1,459 matches
-
Român. Aurel Cosma, liderul românilor din Banat, a răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel: ""Noi, românii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspirațiile neamului nostru ne îndeamnă să urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru național."" Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o întrunire separată, alcătuiesc Consiliul Militar Național Român, având ca președinte pe dr. Aurel Cosma. Tot în ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
fost jucat de nouă ori la Teatrul din Galați și o singură dată la București, în cadrul Decadei Teatrale, după care a fost cenzurat. În spectacolul regizat de Valeriu Moisescu se auzea, la un moment dat, discursul lui Gheorghiu Dej de la Consfătuirea fruntașilor în Agricultură, care anunța finalizarea procesului de colectivizare în județul Constanța și începerea unui program pilot de colectivizare în Galați, după ce, în Vrancea, avuseseră loc revolte ale țăranilor împotriva colectivizăii. În timpul acestor revolte extrem de violente, țăranii și-au ars
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
Tighina, dându-le căruțe și alimente pentru instalare. Comunitatea armeană din Basarabia s-a revigorat, sub influența celei din Moldova, într-un an crucial pentru Rusia, 1917, când s-a produs o renaștere a etniilor, dornice de autodeterminare. După o consfătuire a reprezentanților a 20 organizații obștești din Basarabia, Vlad de Herța a propus comunității armene să-și înființeze un organism de conducere națională, care să delege un reprezentant în parlamentul preconizat, Sfatul Țării. Acest reprezentant a fost Petre Bajbeu-Melikov, administrator
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
purtat negocieri cu unii producători străini pentru realizarea unei coproducții. În ianuarie 1969, a existat o intenție de colaborare cu Henry Deutschmeister, producător de film din Franța care colaborase și la "Dacii", dar aceasta nu s-a finalizat. În timpul unei consfătuiri care a avut loc la 25 mai 1968 între conducerea Partidului Comunist Român și cineaștii din România, Sergiu Nicolaescu a afirmat că dorea să introducă în filmul "Mihai Viteazul" o scenă în care domnitorul făcea dragoste cu o femeie. Tânărul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
numai teritoriile deja ocupate de Armata Română). În seara zilei de 10 februarie 1919 Dr. Suciu împreună căpitanul Medrea și 2 secretari civili s-au instalat la Brad în pavilionul minelor de aur „Ruda 12 Apostoli”. Ca urmare a unei consfătuiri în aceeași seară, acest mic Stat Major a decis abandonarea planului inițial de a ridica populația la luptă și a decis formarea unei unități de voluntari organizată după principiile armatei regulate. Pe 11 februarie recrutările au fost astfel temporar sistate
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
de partid, a tuturor oamenilor muncii”". A doua zi, pe 7 iulie, documentul prezentat de Ceaușescu a fost publicat în oficiosul Scînteia. Pe data de 9 iulie, Secretarul General al PCR a prezentat o expunere a aceluiași document la tribuna Consfătuirii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Cele 17 propuneri din această expunere, supranumite „Tezele din iulie”, sunt considerate de specialiști drept începutul unei „mini-Revoluții Culturale”, o ofensivă neostalinistă împotriva autonomiei culturale
Epoca de Aur (România) () [Corola-website/Science/328850_a_330179]
-
în iunie 1949, sub controlul și răspunderea Ministerului Securității de Stat (KGB). Deportarea culacilor, foștilor moșieri, marilor comercianți și a familiilor lor urma să aibă loc conform listelor vizate de Sovietul Miniștrilor din RSSM, iar a celorlalte persoane - conform deciziei Consfătuirii Speciale (Osoboie Soveșcianie) a Ministerului Securității de Stat a URSS. Ministerul de Interne al URSS, (personal tov. Kruglov) era împuternicit să organizeze escortarea și transportarea deportaților din RSSM, controlul administrativ al acestora în teritoriile noi pentru a evita posibilitatea evadării
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
de forțele urmăritoare sovietice, iar „trupul” urma să se deplaseze în etape scurte, într-o relativă siguranță. În noaptea de 25/26 aprilie Hitler a emis noi ordine cu privire la acțiunile Armatelor a 9-a și a 12-a. Astfel: Ultima consfătuire a comandanților Armatei a 9-a a avut loc la ora 15:00 a zilei de 28 aprilie. După acest moment comanda centrală a pierdut orice contact cu Corpul al 5-lea și cu Corpul SS al vânătorilor de munte
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
Armatei a 9-a a avut loc la ora 15:00 a zilei de 28 aprilie. După acest moment comanda centrală a pierdut orice contact cu Corpul al 5-lea și cu Corpul SS al vânătorilor de munte. În timpul acestei consfătuiri s-a ajuns la concluzia că singura cale pe care se poate face o străpungere a încercuirii este aceea prin orașul Halbe. Sovieticii au reușit să deducă foarte ușor planul german, în vreme ce germanii nu aveau nici cea mai mică informație
