1,079 matches
-
0,66 SO socializare 0,65 SC autocontrol 0,44 Factorul reprezintă „potențialul de conducere în mediul militar”. Sigur că responsabilitatea (RE), potențialul managerial (MP) sunt variabile ce concură la succesul conducerii și în alte organizații, însă aici realizarea prin conformism (AC), prin raportarea la un sistem de norme foarte precis - și, de ce să nu recunoaștem, destul de rigid - este absolut necesară. Astfel se explică și prezența variabilelor orientarea către muncă (WO) și socializare (SO) care, în contextul factorului analizat, ilustrează un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cerințele comunității, și simțindu-se neîndreptățită atunci când i se cere să facă un sacrificiu de confort, sau de efort propriu în beneficiul altora. Este firesc ca în aceste condiții de egocentrism psihologic, de egoism, „integrarea” să evolueze lent, de la un conformism bazat pe deprinderi, spre un proces conștient de înțelegere a necesității realizării unor compromisuri, sau de armonizare a unor interese, pentru asgurarea conviețuirii sociale. Ne propunem să urmărim, în continuare, tocmai modul în care unele modificări (mai precis, insuficiențe sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
impun în mod necesar și un mod particular, specific, de trăire de către copii a „sentimentului de culpabilitate” în fiecare din aceste etape. Astfel, în prima etapă, în care norma apare ca exterioară și coercitivă, iar copilului îi este caracteristic un conformism profund (întreținut de respectul și dependența sa de adult), sentimentul de culpabilitate apărut, la un moment dat, capătă semnificație mai simplă a abaterii de la respectul datorat adulților (respectiv părinților sau educatorilor), și nu ca o abatere propriu-zisă de la „normă”. În
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dinspre o situare etnică și mai ales supraetnică, așa cum se Întâmplă În cazul lumii sovietice, centrată pe lupta de clasă, pe promovarea ateismului și pe colectivismul forțat, cât și dinspre o societate ale cărei valori etice sunt cultivarea fricii, delațiunea, conformismul, minciuna, falsul, duplicitatea. În profunzime, confruntarea este de ordin politic, etic, cultural, religios, marcată În istoria României de momente sau evenimente Încă puțin cunoscute. Toate aceste valențe ale confruntării Își găsesc corespondent În motivațiile sau cauzele rezistenței anticomuniste din România
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în timp ce alocentricii din societățile colectiviste aderă în totalitate la normele de grup. Valorile personale ale locuitorilor din societățile individualiste tind să fie stimularea, hedonismul, puterea, realizările și autodeterminarea, în timp ce valorile personale ale locuitorilor din societățile colectiviste tind să fie tradiția, conformismul, bunăvoința; valori comune persoanelor din ambele tipuri de culturi sunt securitatea, universalismul și spiritualitatea. În societățile individualiste oamenii se percep, se autosituează mai degrabă ca independenți, unici, conduși de propria voință și de scopuri personale, în timp ce în societățile colectiviste aceștia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
zâmbind): - Aștept să mă sunați. (adaptat după Scollon, Scollon, 1995) Mărcile textuale ale gradului diferit de deschidere comunicativă a celor doi interlocutori sunt: formulele de adresare (numele mic) și abordarea directă a interlocutorului vs exprimarea protocolară, formală; inițiativa verbală vs conformismul verbal și tendința spre închidere a conversației. În funcție de conceptualizarea culturală a relațiilor cu interlocutorii, indivizii se angajează în mod diferit în gestionarea temei. S-a observat, de pildă, că în cadrul procesului educațional, studenții americani își asumă un rol activ și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cuvânt, prin diverse elemente paraverbale (înălțime, debit verbal, râs). Specificul cultural determină atitudinile comunicative ale membrilor culturii. De pildă, preocuparea pentru armonia de grup din culturile colectiviste se repercutează asupra comunicării astfel: atitudine rigidă, creativitate reținută, lipsă de complexitate cognitivă, conformism și conformitate cu normele de comunicare, incapacitate autopercepută de a influența cursul evenimentelor, grad redus de asertivitate și argumentativitate; în același timp, în plan emoțional se constată stabilitate emoțională în plan personal, familial și social. La polul opus, preocuparea pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare contextuală, ideile sunt exprimate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de grup, în confirmarea poziției sociale prealocate pe care o are fiecare membru al societății, în reiterarea tradiției în relațiile ingroup și intergrup. În timp ce culturile occidentale valorizează originalitatea, sinceritatea ca expresie a propriilor opinii, argumentativitatea și asertivitatea, culturile orientale valorizează conformismul, șablonul, proverbul, subordonarea opiniei individuale viziunii de viață a grupului. Dacă în culturile occidentale cuvântul primează în raport cu elementele nonverbale, care ocupă un loc secundar, în culturile orientale elementele nonverbale și cunoștințele implicite împărtășite cultural joacă un rol decisiv în comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
