15,099 matches
-
care urmează, ale unor cărți de debut, a descoperit că discernămîntul nu este nici chiar în ancheta Vetrei însușirea cea mai remarcabilă. Titlul editorialului conține nuanța exactă. Dezavantajul situației constă în aceea că debuturile din ziua de azi nu mai consacră. "Revistele îi publică, dar nu îi bagă în seamă, își continuă dl Cistelecan operația sa fără anestezie. Politica bătrînilor față de cei ce vin e inspirată dintr-un dicton clasic al politicii românești: lasă-i să fiarbă în suc propriu!" Dincolo de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
miște nestingherită într-un cîmp cultural extrem de vast, stabilind necontenit paralele și analogii și mai cu seamă îi îngăduie să identifice în fenomenul tragic o constantă a spiritului uman. Revenind la analiza Cărții lui Iov, căreia Mircea Ciobanu i-a consacrat, de asemenea, pagini de profundă și înfrigurată meditație, trebuie să remarcăm că Ileana Mălăncioiu insistă încă o dată asupra faptului că în sistemul de valori al eroului tragic viața, existența cu tot ceea ce presupune ea, ocupă un loc esențial. Cum altfel
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
formă de lirism) vine din Hasdeu prin Pârvan, fără nici o atingere cu liberalismul de stînga al pașoptiștilor, a căror revoluție neterminată nu-i interesează cîtuși de puțin. Cu generația aceasta se rupe încă o dată firul istoric. Polaritatea căreia i-am consacrat editorialul meu de astăzi nu va mai avea multă vreme nici un sens. Sînt lirice ori critice generațiile de după al doilea război? Discuția merită un articol special.
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
vedere expresiv. În ansamblu, artiștii și-au urmărit riguros ideile formale și stilistica deja acreditată, unii, cum este cazul lui Mircea Bochiș, continuîndu-și proiectul din ediția trecută, alții, cazul lui Mircea Roman și al lui Ioan Marchiș, dezvoltînd motive deja consacrate în repertoriul lor de imagini. Djabrailov însuși, chiar dacă este mai puțin cunoscut în spațiul nostru artistic și este greu de raportat printr-o singură lucrare la o anumită zonă stilistico-formală, prin piesa de la Cărbunari se înscrie firesc în datele simpozionului
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
a cuprins, de asemenea, un extins cuvânt al artistului. Concertul s-a bucurat de participarea violoncelistei engleze Catherine Marie Tunnell, de asemenea de aceea a pianistei Dana Ciocârlie, actualmente stabilită la Paris. Numărul pe luna iunie al aceleiași reviste îi consacra compozitorului Horațiu Rădulescu trei pagini generoase, o convorbire amplă; erau cuprinse extrase din partituri agrementate de o grafie multicoloră, geometrică, sugestivă, era prezentată discografia completă, principalele creații, succesiunea momentelor operei componistice începând cu acel impresionant Taaroa, op. 7, pentru orchestră
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
21 și Nietzsche Un sextuplu număr pe ianuarie-iunie 2001 inaugurează o nouă-veche publicație: Secolul 20 devine Secolul 21. Un cuvînt editorial al directorului publicației ne informează cu privire la necesara metamorfoză din titlu, dar și cu continuitățile inevitabile. Numărul cu pricina este consacrat lui Nietzsche. Patru sute de pagini excepționale evocă, într-un fel ori altul, personalitatea și moștenirea filosofului german din secolul XIX care a influențat într-o mare măsură gîndirea secolului XX. La originea numărului de revistă a stat Colocviul internațional Nietzsche
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
cînd își încheie Hodoș cartea, el nu publicase nici un volum. Deși deosebește trei epoci în istoria literaturii noastre - slavă, de pe la 1500 la 1700, grecească, de la 1700 la 1830, și națională, de la 1830 încoace - autorul nu urmează numaidecît această împărțire. El consacră un capitol Literaturii poporane, pe care o divide, în felul lui Gaster, în nescrisă (lirica, epica și celelalte) și scrisă (așa numitele cărți poporane, cum ar fi Alexandria și restul, dar și cîntecele de stea, colindele și Irozii) și un
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
Shoes (And What Happened Afterwards), Editura Black Sparrow Press Santa Rosa, 2001, ar merita, în mod special, să fie oferită și cititorului român. În primul rând, poate, pentru cele douăzeci și opt de capitole ale primei secțiuni, pe care Andrei Codrescu le consacră peripețiilor debutului, "evocând" atmosfera sufocantă a unui Sibiu înmlăștinat cultural în realitatea anilor șaizeci, percepută în dimensiuni grotești de tânărul care a refuzat să-și sacrifice identitatea etnică și spirituală pentru a se înseria unei literaturi încarcerată în dogme. Apoi
