5,553 matches
-
la aceasta. Începând din 28 ianuarie 1990, idila revoluției întregului popor dispare pentru totdeauna din discursul oficial al FSN. Ea e reluată într-un alt registru doar de forțele politice și civice care se opun Frontului și elaborează tema revoluției confiscate, parte integrantă a încrâncenatei confruntări care desparte și antagonizează pe termen foarte îndelungat nu doar clasa politică incipientă, ci și societatea în întregul ei. Scandările manifestației anti-FSN reluau temele revoluției, acum împotriva Frontului "Ole, ole, ole/ Frontul ăsta ce mai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întrerupere cea mai înaltă magistratură în stat din 22 decembrie 1989, adică de 7 ani. Mai grav decât acest sofism care alunecă pe lângă constituție, același președinte o încalcă fățiș când îi mustră atât de sever pe judecătorii care restituiseră imobile confiscate abuziv de regimul comunist în anii '50, încât Parchetul va înainta un adevărat fluviu de recursuri în anulare, făcând ca nenumărați foști proprietari să-și piardă a doua oară proprietățile (ceea ce până la urmă i-a obligat pe contribuabilii români să
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Emil Constantinescu și datorită acesteia, grupa formații politice foarte diferite: pentru a da un singur exemplu, USD susținea atât programele de reformă economică, cât și principiile integrării europene și euro-atlantice, dar refuza explicit orice măsuri reparatorii, de la restituirea proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist la Legea lustrației. UDMR promova restituirile doar în măsura în care acestea îi puteau avantaja pe maghiari (încercând, de exemplu, să urce în timp până în perioada interbelică), dar nu se grăbea să susțină lustrația, fiindcă se constituise de la bun început
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și interogatoriile sub tortură nu au dus la rezul tate mulțumitoare. Calculele efectuate pe baza condicilor vistieriei arată că ghiaurul nu și-a declarat toată averea. În baza legii jihadului, Brâncoveanu este hain, trădător, și trebuie judecat iar averea sa confiscată. Aurul ghiaurului prezintă interes de stat pentru noi și neglijența cu care se fac interogatoriile sale și ale fiului său Constantin nu trebuie tolerată. Sultanul, marele meu stăpân, întreabă cum poate fi pedepsit trădătorul după legile Coranului. Toate privirile se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sălbatice și târâți în această stare în capitala ținutului. Această nedreptate era agravată impunându-le taților acestor recruți improvizați o contribuție de 300 de piaștri pentru a asigura prima echipare și drept garanție împotriva dezertării, caz în care banii rămâneau confiscați. S-a văzut un caz în care coliba părinților a fost incendiată pentru a-i constrânge să-l găsească pe dezertor. Astăzi aceste acte de barbarie sunt aproape suprimate, dar trebuie văzut cum se procedează la recensământ, la înrolare, la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sau donatori) de vii, cumpărători (sau primitori de danii) ș.a. El, Vasile Ilucă, nu a scăpat din vedere nici interesul autorităților timpului (Evul Mediu îndeosebi) față de această avere, viile. Suprafețele nelucrate, lăsate în paragină, de exemplu, erau fără mare vorbă confiscate și oferite, celor ce voiau să le lucreze. Iar autorul nu consemnează pur și simplu, ca pe un fapt divers, o asemenea realitate. El o face cu un anume scop: să atragă luarea-aminte a autorităților timpului de azi asupra unei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
obiectivă" (tot consensuală și ea, de fapt, dar îndeplinind un consens mult mai larg, cel al unei lungi tradiții, al unei imagini asupra naturii umane, al unei complexități interioare) și să construiască ierarhii cel puțin provizoriu valabile, e aproape întotdeauna confiscată și forțată să funcționeze pervers, generând prin politici de grup valori virtuale, iluzorii, dar absolut necesare indivizilor concreți. Pentru a hrăni orgoliul acestora (care nu este altceva decât iluzia de a fi mascul dominant, chiar dacă-n realitate ești cel mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
hârtie. Putu citi: “Soldați români, indiferent de situație, aveți grijă de armamentul din dotare. La Prut vă așteaptă un ceai cald.” - Înseamnă că n-or să fie probleme la Prut. Dar:“Aveți grijă de armament? “ Sigur că da, cu caii confiscați, fără oameni, nu?! - Da, domnule sublocotenent, și cu armele călcate de tancuri! - Până la urmă, așa-i la război, mai ales cu această nenorocită de retragere pripită. Îi trecură prin fața ochilor tunurile pe care fusese obligat să le abandoneze, furgonul și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