petrecea. Prezența în aceste spații era forma de participare la viața comunității. Colectivitatea îl sancționează pe cel care „lucrează de capul lui” și cu care „nu te poți înțelege”. Modul de manifestare în cadrul colectivității a fost imitația, spiritul de turmă, conformismul, însemnând: „a merge pe calea bătută”, „a fi în rândul lumii”, „a nu ieși ca păduchele în frunte”, „a fi cum se cuvine/cum se cade”, „a nu intra în gura lumii”, „a nu fi de râsul lumii”, „a fi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
termeni generali a obiectivelor, obținerea succesului prin prevenirea erorilor, plasarea resurselor în plan secundar, adoptarea de decizii puține și pentru un număr mare de persoane, ierarhii și domenii de responsabilitate ample, precizarea rolului de arbitru al administratorului, accentuarea rolului procedurilor, conformismului, pasivității, prudenței, raportărilor periodice; • managementul se remarcă prin: formularea de obiective strategice și operaționale, căutarea condițiilor de obținere a performanțelor măsurabile, abordarea prioritară a resurselor, adoptarea deciziilor de diferite tipuri și grade de complexitate, practicarea delegării de autoritate, considerarea managerului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
profețiilor” (cazul sondajelor de opinie și al previziunilor sociale care au tendința, aparent inexplicabilă, de a se autorealiza, prin dirijarea eforturilor în direcția propusă sau sugerată de ele). • bariere personal-emoționale: - obișnuința (preferința pentru situațiile devenite deja familiare); - capriciul, dependența și conformismul față de opiniile grupului, ale colegilor și superiorilor; - autoritarismul și dogmatismul - evidente la persoanele care nu acceptă schimbările venite din exterior decât dacă sunt propuse sau susținute de superiori; - teama de risc și incapacitatea de a tolera ambiguitatea - mulți dintre noi
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
virtual al transmisiilor. Ideologic, Orlan vrea să denunțe ideea de fumusețe feminină naturală, să artificializeze și să defamiliarizeze conceptul de naturalețe. Nasul artistei este remodelat după tiparul nasului Dianei (Fountainebleauă, zeița care a refuzat subordonarea în fața zeilor-bărbați. Respingerea standardelor de conformism și de armonie se continuă cu reconfigurarea ochilor după modelul Psyche (Gerômeă, simbol al nevoii de iubire și de frumusețe spirituală. În fine, buzele Europei (François Boucheră și bărbia zeiței Venus (Botticelliă sunt alese drept paradigme vizual-corporale pentru a semnifica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
restul vieții. El va recunoaște apoi, în tot restul vieții, schemele cognitive deprinse în perioada formării sale. Contextul influențează gândirea socială, o marchează, dar determină și practicile sociale. El are rol „mobilizator”, polarizează, provoacă anumite consemne- de exemplu, poate determina conformism, gândire stereotipă, naște structuri cognitive (scheme cognitive de bază) care pot fi controlate din exterior și manipulate. Istoria morală, culturală, economică, ideologică impregnează gândirea socială dominantă, practicată într-un anumit context, inclusiv practicile educative, o particularizează și o ancorează. Influența
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trebui să fie preocupată atât de învățare, cât de dezvoltarea globală, în care scop are obligația să incite indivizii în analize, construind împreună o reflexie asupra lumii și asupra lor înșiși. În felul acesta, individul adult se va detașa de conformismul teoretic care l-a marcat în prima etapă a formării, nu va mai fi influențat de modele gata livrate. Pentru Freire, educația este un act politic, un mod de a regândi o societate mai puțin perversă, discriminatorie, rasistă etc., un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
socială, după care aceasta se repartizează, într-un grup, în mod inegal și într-o manieră unilaterală. Pentru a se menține influența, se inventează mecanisme de control social, pe care promotorii le rulează în vederea fondării unor „norme afective”, generatoare de conformism. Pentru a se reduce starea de incertitudine a membrilor, se încurajează apariția conflictului - factor de evoluție socială, de inovație și recunoaștere socială. Cercetările lui Moscovici au condus la dezvoltarea cercetărilor influenței sociale și ale schimbării sociale prin norme de conformitate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