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
Român. Aurel Cosma, liderul românilor din Banat, a răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel: ""Noi, românii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspirațiile neamului nostru ne îndeamnă să urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru național."" Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o întrunire separată, alcătuiesc Consiliul Militar Național Român, având ca președinte pe dr. Aurel Cosma. Tot în ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
legali. La 13 decembrie 1860, când în Austria a fost instalat guvernul centralist al lui Anton von Schmerling, au apărut noi perspective ale soluționării pozitive a problemei bucovinene. La 27 decembrie, în casa boierului Iordachi Vasilco, a avut loc o consfătuire a reprezentanților orașului Cernăuți și a boierimii bucovinene în vederea alcătuirii unui nou memoriu al Bucovinei. Baronul a fost membru al Parlamentului Imperial austriac până în 1861. Cu înființarea Camerei Superioare a imperiului austriac la 18 aprilie 1861, a fost numit membru
Iordachi Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330932_a_332261]
-
a Patriarhiei Române (1968-1983), pentru un timp membru cleric al Adunării Eparhiale și al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și membru în Comitetul tehnic al Institutului Biblic și de Misiune. A participat la întruniri ecumeniste peste hotare (mai ales la consfătuirile de la Chambesy în legătură cu data serbării Sfintelor Paști), susținând conferințe în Austria, Franța, Germania, Anglia. Prof. dr. Ene Braniște a trecut la cele veșnice la data de 18 martie 1984 în orașul București, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu. De asemenea, prof.
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
de Educație Națională. A fost zeci de ani a fost deputat în Congresul Național bisericesc din Sibiu, membru în Consistoriul Diecezan din Arad și în Sinodul protopopesc din Timișoara. Împreună cu primarul Timișoarei, Stan Vidrighin, la 27 martie 1921 a organizat consfătuirea privind înființarea Parohiei Ortodoxe Române din Cetate. A fost cetățean de onoare al Timișoarei și membru de onoare al PNȚ. La 12 noiembrie 1929 un comitet de inițiativă a hotărât ridicarea unui monument în onoarea sa (cod TM-III-m-B-06308), cu un
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
adunare națională la Blaj, cu scopul "„de a se face pașii necesari în cauza națională”". La 1 aprilie 1848, Iancu, alături de alți tineri români printre care Alexandru Papiu-Ilarian, Samuil Poruțiu și Florian Micaș, a sosit la Blaj, luând parte la consfătuirea politică. De la Blaj, Avram Iancu a plecat în munți, la moții săi, unde a ajuns la 6 aprilie. La această dată s-a desfășurat adunarea românilor de la Câmpeni, iar în zilele următoare a luat parte la întrunirile convocate de Simion
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
a trece podurile, confiscarea tuturor ambarcațiunilor cu care se puteau trece râurile, etc. Întrunirea românilor din duminica Tomii s-a ținut deci fără aprobarea guvernatorului Transilvaniei. Fruntașii români au căutat să formuleze revendicările românești și au discutat programul adunării naționale. Consfătuirile au fost prezidate de Simion Bărnuțiu, cu care Iancu s-a înțeles foarte bine.. La Adunarea Națională de la Blaj din 30 aprilie 1848, Avram Iancu a participat, alături de Ioan Buteanu, în fruntea a 2.000 moți, fiind primit cu entuziasm
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
decis trimiterea a două delegații românești, una la Viena, pentru a prezenta împăratului doleanțele românilor, iar alta la Cluj, pentru a le prezenta Dietei Transilvaniei. La sfârșitul lunii mai 1848, Iancu, alături de fruntașii români din Munții Apuseni, au ținut o consfătuire la Câmpeni, pentru a decide atitudinea de urmat în privința iobăgiei, care încă nu fusese ștearsă legal. Iancu a susținut îndeplinirea sarcinilor iobăgești până la clarificarea legală a situației și doar dacă nu se va rezolva legal, să încerce să își obțină
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
sunt reproduse „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu, portretul autorului, și este prezentat istoricul acțiunilor care au contribuit la legiferarea „Zilei Limbii Române”, pe care Îl vom reproduce În Întregime: „1997, 26-29 septembrie Are loc la Bușteni prima Consfătuire Națională a Intelectualilor de la sate. În invitația adresată președintelui României În excercițiu atunci este menționată și această inițiativă printre scopurile Consfătuirii. Domnul Emil Constantinescu În mesajul transmis Consfătuirii prin consilieri prezidențiali subliniază și această idee. 2004, aprilie Are loc la
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
