2,322 matches
-
iar, pe de altă parte, acela de a fi subliniat importanța exercitării unui asemenea drept în contextul unei societăți democratice și al unui stat de drept. Așa cum s-a subliniat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, simpla sa consacrare legală, chiar și la nivelul suprem, prin Constituție, nu este de natură a asigura și o eficacitate reală a acestuia, atât timp cât, în practică, exercitarea sa întâmpină obstacole. Accesul la justiție trebuie să fie asigurat, în consecință, în mod
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
iar, pe de altă parte, acela de a fi subliniat importanța exercitării unui asemenea drept în contextul unei societăți democratice și al unui stat de drept. Așa cum s-a subliniat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, simpla sa consacrare legală, chiar și la nivelul suprem, prin Constituție, nu este de natură a asigura și o eficacitate reală a acestuia, atât timp cât, în practică, exercitarea sa întâmpină obstacole. Accesul la justiție trebuie să fie asigurat, în consecință, în mod
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fiind, în realitate, un act de conservare sau de administrare, și nu de dispoziție, întrucât acesta va răspunde numai intra vires hereditatis, neexistând pericolul de a i se produce vreun prejudiciu patrimonial. ... 102. În combaterea acestei interpretări se invocă și consacrarea acceptării moștenirii, ca un drept absolut de a alege, potrivit art. 1.106 din Codul civil. Alegerea presupune a avea reprezentarea faptelor și consecințelor acestora, la care se adaugă caracterul de act juridic unilateral și irevocabil al acceptării moștenirii, precum și
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
28 iulie 2020, paragrafele 36-40, Curtea a reținut că nu are competența de a controla modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor inițiative legislative. Expunerea de motive și, cu atât mai puțin, modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Curtea a reținut că expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce doar la facilitarea
DECIZIA nr. 751 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291077]
-
sa dreptul la viață privată, ci pe obligația negativă ce revine statului în contextul art. 8 din Convenție, aceea de a se abține a exercita ingerințe arbitrare, dat fiind că, astfel cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant, consacrarea dreptului la respectarea vieții private și familiale urmărește apărarea individului împotriva oricărei ingerințe arbitrare a puterii publice (Hotărârea din 13 iunie 1979 din Cauza Marckx contra Belgiei, paragraful 31). ... 107. Pe de altă parte, trebuie să se țină cont și
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
ilicit sau neloial este considerat admisibil, în situațiile de excepție în care se pun în balanță drepturi fundamentale ale părților cu interese contrare. ... 177. Astfel, în Franța, o decizie recentă a Curții de Casație a marcat un reviriment jurisprudențial prin consacrarea unui drept la probă autonom, care justifică administrarea unei probe obținute în mod neloial. ... 178. În anul 2011, Curtea de Casație consacrase principiul loialității administrării probelor^6, care presupunea că este inadmisibilă utilizarea unei probe obținute fără înștiințarea persoanei sau ca
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
35. Legea nr. 52/2020 încalcă cerințele liberului acces la justiție și ale procesului echitabil, prezumând ca fiind absolut intervenită impreviziunea independent de situația concretă a executării contractului în discuție, suprimând așadar controlul judecătoresc asupra aplicării unei instituții eminamente judiciare. Prin consacrarea dreptului discreționar al debitorului de a modifica întinderea obligațiilor asumate prin contracte deja executate, precum și modalitatea concretă de executare a acestora, Legea nr. 52/2020 încalcă dreptul de proprietate al creditorilor, dreptul la profit și dreptul la menținerea status-quo-ului
DECIZIA nr. 67 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282272]
-
ceea ce privește posibilitatea Guvernului de a suspenda ori de a lipsi de efecte dispozițiile unei legi, instanța arată că nu se identifică o interdicție în sfera puterii executive de a reglementa cu privire la drepturi care nu au o consacrare constituțională. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8
DECIZIA nr. 48 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284116]
-
incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. Aceste tipuri de indemnizații cu caracter reparatoriu nu au consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283449]
-
către legiuitor în procesul de modificare a Legii nr. 1/2011. ... 8. Astfel, prin această decizie, Curtea Constituțională a statuat că principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție și suport legal [art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004]. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate. Cele normative pot
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
decât tot un act cu caracter administrativ. ... 26. De asemenea, Curtea a observat că prevederile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, constituie consacrarea legislativă a principiului revocabilității actelor administrative, conținând norme de procedură ce instituie calea prin intermediul căreia pot fi supuse controlului de legalitate, la cererea autorității emitente, actele administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
dispusă numai de instanța judecătorească competentă prin introducerea unei acțiuni în termen de un an de la data emiterii actului. Principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție și suport legal în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Jurisprudența a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate, cele normative oricând, iar cele individuale cu unele
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
instanță judecătorească. Indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, și nu de instituția emitentă, tocmai pentru că ele nu mai pot fi revocate. ... 32. Dacă principiul revocabilității actelor administrative are o consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție, excepțiile de la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii constituționale. ... 33. În acest sens, Curtea a reținut că art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
reținut că indemnizațiile «restante» ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un «bun» în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
