazul în care Consiliul nu adoptă modificările, președintele Consiliului, împreună cu președintele Parlamentului, hotărăsc înființarea unui Comitet de Conciliere. 7. Lucrările Comitetului de Conciliere. Dacă în termen de șase săptămâni sau, în cazul în care termenul este prelungit, opt săptămâni, nu se ajunge la adoptarea unui proiect comun, proiectul legislativ supus adoptării va cădea. 8. A treia citire. În cazul în care proiectul nu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]