legiferarea „Zilei Limbii Române”, pe care Îl vom reproduce În Întregime: „1997, 26-29 septembrie Are loc la Bușteni prima Consfătuire Națională a Intelectualilor de la sate. În invitația adresată președintelui României În excercițiu atunci este menționată și această inițiativă printre scopurile Consfătuirii. Domnul Emil Constantinescu În mesajul transmis Consfătuirii prin consilieri prezidențiali subliniază și această idee. 2004, aprilie Are loc la Palatul Parlamentului sărbătorirea a 175 de ani de la apariția primelor publicații În limba română. Revista „Albina românească” primește Ordinul Meri tul
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
vom reproduce În Întregime: „1997, 26-29 septembrie Are loc la Bușteni prima Consfătuire Națională a Intelectualilor de la sate. În invitația adresată președintelui României În excercițiu atunci este menționată și această inițiativă printre scopurile Consfătuirii. Domnul Emil Constantinescu În mesajul transmis Consfătuirii prin consilieri prezidențiali subliniază și această idee. 2004, aprilie Are loc la Palatul Parlamentului sărbătorirea a 175 de ani de la apariția primelor publicații În limba română. Revista „Albina românească” primește Ordinul Meri tul Cultural În grad de Mare Ofițer În cadrul
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
publicații În limba română. Revista „Albina românească” primește Ordinul Meri tul Cultural În grad de Mare Ofițer În cadrul unei ample manifestări În care se reia problema unei zile naționale a limbii noastre, Împreună cu a Zilei Presei Românești; 2004, septembrie La Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate participă domnul Ion Iliescu pe atunci președintele României, căruia, În Adunarea de la Bușteni, i se prezintă propunerea de instituire a Sărbătorii Limbii Române; 2005 - Revista „Albina Românească” editată de Miș carea pentru Progresul Satului Românesc
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Române; 2005 - Revista „Albina Românească” editată de Miș carea pentru Progresul Satului Românesc (MPSR) Împreună cu Asociația Comunelor din România (A.Co. R.) accentuează necesitatea ca această inițiativă să Îmbrace forma unei propuneri legislative; 2005, iunie - Ediția din acest an a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate discută și face programe pentru unele manifestări pe plan local ale acestei sărbătoriri În baza unor materiale documentare publicate În „Albina românească.” 2006 - Revista „Albina Românească” publică o suită de articole privind sărbătorirea limbii române
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
pentru unele manifestări pe plan local ale acestei sărbătoriri În baza unor materiale documentare publicate În „Albina românească.” 2006 - Revista „Albina Românească” publică o suită de articole privind sărbătorirea limbii române și un apel către participanții la viitoarea ediție a Consfătuirii Intelectualilor de a lua o hotărâre În acest sens; 2006, septembrie - Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate Întrunită la Ploiești Împreună cu Adunarea Generală a Filialei Județene Prahova a Asociației Comunelor din România adoptă un apel adresat Președinției, Parlamentului și Guvernului
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
materiale documentare publicate În „Albina românească.” 2006 - Revista „Albina Românească” publică o suită de articole privind sărbătorirea limbii române și un apel către participanții la viitoarea ediție a Consfătuirii Intelectualilor de a lua o hotărâre În acest sens; 2006, septembrie - Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate Întrunită la Ploiești Împreună cu Adunarea Generală a Filialei Județene Prahova a Asociației Comunelor din România adoptă un apel adresat Președinției, Parlamentului și Guvernului României susținând instituirea unei Sărbători Naționale a Limbii Române, propunând ca aceasta
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
trimit câte ceva. Poemul Muntele cântă, transformat cum îl vezi, l-am trimis la Viața Românească de două săptămâni. Dar, vorba lui Novicov, ioc răspuns... Mă întreb ce-ar fi făcut idioții din Fălticeni când a fost vorba de conferință (pardon, consfătuire). Bineînțeles că Boșteanu e principalul vinovat... M-a interesat grozav ceea ce-mi scrii despre conferință. Am avut mult de învățat. Căminul cultural al nostru e abonat la Viața Românească. O citesc regulat. Am început să studiez după sfatul lui
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
puternice, recunoscute inclusiv pe plan internațional, fusese economistul român Costin Murgescu. Iuri Andropov a fost numit, în 1957, șeful aparatului de legătură și control al URSS pentru țările din blocul comunist subordonat Moscovei. În această calitate, Andropov a organizat o consfătuire a partidelor comuniste și muncitorești cu scopul de a stabili un sistem concret de conducere a blocului comunist de către URSS (octombrie 1957), apoi a emis, în 1960, doctrina „specializării economice” a statelor din blocul comunist. La cerința expresă a lui
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]