5,238 matches
-
general conjugă rațiunea și afectivitatea. Rațiunea este satisfăcută de caracterul științific al marxism-leninismului, există legi ale istoriei a căror cunoaștere și justă apreciere conferă o superioritate. Influența marxism-leninismului este de lungă durată: ea pătrunde în toate sectoarele formației, iar elitele conducătoare au crezut pe deplin că posedă o teorie a cunoașterii care ar permite depășirea tuturor dificultăților. Construcția discursului politic fondat pe această convingere relevă deci o credință și o propagandă. Conducătorii asociază venerația pentru știință cu un profund dispreț pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sovietic. Interesele sînt ierarhizate, iar obiectivul ultim este victoria socialismului. Cu cît România va contribui mai mult la această victorie, cu atît va fi mare și socialistă în același timp, ceea ce reprezintă esența existenței sale, așa cum au dorit-o echipele conducătoare. Cu alte cuvinte, ne-alinierea României nu este nici disidență și nici trădare, relevînd performanța inerentă oricărei afirmări identitare. Primele gesturi de nemulțumire ale Bucureștiului se manifestă în discordia generată de politica lui Hrușciov în cadrul CAER: Bucureștiul consideră că diviziunea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pasul pe loc: industrializarea epuizează omul nou care întîrzie să apară. Națiunea istorie și folclor oferă siguranță, dar și alienează. Deceniul șapte presupune mai mult și pentru că nici o adiere nu vine dinspre Estul cenușiu, în timp ce vîntul suflă dinspre Vest, elitele conducătoare românești vor inventa un triumfalism nu lipsit de resentiment. A existat un Octombrie roșu, va fi existînd și gestul sublimat al României ca stat al muncitorilor. Acest gest este insular. El este o provocare, dar o provocare nefericită care conduce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vital al societății". Împotriva unei URSS care se restructurează, Ceaușescu pozează în maestru al gîndirii. Reforma care începe în URSS, România ar fi încheiat-o deja. Împotriva URSS-ului lui Gorbaciov, Ceaușescu cheamă la un socialism românesc, fidel doctrinei rolului conducător al clasei muncitoare. Insistența pusă pe rolul partidului este o asigurare pentru nomenclaturiști: în URSS, introducerea a ceea ce s-a numit perestroika determină balansul cadrelor incompetente. Raportul lui Gorbaciov la plenara din ianuarie 1987, propunînd ca șefii de întreprinderi și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noua destindere îi va oferi un cîmp liber într-o "casă comună europeană"? Trebuie oare crezut că certitudinile lui Ceaușescu în privința victoriei socialismului includ demobilizarea Vestului, considerată de el ca un bun cîștigat? În fine, trebuie presupus că divizările echipelor conducătoare românești sînt de așa manieră încît unele sînt gorbaciovene prin tactica de așteptare, iar altele printr-o adevărată adeziune la o schimbare de concepție în raporturile internaționale? Starea informațiilor disponibile, atît dinspre partea sovietică, cît și dinspre partea română, nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ideologică a lui Ceaușescu este atît de mare încît, în toamna lui 1989, nimeni nu mai ascultă ce spune tiranul ajuns de rîsul lumii. Dar mesajul este limpede: Bucureștiul ia locul Moscovei slăbite și acest crez românesc convine, desigur, elementelor conducătoare din Rusia. Salvarea internaționalismului socialist trece printr-o întărire a Pactului de la Varșovia. Această cerință este avansată de fratele lui Ceaușescu, Ilie Ceaușescu, vice-ministru al Apărării. Mesajul are o dublă destinație: el este adresat Moscovei și armatei române care trebuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ceaușescu. Brucan scrie în 1992: "Încă de la început [Gorbaciov] a spus că el ar fi de acord cu răsturnarea lui Ceaușescu, cu condiția ca aceasta să fie condusă de așa manieră încît partidul comunist să fie menținut ca forță politică conducătoare a societății". Gorbaciov ar fi declarat în repetate rînduri că partidul trebuia să rămînă la locul lui, dacă nu, ar fi apărut haosul... El ar fi afirmat că nu se va amesteca în afacerile interne ale României... Înscenarea este pregătită
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răsturnare a situației... La Timișoara, 4.630 de cadavre sînt descoperite într-o groapă comună. În restul țării, luptele se dau între armată și forțele de poliție, Securitatea dictatorului căzut. CFSN anunță alegeri libere pentru luna aprilie și abolirea rolului conducător al PCR. Importante necunoscute planează totuși asupra acestor evenimente și asupra răspunderii respective a personalităților implicate. Principalii actori, oameni politici (ca Brucan), militari (ca generalii Militaru și Stănculescu), securiști arestați, securiști eliberați, simpli actori din mulțime, au luat cuvîntul sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Democratică, condusă de Emil Constantinescu. Logica brucaniană care-l inspiră pe Iliescu și pe consilierii care-l înconjoară conduce la respectarea unei moșteniri, adică la a nu se atenta la cuceririle socialismului, la a acoperi o societate instalată în posturile conducătoare ale aparatului de stat. Această societate a rămas la fel după ce a tremurat din cînd în cînd, local, în decembrie; aceleași fețe exprimă aceeași autoritate înainte ca și după 1989. Conservatorismul brucanian este, paradoxal, progresist. Dej, apoi bunul Ceaușescu al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