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
Nicolae Manolescu Johnny este unul singur. Este unic și incomparabil. La împlinirea vîrstei de 70 de ani, România literară îi consacră lui Johnny Răducanu, maestrul jazzului românesc, două pagini la care colaborează cîteva personalități culturale, muzicieni, artiști. în ce mă privește, nu mă voi pronunța asupra muzicianului, deopotrivă compozitor și interpret. Cel mai afon dintre prietenii lui fiind eu, aș prefera
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
de ani de la moarte, și la 23 mai, 130 de ani de la naștere. Mai multe articole îl evocă pe criticul ieșean al ,,Vieții românești", uitat, pe nedrept, de mai toate publicațiile culturale. Cenaclul de Luni Mozaicul de la Craiova (nr. 9-10) consacră un spațiu amplu dezbaterii ideii de generație. Puncte de vedere interesante, diverse, contradictorii. Bună inițiativă a redacției: generația este un concept care părea perimat, la un moment dat, ca și periodizarea ori altele, dar pe care postmodernismul le readuce în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
probabil de moștenirea spirituală dostoievskiană preluată de scriitorul emigrant. În același timp e o carte "anacronică". După ce în America se consumase mișcarea Beat, după ce Pynchon publicase V, în 1963, și Barth publicase Giles Goat Boy, tot în 1966, după ce Nabokov consacră în Lolita (1958) o formulă romanescă nouă, Bernard Malamud scrie totuși un roman în care condiția evreului, îndelung tratată și înainte, apare aici într-o formulă narativă aproape naturalistă. Este un caz de anacronism asemănător lui Bellow, cu care împarte
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
Mircea Mihăieș În nr. 44 din 2001, am publicat, după The New York Review of Books, un amplu text consacrat României de către filosoful politic american Tony Judt. L-am însoțit de un comentariu editorial. Textul a stîrnit vii polemici în presa românească. Aproape n-a existat periodic cultural ori cotidian care să nu se fi înscris în replică. Tony Judt
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
părți există acest obicei. În anii '50, în suplimentul lui New Yorker, se publica, lunar, un roman. Onorariul îi permitea autorului - debutant, tînăr și promițător - să stea un an acasă și să scrie încă un roman, care de obicei îl consacra. Truman Capote și alții s-au bucurat de această șansă. Tot experiența altora ne învață ce să facem. O altă soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
și un concert, iar TVR se poate lăuda că a preluat aniversarea fie și la ore tîrzii cînd somnul națiunii naște de obicei diverși monștri pornografici. România literară îi urează marelui muzician, incomparabilului Johnny, La mulți ani! și-i va consacra, după cum merită, cîteva pagini în numărul viitor.
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
celor care încă n-au citit romanul lui Bulgakov. Misiunea recenzentului nu este însă una atît de ușoară pe cît s-ar părea la prima vedere. În primul rînd pentru că despre o carte atît de cunoscută, căreia i s-au consacrat zeci de studii și exegeze, pare inutil să emiți opinii critice; cu atît mai mult cu cît poate fi expediată, foarte comod, prin formula (devenită clișeu) "cartea nu mai are nevoie de nici o prezentare". Însă deși au curs multe valuri
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
tranșante, alții constituie materialul de manevră al noilor proiecte oficiale, în vreme ce o categorie mai restrînsă, dar foarte puternic motivată moral și estetic, descoperă spațiul experimental și îmbină, distribuind accentele în așa fel încît echilibrul să rămînă stabil, recuzita și limbajele consacrate cu cele nonconformiste și neconvenționale. în cîteva cazuri notorii, aceiași artiști acoperă simultan, într-o impresionantă demonstrație a duplicității, a procopianismului (de la Procopius din Cezareea) infatigabil, atît somațiile conformismului propagandistic, cît și exigențele înalte ale unei vivacități estetice cu totul
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
drept "Babilonul României". De fapt, Drăgușanu este un Filimon ardelean. Pe cînd Bolintineanu călător e, și el, mereu plat, dînd prevalență istoricului locului, decît evocării sale. Prin amplele citate la care apelează, este, totuși, un scriitor romantic. Un larg capitol consacră Vianu prozatorilor Junimii, acordînd locul dintîi chiar lui Titu Maiorescu. Rețin observația că Beția de cuvinte este forma epigonică și degenerată a retoricii, utilizînd, în exemplele citate, la procedeul amplificării, punctul principal în tehnica stilistică a retoricii. Lui i se