peste terfeloage, dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un palpit de suferință numai dezgust. Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări sociale s-a birocratizat pînă la autoanulare, conformismul care zăcea într-unul ieșind fatalmente al suprafață. Căutând să se sustragă unui climat irespirabil, insul și-a denaturat ființa și în el instinctul vieții e pe cale să se stingă. E, într-adevăr, un fel de moarte... O alunecare lentă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
existente în epocă. Este vorba de teza de doctorat a Mariei Pavnotescu, ce n-a putut fi publicată din varii motive, dintre care le enumăr doar pe cele de natură impersonală: lucrării i-a lipsit nota politică, de aderență la conformismul partinic al vremii, după cum mulți dintre poeții vizați au devenit între timp dizidenți sau persoane non gratae în contextul politic, și deci literar (unii au părăsit țara). Remarci ale autoarei, ca cele despre semnificația baladei ca gen literar: într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe cea a subiectului". Îi displace domnia chestionarelor și a anchetelor cu scopuri tehno-economice din sociologie. Aspiră la o gîndire care să explice invenția, creația și subiectul uman. Reflectează împreună cu Lefort și Castoriadis asupra problemelor societății, civilizației și democrației, refuză conformismele de stînga și intră în Centrul de cercetări și studii sociologice și politice, pe care îl animă Lefort și Castoriadis. În 1965 publică Introduction à une politique de l'homme (Introducere la o politică a omului). În L'Esprit du
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
conducă prin intermediul unui control asupra discursurilor (istorico-politice). Ceea ce "distruge" Foucault este modul tradițional și occidental de a mai scrie istorii, acele istorii, interesate politic, care povestesc continuu și serial, pe axa timpului, faptele memorabile ale "oamenilor mari". Acest soi de conformism și docilism intelectual a murit în propriul său miez epistemologic. Oamenii mari evident că nu pot fi în politica modernă (1800-prezent). Sau dacă sunt "mari" (Hitler, Mussolini, Stalin, Truman, Churchill etc.) nu înseamnă că ei au dezvoltat o politică pozitivă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și care apare ca urmare a dorinței oamenilor de a se compara, iar principalul criteriu de comparație este averea)? Direcția deschisă de Henri de Man a fost continuată cu mult succes de socialiști precum Erich Fromm, un puternic contestatar al conformismului și a mecanismelor psihologice de evitare a libertății 12. Ceea ce l-a propulsat cel mai puternic pe de Man a fost însă contribuția sa la punerea bazelor teoretice ale programelor intervenționiste de tip Welfare State. "Planul Muncii", adoptat în Belgia
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
seamă, le-au calificat "polemici", "articole pătimașe", ignorând cu sau fără premeditare partea ideatică, teoretică, organicitatea referențială a publicisticii eminesciene, ce viza, conform convingerilor politice coerente ale redactorului de la "Timpul", epoca și întreaga țară, demersurile guvernanților liberali și, mai ales, conformismul, deraierile, oportunismul și compromisurile acestora. Prima reabilitare sau restitutio in integrum a statutului de jurnalist al poetului o datorăm lui Nicolae Georgescu, semnatar al studiului-eseu A doua viață a lui Eminescu (București, Editura Europa Nova, 1994). Rezultatul acestei cărți este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vor ba despre criticul A.I. El era măcelarul din piață! Descoperirea m-a uluit pur și simplu! Nici nu știam cum să-l abordez (îl jigneam oare, recunoscîndu-l?), ori să mă prefac că nu-l recunosc (mă va acuza de conformism?). Pe de altă parte mă simțeam complexat în fața lui, deoarece știam că este mai puternic decît mine, avînd o marfă vandabilă, "la mare preț", nu flecuștețe literar-teatrale, pe care nu dădea nimeni doi bani... Să nu mai lungesc vorba: ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
azi să-și pună pecetea, indelebil, pe edificiul social de mâine. Nu e deloc pretențios să spunem că aceasta ar trebui să fie nota specifică a oricărui nou proiect de rezonanță socială. Cei care s-au complăcut în obediență și conformism trebuie să ia aminte la semnalul cuprins în gestul de la 22 decembrie. Să fie acest Crăciun îndelung așteptat și totuși sosit parcă fără veste momentul unui profound, sobru, purificator examen de conștiință pentru noi toți, acel examen pe care scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
suportat Dumnezeu atâtea invective? Trebuie să-l fi iubit pe acest fiu neascultător, pe acest "copil-problemă", spune Patrice Bollon. Cioran acuză ortodoxia de lipsă de mesianism: l-a ajutat să tălmăcească "învățăturile lui Isus", dar nu l-a "deturnat din conformismul viețuirii în concret", mai mult, "a însoțit turmă". Nu este grav a nu crede în Dumnezeu, dar este foarte grav a nu te preocupă de existență lui. Nu poți trece indiferent pe langă Dumnezeu, spune Cioran. O altă negație a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]