însă oprirea în Viena și în Berlin a d-lui Brătianu au dat naștere celor mai aventuroase știri. Majoritatea ziarelor europene a crezut că trebuie să considere ca ceva fără de nici o îndoială că în prima linie vizitele omului de stat conducător în capitala Austro-Ungariei și în aceea a Germaniei au de scop "intrarea României în alianța austro-germană"; numai clar nu vedea nici unul din acele jurnale dacă această "intrare în alianță" o dorește România mai mult sau o doresc cele două împărății
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încă nu le avem nici în număr aproximativ suficient, prin parola "trebuie să avem școli pentru toate clasele societății". În instrucțiune nu încap compromisele. Avem licee literare care pregătesc pentru universitate, spre a ne da clasa aceea care este clasa conducătoare în societate și care dă tonul în privința gustului și moravurilor; trebuie însă să avem și școli care să dea cultura cuvenită așa-numitei clase de mijloc. Necesitatea de astfel de școli la noi a devenit destul de simțită. N-avem decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
povățui cum trebuie să ne purtăm ca să plăcem stăpânilor ei. Această foaie era la început binișor scrisă; atitudinea ei era modestă, judecata nepreocupată încă. Dar ieftinătatea vinului din Țara Românească a avut un efect de-a dreptul dezastros asupra inteligenților conducătoare, încît cu părere de rău constatăm că nu numai se-ncumetă a discuta zilnic cu toată presa din țară lucruri pe cari nu le pricep, dar a mai contractat strania apucătură de-a falsifica cuvintele ziarelor românești, de-a le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Italia și din Franța și, din când în când, apar în "Romînul", organul de căpetenie al partidului azi la guvern, manifestațiuni de-ale acestor d-ni în favorul Comunei. Rochefort, Olivier Pain și domnișoara Luiza Michel par a fi luceferii conducători ai acestei direcții estreme. În mod sporadic se cam întîmplă, de acestea în toate monarhiile Europei. Dar original și specific românesc e în adevăr că asemenea manifestații îndrăznesc să se arate fără de nici o jenă înlăuntrul unei partide guvernamentale, precum sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca totuși V. Lucaciu să mai vorbească despre M. Eminescu și Titu Maiorescu în alți termeni. La Titu Maiorescu se referă cu evlavie într-o conferință de la Alba Iulia (16/19 mai 1912): "...să fim acea sentinelă și acel geniu conducător, care după vorbele lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga are să ne arate calea, pe care să mergem cu toți înainte...". Dar, în conferințele sale, V. Lucaciu cita cu predilecție din Andrei Mureșanu, din V. Alecsandri și din "bardul național" D.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acum: încrîncenatele noastre sal' tări, de împrumut și ele, dar din nu știu ce bestiale thrilleruri. Mîna lui Ceaușescu, salutînd mulțimea umezită de stimă și recunoștință. Mînă rigidă, inexpresivă, neputînd trece de la anchiloza fostului activist în tunică la nu mai puțin anchiloza conducătorului adulat asiatic. Mînă minimă, traducînd, în înțepenirea ei, minima gîndire a întîrziatului stalinist. Mînă plasîndu-se în lugubra galerie inaugurată de Stalin și Mao. Același gest țeapăn, adus, peste Urali, în plină Europă, bumăcită încă de conflagrație. Nu mai da din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
performanța la teste de inteligență și performanța școlară. Inteligența școlară se formează în procesul de școlarizare, ca rezultat al structurării potențialită ților mintale ale copilului după natura și repertoriul activității școlare, înglobând în natura sa și atitudinea elevului față de activitatea conducătoare a vârstei școlare. Ceea ce nu înseamnă că inteligența școlară ar fi unica determinantă a succesului școlar. Asemenea eficienței relative a inteligenței generale, nici inteligența școlară nu este o valoare psihică absolută. Inteligența școlară este, alături de emotivitate, motivație etc. o dimensiune
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și satelite, inclusiv Iugoslavia titoistă, și lichidarea fără cruțare a activității dușmănoase a acestora, dusă cu scopul de a submina construirea bazelor socialismului și regimului nostru de democrație populară”. În paralel, liderii partidului comunist au avut grijă să legifereze rolul conducător al P.C.R. în noua Constituție din 1952. Astfel, dacă în „Constituția Republicii Populare Române”, adoptată cu unanimitate de voturi în ședința Marii Adunări Naționale din 13 aprilie 1948, existau o serie de principii, considerate „revoluționare” de către autorii ei, care întrerupeau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dacă în „Constituția Republicii Populare Române”, adoptată cu unanimitate de voturi în ședința Marii Adunări Naționale din 13 aprilie 1948, existau o serie de principii, considerate „revoluționare” de către autorii ei, care întrerupeau, brusc și total, tradițiile constituționale românești, totuși, rolul conducător al clasei muncitoare în frunte cu partidul unic muncitoresc era destul de vag formulat. Lucrurile aveau să se schimbe în scurt timp. În 3 octombrie 1951 s-a desfășurat o ședință a Secretariatului C.C. al P.M.R., la care au participat Gheorghiu-Dej
