23,600 matches
-
3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori 5.7 Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care presupune atingerea unui echilibru în funcționarea fiecărui individ in raport cu familia, respectiv a familiei în raport cu comunitatea din care face parte. Într-o primă fază ne vom opri asupra modelului inițial propus de Hill306 și vom încerca să analizăm, conduita adaptativă a mamei adoptatoare în procesul de adopție, centrându-ne pe interacțiunea dintre factorii de stres (in cazul nostru caracteristicile copilului adoptat), percepția acestor factori și resursele sociale, informaționale și economice. Într-o a doua fază vom aprofunda acest model
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dosarul de adopție etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
De semnalat însă că, această predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și 4, 4 fiind valoarea maximă a scalei. Tabelul 5.6 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă Medie Abatere standard Min. Max. Conduita copilului în raport cu mama adoptivă 18,2 1,465 13 20 Încredere 3,75 ,422 2 4 Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și 4, 4 fiind valoarea maximă a scalei. Tabelul 5.6 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă Medie Abatere standard Min. Max. Conduita copilului în raport cu mama adoptivă 18,2 1,465 13 20 Încredere 3,75 ,422 2 4 Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
422 2 4 Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și petrece timpul cu mama 3,75 ,211 3 4 B. Caracteristicile socio-demografice și conduita copilului. Asociind conduita cu particularitățile socio-demografice, respectiv cu istoricul de plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și petrece timpul cu mama 3,75 ,211 3 4 B. Caracteristicile socio-demografice și conduita copilului. Asociind conduita cu particularitățile socio-demografice, respectiv cu istoricul de plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-și petrece timpul cu mama 3,75 ,211 3 4 B. Caracteristicile socio-demografice și conduita copilului. Asociind conduita cu particularitățile socio-demografice, respectiv cu istoricul de plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel două dintre cele mai importante variabile în stabilirea legăturii de atașament. Astfel cu cât vârsta copilului în momentul adopției este mai înaintată cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel două dintre cele mai importante variabile în stabilirea legăturii de atașament. Astfel cu cât vârsta copilului în momentul adopției este mai înaintată cu atât probabilitatea manifestării unor conduite mai puțin favorabile în raport cu mama este mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai importante variabile în stabilirea legăturii de atașament. Astfel cu cât vârsta copilului în momentul adopției este mai înaintată cu atât probabilitatea manifestării unor conduite mai puțin favorabile în raport cu mama este mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
momentul adopției este mai înaintată cu atât probabilitatea manifestării unor conduite mai puțin favorabile în raport cu mama este mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Conduita copilului în raport cu mama -,437* ,126 ,064 -,252 -,216 -,568* Încredere -,529** ,091 ,035 -,132 -,098 -,209 Respect -,214 ,056 ,213 -,534** -,076 -,409* Afecțiune -,378* ,213 ,178 -,287 -,265 -,478* Dorință de comunicare -,140 ,043 -,195 ,073 -,123 -,245 Dorință
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
409* Afecțiune -,378* ,213 ,178 -,287 -,265 -,478* Dorință de comunicare -,140 ,043 -,195 ,073 -,123 -,245 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. ,132 -,056 -,123 ,089 -,065 -,152 5.3.3 Relația dintre starea de sănătate și conduita copilului Asociind conduita copilului cu prezența diferitelor categorii de tulburări, constatăm faptul că, prezența tulburărilor de comportament se asociază semnificativ negativ cu conduita față de mama adoptivă, în special cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
213 ,178 -,287 -,265 -,478* Dorință de comunicare -,140 ,043 -,195 ,073 -,123 -,245 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. ,132 -,056 -,123 ,089 -,065 -,152 5.3.3 Relația dintre starea de sănătate și conduita copilului Asociind conduita copilului cu prezența diferitelor categorii de tulburări, constatăm faptul că, prezența tulburărilor de comportament se asociază semnificativ negativ cu conduita față de mama adoptivă, în special cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu dvs. ,132 -,056 -,123 ,089 -,065 -,152 5.3.3 Relația dintre starea de sănătate și conduita copilului Asociind conduita copilului cu prezența diferitelor categorii de tulburări, constatăm faptul că, prezența tulburărilor de comportament se asociază semnificativ negativ cu conduita față de mama adoptivă, în special cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
faptul că, prezența tulburărilor de comportament se asociază semnificativ negativ cu conduita față de mama adoptivă, în special cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale Dezvoltarea cognitivă și a limbajului Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Conduita copilului raportat la mama
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale Dezvoltarea cognitivă și a limbajului Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Conduita copilului raportat la mama -,571** ,109 ,101 -,190 -,215 Încredere -,404* ,123 ,056 -,166 -,161 Respect -,446** ,047 ,133 -,195 -,022 Afecțiune -,470** ,097 ,044 -,218 -,227 Dorință de comunicare -,278 ,102 ,046 ,078 -,195 Dorință de a-și petrece
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
044 -,218 -,227 Dorință de comunicare -,278 ,102 ,046 ,078 -,195 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. -,189 ,073 ,033 ,120 -,386* Tulburările emoționale, senzoriale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]