învățământ este produsul istoriei societății cu caracteristici care se construiesc istoric și cotidian. Sunt dificultăți datorate lipsei gradinițelor și a locurilor în grădinițe problemă istorică și cotidiană, agravată în anii de după 1989 când multe clădiri în care funcționau grădinițe (clădiri confiscate, naționalizate în timpul regimului comunist) au fost retrocedate foștilor proprietari (circa 230 numai în București 474). Dacă toți părinții din România, care au copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani, ar vrea să-i înscrie la grădinițe, statul ar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pot fi puse pe seama firmelor (majorând nejustificat rata fiscalității considerată la nivelul lor), deși există și tendința unei asemenea interpretări. Un mod mai puțin realist de reprezentare a dimensiunilor fiscalității se consideră a fi numărul de „ore de viață profesională confiscate”126 prin plata obligațiilor fiscale (impozitelor). Astfel, pornind de la ciclul individual de viață al unui lucrător exprimat În „n” ore, se poate admite că pentru impozitele (obligatorii) suportate, fiecărui contribuabil i se confiscă un număr de ore de viață profesională
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nu m-am mai arătat la față de când auzisem că o luase iarăși razna. I-am dus niște cadouri, ca să-mi mai atenuez sentimentul de vinovăție: niște bunătăți la conservă șparlite de prin piețe în timpul rondului și niște reviste porcoase confiscate. Când am tras în fața casei, mi-am dat seama că tot mă simt cu musca pe căciulă. Bătrânul ședea pe verandă și sorbea hulpav dintr-o sticlă cu sirop de tuse. Într-o mână avea pistolul cu aer comprimat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
casă, toți familiares, se adunau neliniștiți în atriu; știau că viața le era distrusă. Într-adevăr, ofițerul îl anunță pe Gajus că bagajele personale aveau să-l urmeze, pe când cei din casă, familia urbana, sclavii, mobilele, proprietățile mamei sale erau confiscate și deveneau bunurile statului. Pentru ultima oară, băiatul îl văzu - și avea să-și amintească de el toată viața - pe preceptorul Zaleucos. Stătea la intrare și tremura - ochii îi erau măriți de spaimă. Gajus, care era mai înalt decât el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
plăcea de Richard Pearce și se și temea puțin de el; băiatul era aproape la fel de mare ca și Jim. Invidia rațiile japoneze suplimentare pe care i le dădea mama lui. În afară de mîncare, familia Pearce avea o mică bibliotecă de cărți confiscate pe care o păzea cu stoicism. — E o legătură de sînge, explică Jim, plin de importanță. De drept, broaștele țestoase aparțineau mării, rîului liber care se vedea la un kilometru și jumătate la vest de lagăr, acel afluent mare al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
a lungul căreia gonesc funigei de platină. La dreapta, cerul violet, fără game, pare o ficțiune, așa cum e lăsat, ca un fond ultramarin în filigrama de argint a brazilor eșalonați pe un singur front rărit. Și deodată îmi simt dorința confiscată, împreună cu durerea aceea, ca de dinte găunos. A rămas undeva, departe, și chinul și Gloria”. O clipă mai târziu, Ferdinand Sinidis își prezentă toate scuzele, mărturisind că visase cu ochii deschiși. „Țineam să spun cu totul altceva”, făcu el oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să se liniștească altă nebunie, în clipe cînd bărbatul ei pentru prima oară n-a vrut să se amestece și să-i sprijine în nici un fel familia, care, chipurile, ar fi deținut averi prea mari, pe seama altora, încât toate trebuiau confiscate, dimpotrivă, dezicându-se de ei, declarând în mod repetat că n-a avut nicicând de-a face cu ei, burjuii, ca și cum aceștia ar fi făcut vreun rău că se purtaseră înainte de război cum se purtaseră toți în jur, adică munciseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
1930 mai mult în opoziție, ziarul a făcut răsunătoare campanii de presă, de pildă pentru țărăniști, iar din 1929 pentru întoarcerea lui Carol al II-lea la tronul țării. Datorită campaniilor sale din anii 1928-1930, ziarul a fost adesea cenzurat, confiscat sau suspendat, ca incomod. În iunie 1930 însă, odată cu întoarcerea lui Carol al II-lea, Cuvîntul a devenit ziarul regelui, "oficiosul misticismului monarhic", cum observa Grigore Gafencu. Ca unul care luptase pentru rege cu abilitate și cu anumite riscuri, Nae
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