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mai activi și conștienți cetățeni din rândurile clasei muncitoare și a altor straturi ale oamenilor muncii se unesc în Partidul Muncitoresc Român, detașamentul de frunte al poporului muncitor în lupta pentru întărirea și dezvoltarea regimului de democrație populară și forță conducătoare a tuturor organizațiilor oamenilor muncii, obștești și de stat”. În textul noii Constituții, adoptată miercuri, 24 septembrie 1952, în cadrul lucrărilor celei de-a XIII-a sesiuni a M.A.N., rolul P.M.R. în cadrul statului era clar formulat în art. 86
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din rândurile celorlalte pături de oameni ai muncii se unesc în Partidul Muncitoresc Român, detașamentul de avangardă al oamenilor muncii în lupta pentru întărirea și dezvoltarea regimului de democrație populară și pentru construirea societății socialiste. Partidul Muncitoresc Român este forța conducătoare atât a organizațiilor celor ce muncesc, cât și a organelor și instituțiilor de stat. În jurul lui se strâng laolaltă toate organizațiile celor ce muncesc din Republica Populară Română”. Așadar, se poate aprecia că, dacă prin prevederile Constituției din 13 aprilie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pregătise o transformare radicală a economiei naționale și a societății românești în ansamblu, în Constituția din septembrie 1952, făcându-se bilanțul transformărilor economice de până atunci, predomină realizarea intereselor politice ale partidului comunist. De acum și până la prăbușirea sistemului, rolul conducător al Partidului a rămas explicit precizat în textul legii fundamentale. Următoarea Constituție, de „maturitate” a regimului, adoptată de Marea Adunare Națională în ședința din 21 august 1965, cu unanimitatea celor 446 deputați prezenți la ședință, definea, prin art. 3, Partidul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
precizat în textul legii fundamentale. Următoarea Constituție, de „maturitate” a regimului, adoptată de Marea Adunare Națională în ședința din 21 august 1965, cu unanimitatea celor 446 deputați prezenți la ședință, definea, prin art. 3, Partidul Comunist Român drept „forța politică conducătoare a întregii societăți” . Totodată, prin art. 26, se preciza că „cetățenii cei mai înaintați și mai conștienți din rândurile muncitorilor, țăranilor, intelectualilor și ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Român, cea mai înaltă formă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncii se unesc în Partidul Comunist Român, cea mai înaltă formă de organizare a clasei muncitoare, detașamentul ei de avangardă”. Rolul partidului era precizat prin același articol: „exprimă și slujește cu fidelitate năzuințele și interesele vitale ale poporului, îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste, îndrumă activitatea organizațiilor de masă și obștești, precum și a organelor de stat”. Așadar, cu consecvență, partidul-stat și-a legiferat prerogativele și a urmărit cu obstinație transpunerea acestora în practică în toate domeniile, dar mai cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
instituției Președinției, prin legea nr. 1 din 28 martie 1974, a semnificat „momentul culminant al personalizării regimului Partidului-Stat”, fiind, totodată, „prima mare punere în scenă din seria ritualurilor legate de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu”. Prevederile constituționale referitoare la rolul conducător al Partidului s-au reflectat fidel și în legislația ce reglementa activitatea Securității. Astfel, în Decretul nr. 141/1963, „privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne”, la art. 1, se preciza: „Ministerul Afacerilor Interne are sarcina realizării politicii Guvernului Republicii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de informatori în toate instituțiile de stat și sociale și în întreprinderi, cu excepția organelor P.M.R.; -să recruteze în calitate de informatori, pe orice persoană din cadrul organizațiilor de masă, aparatului economic și de stat, cu excepția deputaților Marii Adunări Naționale, membrilor din conducerea organelor conducătoare ale Partidului și funcționarilor Partidului; -să interogheze în calitate de martor pe oricare persoană, cu excepția membrilor C.C. al P.C.R. și a deputaților Marii Adunări Naționale, membrii din conducerea organelor conducătoare (sic!) ale Partidului, funcționarii cu munci de conducere în Aparatul de Stat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]