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Jazz Forum) mi-a trimis prin e-mail o splendidă rememorare a felului cum îl cunoscusem noi pe maestru. Precis o voi utiliza în viitoarele mele sinteze despre evoluția muzicii-simbol a secolului abia încheiat. Merită elogii inițiativa României literare de a consacra un spațiu special acestei sărbători a jazzului românesc (altminteri, presa noastră culturală își menține inapetența față de manifestări artistice de maximă creativitate și "sincronism" cu evoluțiile la vârf pe plan mondial: jazzul și coregrafia). Dacă libertatea câștigată după 1989 n-a
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică mai multe scrisori de la Jeni Acterian către autoarea romanului Iarna Fimbul Scrisorile datează de la sfîrșitul anilor '30 ai secolului 20. În Ateneu, Alina Nițu îi consacră scriitoarei o întreagă pagină de revistă, informată și înțelegătoare. Alice Botez a fost o prozatoare și o personalitate originală în lumea literară românească din deceniile 8 și 9 ale secolului trecut. Ignorată aproape cu totul de la o vreme, beneficiază, iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
nu știe cine este autoarea studiului din Ateneu și de unde și-a procurat ea atîtea informații - unele personale! - despre Alice Botez. N-a putut lăsa să treacă, fără un cuvînt de laudă, contribuția Alinei Nițu. * Revista 22 (20-26 nov.) își consacră suplimentul lunar unei dezbateri pe tema Mass-media și democrația în țările în tranziție. Cel mai interesant lucru este, într-o dezbatere care adună numeroase contribuții valoroase, ancheta făcută de Societatea Academică din România în colaborare cu Open Society Institute din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
o specie pe cale de dispariție - a persoanelor avînd astfel de preocupări. Era singurul reprezentant dintr-o specie inventată de el și care se cheamă Z. Ornea. * Dacă ne înșelăm, ne cerem scuze, dar singurul politician care s-a învrednicit să consacre un memento lui Z. Ornea a fost Petre Roman. Probabil că imensa majoritate a politicienilor români n-a auzit de Z. Ornea, deși cărțile sale ar trebui să facă parte din bibliografia oricărui politician care se respectă, ca să afle de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
cel Habsburgic, Cadrilaterul n-a devenit parte a României după 1920, ci după 1913 ș.a.m.d. În schimb nici una din informațiile esențiale din eseu nu este însă infirmată. Surprinde (oare chiar surprinde?) absența oricărei referiri la capitolul foarte amplu consacrat de Judt problemei evreiești din România și atitudinii intelectualității românești față de ea. Uneori dl Iorgulescu traduce în mod tendențios pasajele pe care le contestă. Tony Judt vorbește de pildă despre C.V. Tudor ca despre unul din foștii zelatori ai lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
Dumnezeu din toată dragostea Numelui Său”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Imn Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu, Condac I și V, În vol. Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 24, 36 footnote>. Maica Domnului s-a consacrat de la Început lui Dumnezeu pe care nu-L vedea și Căruia Îi vorbea numai În rugăciune, se consacrase unui templu pământesc și trecător, templul din Ierusalim, apoi se va consacra Dumnezeului Întrupat, Fiului lui Dumnezeu devenit și Fiul ei. Ea
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
de Dumnezeu, Condac I și V, În vol. Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 24, 36 footnote>. Maica Domnului s-a consacrat de la Început lui Dumnezeu pe care nu-L vedea și Căruia Îi vorbea numai În rugăciune, se consacrase unui templu pământesc și trecător, templul din Ierusalim, apoi se va consacra Dumnezeului Întrupat, Fiului lui Dumnezeu devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul Înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
București, 1999, p. 24, 36 footnote>. Maica Domnului s-a consacrat de la Început lui Dumnezeu pe care nu-L vedea și Căruia Îi vorbea numai În rugăciune, se consacrase unui templu pământesc și trecător, templul din Ierusalim, apoi se va consacra Dumnezeului Întrupat, Fiului lui Dumnezeu devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul Înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit așa de mult ca ea. Ea a fost pentru toți
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]