un concesionar străin și statul nostru. E vorba de un d. Ward, căruia i s-a confiscat legal o sumă de 300000 de franci acum vro câțiva ani - pare-se sub guvernul reacționarilor - și care astăzi își va recăpăta garanția confiscată, pe motiv de echitate. Din rândurile pe cari le reproducem mai jos după "Binele public" se va vedea ce însemnează acest cuvînt: echitate. Sânt interese străine în joc, o putere străină se face apărătoarea acestor interese, și guvernul național-liberal cată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
uitam cu scârbă și ironie; „aveam valoare“, pluteam deasupra lor, și asta conta. Și unii, și alții îmi întăreau dorința de-a merge la bibliotecă și a citi cărțile lui Monciu-Sudinski, atâtea câte se mai găseau după ce fuseseră arse sau confiscate. Parcă era altfel decât în poeziile cu mistreți și căprioare din manualele cu poza rumenă a lui Ceașcă. Știam și ce mă așteaptă. Nu pupasem în fund și nu mi-era rușine să mă uit în oglindă; carnetul UTC venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Doru, modificasem ușor versul trei: „Sorcova, vesela/ Să trăiți, să-mbătrâniți/Și la anul să muriți!“ Mă alesesem, bineînțeles, cu-o papară de la bunicu’ Vitalian și cu interdicția de-a mai sorcovi vreodată pe cineva. Sorcova îmi fusese și ea confiscată și dusă departe, la țară. De fapt, accelerarea era corectă, bergsoniană, rezumatul făcea transportul unei vieți, de la un cap la altul. Până și instrumentul cu care îl bușeai pe umeri și pe spate pe împricinat, cât îți debitai poezioara, aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
anvelopă, să n-o miște nimeni din loc cât sunt plecați. Tradiția se păstrează din tată în fiu, într-o ceremonie solemnă, care îi avertizează pe imprudenți să nu se-apropie. Încălcarea ei echivalează cu un dezastru: anvelopa tăiată, ventilele confiscate, afișele lipite cu prenadez de geamuri, capota stropită cu lichid de frână, portierele zgâriate cu cheia sau, încă mai umilitor, parbrizul împroșcat cu bulion sau ulei încins de la etaj. (Personal, am optat pentru un amestec de oțet, apă și ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
2000), acaparată de figuri provenite din eșalonul secund al Partidului Comunist Român care au reușit remarcabila dublă performanță de a amortiza radicalitatea revendicărilor revoluționare și de a se afirma ca lideri legitimi ai mișcării. În aceste condiții ale unei "revoluții confiscate" de către comuniștii revizioniști, care prin această manevră și-au asigurat controlul asupra vieții politice românești în perioada postcomunistă, nici nu e de mirare că între momentul schimbării de regim (decembrie 1989) și momentul condamnării oficiale a comunismului (18 decembrie 2006
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
văzut destule cazuri, când omul are beregata tăiată, dar încă mai speră sau fuge sau imploră îndurarea. Pe când aici, toată această ultimă speranță, cu care ți-ar fi de zece ori mai ușor să mori, îți e în mod sigur confiscată; e vorba de o sentință și certitudinea faptului că sigur n-o vei putea evita te chinuie îngrozitor și nu există nimic pe lume mai teribil decât acest chin. În timpul unei bătălii, pune-l pe un soldat în dreptul tunului, trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naționale ale acestei țări; jidanii 'i vor forma și partidul roșu din Moldova care la urma urmelor nu se poate compune numai din fizionomii confiscate ale poliției secrete. [25 iulie 1881] ["LA ARTICOLUL NOSTRU... La articolul nostru Creditul Mobiliar și presa capitalei "Războiul"-Weiss răspunde: Deși noi n-am combătut până acum aceste întreprinderi noi, fiind din numărul acelora cari au anunțat înființarea numitelor instituțiuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au în realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă de hotel, mai rău... o firmă de speluncă pentru mutrele confiscate a lepădăturilor tuturor țărilor. Și încai daca țara aceasta ar fi stăpânită de un neam istoric, cinstit, având spirit de adevăr și natură cât de cât omenească - treacă - meargă. Dar stăpânită de gunoaiele omenirii? De tot ce-a fost sordid
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
volumul Transparență cu Pietà (1997), sunt reprezentative pentru întreaga creație a autorului. SCRIERI: Căile șoimului, pref. Constantin Ciopraga, București, 1990; Cearcăn, București, 1991; Abisul mâinilor, Iași, 1994; Coloana oficială, București, 1994; Zidul din turn, postfață Alexandru Paleologu, Iași, 1996; Peisaj confiscat, Timișoara, 1997; Transparență cu Pietà, București, 1997; Capodopera cinematografică, București, 1999; Crinul regal, București, 1999; Zilele fluxului, Ploiești, 2000; Intervalul răbdării, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Lucian Alexiu, Liniștitele zile ale poeziei, O, 1990, 38; Constantin Crișan, Între metatext și orfism
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]