normei de drept este cea mai adecvată. ... 77. Aceasta întrucât interpretarea și aplicarea legii, în circumstanțele specifice fiecărei cauze, sunt competențe care aparțin instanței de judecată învestite și reprezintă o obligație ridicată la rang de principiu fundamental, ce își găsește consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în acest sens sunt, spre exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 6 din 20 ianuarie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
garantarea universală a dreptului de a se căsători și de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură culturală, istorică și morală specific românești. De asemenea, pe de altă parte, scopul inițiativei legislative este reprezentat și de consacrarea în Constituția României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacții, prin modificarea art. 45 și 137 din legea fundamentală, având în vedere caracterul esențial al protejării libertății individuale în cadrul tranzacțiilor financiare. În contextul evoluției digitale și al
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
a drepturilor omului. Atât Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și Convenția europeană a drepturilor omului utilizează în mod intenționat noțiunea de „bărbat și femeie“, iar nu cu cea de „soți“, în ceea ce privește recunoașterea dreptului la căsătorie și consacrarea dreptului de a întemeia o familie. Așadar, este necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituția României, atât pentru a evita interpretările contradictorii, cât și pentru a recunoaște în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie prin
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
existența normelor sociale este necesară în vederea adoptării unor reglementări legale. Astfel, legile trebuie să țină seama de acea normă socială, regulă și acel standard de comportament care sunt împărtășite de majoritatea populației. În cazul căsătoriei, realitatea socioculturală românească impune consacrarea acestei instituții ca o uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie, întemeiată pe egalitatea de drepturi și obligații, ce are ca scop esențial întemeierea unei familii. Protejarea constituțională a familiei împotriva oricăror tentative de discreditare a instituției căsătoriei
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
societății. ^12 Protecția familiei: contribuția familiei la realizarea dreptului la un standard de viață adecvat al membrilor ei, în particular prin rolul ei în eradicarea sărăciei și o dezvoltare durabilă, A/HRC/29/L.25, sursa http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/LTD/G15/139/98/PDF/G1513998.pdf?OpenElement. Scopul inițiativei legislative este reprezentat și de consacrarea în Constituția României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacții economice. Dreptul de a efectua plăți cu numerar a fost fundamental în istoria economică a omenirii. În evoluția sa, moneda fizică a reprezentat și continuă să reprezinte libertatea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
care este înțelesul noțiunii respective, în condițiile mai sus precizate, mai ales că în cauză este vorba deopotrivă de profesioniști care aplică normele criticate, atât operatorii economici, cât și organele statului îndrituite cu aplicarea legii, (iii) această sintagmă are deja consacrare în materie fiscală, fiind interpretată în practică cu luarea în considerare a întregului cadru legislativ în materie fiscală, a contextului aplicabil, a domeniului, a naturii impozitului, a materiei supuse impozitării și a momentului constituirii bazei de impunere aferente bunului sau
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]
-
alin. (2) referitor la rolul Ministerului Public. ... 6. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că autoarea excepției critică soluția legislativă care nu prevede criteriile de specializare a procurorilor cu ocazia accederii lor în structura specializată de parchet, în ciuda consacrării distincte a acestei condiții, ceea ce contravine prevederilor constituționale invocate. Or, un astfel de viciu de neconstituționalitate ar constitui o omisiune sau o imprecizie legislativă, a cărei relevanță constituțională o poate stabili doar instanța de contencios constituțional. Susține că este
DECIZIA nr. 210 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286712]
-
a Plenului Tribunalului Suprem. Prin urmare, în cazul art. 452 din Codul de procedură civilă, nefiind vorba despre o soluție legislativă preluată dintr-o reglementare anterioară, caz în care nu ar mai fi fost una nouă, ci despre o primă consacrare în lege cu prilejul noului cod a unei norme derogatorii vizând regimul probațiunii cheltuielilor de judecată, implicând valențe noi de interpretare, nu se poate aduce obiecția unei soluții vechi și a unei practici consacrate. ... 57. De altminteri, din punct de
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
penală; în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală. Această condiție reprezintă consacrarea testului proporționalității și a caracterului gradual al măsurilor preventive. ... 11. În concluzie, inculpatul are dreptul să solicite unei instanțe înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă, nu și să obțină această înlocuire, aprecierea îndeplinirii tuturor condițiilor pentru dispunerea
DECIZIA nr. 59 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286886]
-
la garanțiile asociate procedurii de legiferare delegată, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragrafele 81-83). Avizul Consiliului Legislativ are o consacrare constituțională implicită [art. 79 alin. (1) din Constituție]. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a pronunțat două decizii de neconstituționalitate care în esență priveau nesolicitarea avizului Consiliului Legislativ în procedura de adoptare a ordonanțelor de urgență: Decizia nr. 221 din 2
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
cooperării dintre acestea excluderea oricărei tendințe, a unei posibile ierarhizări între ele; ... – esența statului de drept este respectarea hotărârilor judecătorești; practica ultimilor ani și conduita celor chemați să respecte o hotărâre judecătorească au confirmat că este nevoie și de o consacrare constituțională a acestei obligații; ... – în plan internațional, încă din anul 2004, se folosește expresia „optim și previzibil“; este mai actual și în concordanță cu realitatea legislației, cu aplicarea ei și cu disfuncționalitățile reale, respectiv volumul mare de lucru, lipsa de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]